Comunicat de presă al Transparency International - Moldova

Transparency International – Moldova a prezentat la 28 martie 2014 rezultatele sondajului de opinie a funcţionarilor publici din 21 autorităţi publice centrale (APC)^[1] privind implementarea politicilor anticorupţie. Scopul sondajului este analiza modului în care APC aplică un şir de politici anticorupţie, inclusiv: tratarea conflictelor de interese, promovarea conduitei etice, promovarea merituoasă a cadrelor, funcţionarea sistemului de petiţionare etc. Sondajul a fost realizat în cadrul proiectului „Angajarea societăţii civile în monitorizarea politicii conflictului de interese” finanţat Comisia Europeană[2].

În cadrul sondajului au fost analizate nivelul de familiarizare a angajaţilor APC cu prevederile cadrului legal din domeniu (Legea cu privire la conflictul de interese nr.16/2008 şi Legea privind codul de conduită a funcţionarului public nr.25/2008); practica declarării intereselor personale şi a situaţiilor de conflicte de interese (CI); opiniile respondenţilor privind subdiviziunile cu risc sporit de apariţie a CI, obiectivitatea şi transparenţa procesului de angajare/promovare a cadrelor, existenţa corupţiei în instituţie şi disponibilitatea de a denunţa actele de corupţie, existenţa unor politici incorecte în activitatea autorităţilor etc. De asemenea, având în vedere efectuarea de către TI-Moldova a sondajelor ce ţin de aplicarea politicii de tratare a CI în anii precedenţi, au fost analizate schimbările în implementarea acestei politici. Drept bază pentru intervievare a servit un chestionar care le-a oferit respondenţilor posibilitatea să aleagă varianta corectă a răspunsului din mai multe opţiuni, precum şi să-şi expună opiniile/sugestiile privind politicile anticorupţie aplicate. Sondajul a fost realizat în noiembrie – decembrie 2013, în cadrul lui fiind intervievate 769 de persoane sau circa 30 la sută din totalul angajaţilor autorităţilor enunţate.

Ca rezultat al sondajului au fost constatate atât momente pozitive, cât şi de nereguli în aplicarea politicilor anticorupţie:

• Există o tendinţă pozitivă în familiarizarea funcţionarilor cu prevederile cadrului legal privind tratarea conflictelor de interese: marea majoritate a respondenţilor au indicat varianta corectă a noţiunii de conflict de interese, consideră corect că funcţionarii nu sunt în drept să ia decizii în situaţie de CI, consideră inacceptabilă încălcarea restricţiilor şi interdicţiilor (exceptând cele de postangajare). Ponderea celor care au indicat corect răspunderea pentru nedepunerea declaraţiilor de interese personale, neraportarea CI, falsul în declaraţii este joasă, dar a crescut comparativ cu 2012, inclusiv graţie mediatizării sancţiunilor aplicate de Comisia Naţională de Integritate în 2013. Cu toate acestea, ca şi în anii precedenţi, se menţine o interpretare negativă a noţiunii de interes personal, majoritatea respondenţilor invocând în calitate de exemple de interese personale cazuri de încălcare a restricţiilor şi incompatibilităţilor, situaţii de CI, precum şi eventuale cazuri de corupţie. Este înaltă ponderea respondenţilor care confundă CI cu corupţia.
• Se atestă mai multe momente pozitive în practica depunerii declaraţiilor de interese personale. Marea majoritate a respondenţilor (84%) au remarcat că au depus în 2013 declaraţii de interese personale, ponderea lor sporind considerabil faţă de 2012. Aproape 80% din respondenţi susţin că au depus declaraţiile persoanei responsabile de colectarea lor. Cea mai mare parte a celor care au depus declaraţii de interese remarcă că au primit un document care atestă depunerea declaraţiei (78%) şi au semnat în registrul declaraţiilor (77%), ponderea acestora crescând considerabil comparativ cu 2012. Totuşi, o parte importantă a respondenţilor confundă declaraţiile de interese personale cu cele de venituri şi proprietate.
• Autorităţile publice nu acordă suficientă atenţie tratării conflictelor de interese.
  • aproape 40% din respondenţi remarcă că în fişa lor de post nu sunt cerinţe despre obligativitatea declarării intereselor personale şi a CI;
  • marea majoritate a respondenţilor (88%) au remarcat că nu au declarat situaţii de CI în 2013, iar cei care le-au declarat au remarcat printre probleme de raportare „neclaritate în textul declaraţiei”, „probleme de completare a formularului”, ceea ce permite să conchidem că respondenţii confundă raportarea CI cu depunerea declaraţiilor de interese;
  • deşi marea parte a respondenţilor susţin că nu cunosc careva CI care să fi avut loc în 2013 în instituţia în care activează (89%), cei care au remarcat despre existenţa lor, au invocat în mare parte eventuale cazuri de abuz în serviciu, de încălcare a restricţiilor în ierarhia funcţiei publice, de luare a deciziilor în situaţii de CI, care după  toate probabilităţile, nu au fost raportate şi soluţionate;
  • deşi legislaţia stabileşte restricţii de postangajare, circa 74% din respondenţi susţin că nu există atare restricţii pentru colaboratorii instituţiei, iar din cele exemplificate de ceilalţi respondenţi putem conchide că aceştia, de regulă, nu sunt familiarizaţi cu asemenea restricţii;
  • printre subdiviziunile cu risc sporit de apariţie a CI sunt indicate mai frecvent conducerea autorităţilor, direcţiile  economie şi finanţe, direcţiile juridice.

