Autoizolarea sau pandemia în general a oferit șanse, a stimulat sau a constrâns societatea să modifice ceva în felul său de a fi, de a gândi, de a proceda, de a relaționa cu lumea înconjurătoare. Dacă a fost capabilă societatea să simtă aceste constrângeri și stimulente, au discutat invitații dezbaterilor publice „Societatea moldovenească în pandemie: lecții învățate, lecții de învățat”, organizate de Agenția de presă IPN.
Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, a declarat că epidemia reprezintă o boală contagioasă, care atinge anumite proporții pe un anumit teritoriu și este declarată în cazul în care, pe un anumit teritoriu rata de îmbolnăvire ajunge la pragul de 5%. Pandemia reprezintă aceeași epidemie, doar că la dimensiuni internaționale, adică sunt afectate mai multe țări. În cazul COVID-19, sunt afectate practic toate țările lumii, cu mici excepții. „Dacă ne referim la statistici, vedem că rata de 5% nu a fost atinsă nicăieri, deci este ceva atipic. În Republica Moldova avem un sfert de procent din cetățenii noștri, care s-au contaminat cu această boală. Cu toate acestea, este foarte periculoasă, știm cu toții care sunt efectele. Vedem cu toții că această pandemie a atacat în primul rând economia, ne-a subminat stilul de viață obișnuit, ocupațiile noastre cotidiene”, a notat Igor Boțan.
Potrivit lui, efectele sunt destul de grave pentru societate, întrucât așteptările sunt că se va produce o scădere a economiei cu circa 6%, mai mult decât se planifica inițial. În opinia sa, la nivel mondial această scăderea poate fi și mai gravă. Și de aici vin și alte probleme . „În aceste condiții, oamenii sunt nevoiți să se autoizoleze și au mai mult timp pentru a medita asupra lucrurilor nesoluționate. Printre lucrurile și fenomenele generate de această pandemie a fost adaptarea la învățământul de la distanță prin intermediul tehnologiilor informaționale, precum și extinderea comerțului online. În sfârșit guvernanții, și nu doar cei din Republica Moldova, au trebuit să facă o revizie a tot ce înseamnă sistem de sănătate”, susține expertul. Igor Boțan a mai spus că în gestionarea stării de urgență, Republica Moldova a ținut cont de recomandările Organizației Mondiale a Sănătății, dar și s-a inspirat din practica țărilor din regiune, din Uniunea Europeană.
Gheorghe Erizanu, editor, editura Cartier, a declarat că pe perioada pandemiei, oamenii au avut comportamente diferite. Unii au respectat măsurile impuse pe perioada stării de urgență, autoizolându-se, dar după două luni au constatat că degeaba a fost oprită economia, deoarece în ultimele două săptămâni statisticile arată că numărul zilnic de cazuri noi de infectări se menține. „Eu încerc să explic prin activitățile politice și manifestațiile care au fost la începutul lunii mai, pe 1 mai și pe 9 mai. Nu știu dacă sunt suficiente. Premierul Chicu explică prin situația din transport. Dar oamenii sunt diferiți. Sunt oameni care au devenit foarte empatici, pentru că avem o deschidere către empatie, pur și simplu pandemia a făcut să se developeze mai tare. Avem oameni șmecheri, care s-au folosit de pandemie. Societatea este foarte diferită și nu vorbesc doar de societatea din Republica Moldova, oamenii sunt peste tot totuna”, a menționat Gheorghe Erizanu.
În ceea ce ține de cetățenii plecați peste hotare, Gheorghe Erizanu spune că, în raport cu ei s-a simțit o atitudine negativă, de reproș, mai ales că prima persoană confirmată cu COVID-19 a fost un migrant. Potrivit lui, migranții moldoveni s-au pomenit cu probleme cotidiene în fața lor, au încercat să revină acasă. Însă, reacția statului nu a fost una binevoitoare, a fost una de nepăsare, apoi i-a mai obligat la întoarcere să procure polița medicală. Editorul a mai spus că practic toți au uitat că migranții, care au ajuns într-o situație proastă, sunt cei care mai bine de 10 ani îi întrețin pe cei care au rămas în țară, iar banii lor ajung și la bugetul public.
Rodica Ciobanu, doctor în filosofie de la Universitatea de Stat din Moldova, a declarat că, inițial, probabil, fiecare cetățean se gândea că pandemia este undeva departe, dar nu la noi. Însă, imediat în zilele următoare, după declararea stării de urgență, toți au înțeles că lucrurile nu sunt atât de simple cum par la prima vedere. „Câmpul de luptă între pandemie și oameni se dă în spațiul social. Suntem în căutarea unor reguli, pentru că suntem obișnuiți să fim oamenii raționali, adaptați unui sistem juridic, simțim necesitatea să existe o reglementare, o regulă, pe care o respectăm și după care sunt ordonate activitățile noastre zilnice. Iar în momentul în care pandemia a schimbat mediul, contextul, ne-am pomenit că, până la urmă, Republica Moldova, psihologic, nu a fost pregătită”, a menționat Rodica Ciobanu.
Doctorul în filosofie spune că, după două săptămâni în care nu a ieșit în spații publice, ș-a ciocnit de faptul că, în Chișinău, oamenii se aflau pe străzi în număr mare. „Și atunci a apărut întrebarea – cât de raționali, cât de conștienți de consecințe sunt oamenii și cât de responsabili sunt pentru ei și pentru cei din jurul lor? Și atunci au urmat măsuri întreprinse de autorități ca într-un sistem organizat. Însă măsurile adoptate pentru a schimba conduita, comportamentele în societate, nu vor avea efecte imediate, pentru că comportamentele nu se pot schimba peste noapte, ci este nevoie de timp”, a spus Rodica Ciobanu.
Dezbaterile „Societate moldovenească în pandemie: lecții învățate, lecții de învățat” sunt ediția a 137-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, sprijinit de Fundația germană Hanns Seidel.