• Se menţine o tendinţă de îmbunătăţire a situaţiei privind managementul de personal (angajarea, promovarea şi premierea acestuia, nediscriminarea angajaţilor), cu toate acestea, există mai multe probleme în acest sens:

• 28% din respondenţi consideră că procedura de evaluare a cadrelor nu este obiectivă şi transparentă;
• 33% din respondenţi susţin că în instituţie au loc cazuri de angajare graţie relaţiilor de rudenie şi amiciţie;
• 31%  din respondenţi remarcă despre existenţa  cazurilor de promovare şi premiere nemeritată a angajaţilor;
• 22% din respondenţi consideră că în instituţie au loc cazuri când angajaţii utilizează funcţia de serviciu în scopuri personale;

• Cca 14 % din respondenţi au remarcat despre existenţa unor politici incorecte, reproşând, de regulă, salarizarea insuficientă, dotarea nesatisfăcătoare cu echipamente şi probleme în politica de cadre (angajare, promovare). În acest context au invocate şi insistenţa joasă a autorităţilor în modificarea actelor legislative în combaterea corupţiei, insuficienţa activităţilor de educaţie a publicului despre pericolul corupţiei (CNA), politica fiscului bazată, cu precădere, pe controlul contribuabililor, presiune şi amenzi (IFPS); netransparenţa achiziţiilor publice, a modului de utilizare a Fondului Ecologic Naţional (MM); promovarea în grad a unor persoane fără merite şi înainte de termen, tolerarea relaţiilor de rudenie între colaboratorii vamali şi brokerii vamali (SV Ap Central, BV Chişinău).

• Existenţa corupţiei în APC. Disponibilitatea denunţării cazurilor de corupţie. 29% din respondenţi susţin că în instituţia în care activează există corupţie, ponderea acestora s-a redus cu 13 p.p. comparativ cu 2012. Cea mai mare parte din cei care consideră că în instituţie există corupţie au remarcat că în ultimele 12 luni aceasta s-a diminuat (42%). Aproximativ 2/3 din respondenţi sunt dispuşi să denunţe cazurile de corupţie, totuşi ponderea lor s-a redus comparativ cu 2012.
   

Pornind de la cele sus-menţionate, autorităţilor publice le-au fost prezentate următoarele propuneri:

• Familiarizarea continuă a angajaţilor cu prevederile cadrului legal de tratare a conflictelor de interese, accentuând aspectele ce ţin de interese personale, incompatibilităţi şi restricţii, inclusiv de postangajare  şi raportarea conflictelor de interese;
• Atenţionarea angajaţilor despre obligativitatea raportării conflictelor de interese, elaborarea unui ghid  privind raportarea, documentarea şi soluţionarea conflictelor de interese şi aplicarea acestuia;
• Consolidarea de către APC a capacităţilor de monitorizare internă a respectării restricţiilor şi incompatibilităţilor, raportării conflictelor de interese, cu antrenarea în acest proces a structurilor de securitate şi audit intern;
• Atragerea atenţiei asupra situaţiilor de conflicte de interese invocate de respondenţi, luarea în consideraţie a opiniilor respondenţilor privind politicile incorecte promovate în APC şi propunerile de îmbunătăţire a climatului de lucru;
• Transparentizarea procedurilor de angajare, evaluare, promovare şi premiere a personalului prin informarea angajaţilor despre conţinutul şi respectarea acestor proceduri.

Rezultatele sondajului sunt plasate pe pagina web a TI-Moldova www.transparency.md .