Societatea moldovenească se menține în stare divizată, după foarte multe criterii, timp de 30 de ani dacă nu și mai mult. Acest „blestem” al societății moldovenești produce efecte în mod curent, dar este activat în mod special în perioade electorale, pentru a produce efecte asupra rezultatelor alegerilor, iar rezultatele alegerilor produc efecte asupra societății moldovenești. De ce se întâmplă așa și ce e de făcut ca să se întâmple altfel pentru a depăși această stare nefavorabilă a națiunii au discutat experții, participanți la dezbaterea publică „Societatea divizată și lumile paralele în alegerile din Moldova: cauze și efecte”, organizate de Agenția de presă IPN.
Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, a declarat că o societate divizată este aceea în care segmente largi de cetățeni interpretează în mod diferit trecutul, au aspirații diferite în privința viitorului și acționează în mod corespunzător pentru realizarea opțiunilor de viitor. Ei recurg la interpretarea trecutului astfel încât să „demonizeze” partea oponentă și să prezinte într-o lumină atractivă partea pe care o reprezintă. Expertul a adus exemplul mai multor evenimente istorice, despre care diferiți cetățeni au diferite opinii, unii, de exemplu, interpretând lucrurile ca „eliberare”, iar alții ca „ocupație”. „Folosind acest trecut care ne divizează, evident că și atunci când vorbim despre viitor, de asemenea, suntem divizați. Sunt cei care actualmente spun că viitorul Republicii Moldova poate fi unul luminos, doar în cadrul Uniunii Europene sau lângă România. Și dimpotrivă – viitorul luminos al Republicii Moldova poate fi în cadrul Uniunii Economice Eurasiatice”, explică Igor Boțan.
Potrivit lui, există lucruri care unesc toți cetățenii și anume faptul că trăiesc toți într-o țară săracă și coruptă, din care oamenii pleacă peste hotare, fie că sunt pro-europeni, fie că sunt pro-eurasiatici. În opinia sa, riscurile unei societăți divizate sunt pe față. Și aceasta pentru că atunci când nu există unitate națională, apar foarte multe probleme, tensiuni, pot apărea conflicte și nu doar la nivel de dezbateri în Parlament, ci cum este cel transnistrean. „Care sunt beneficiile? Beneficiile eu cred că ele persistă, de asemenea. Trăind într-o societate divizată, ne dăm interesul pentru modalitatea în care lucrurile se desfășoară în comunitățile care sunt centre de atracție pentru noi. De exemplu, București, Bruxelles, pe de o parte și Moscova, pe de altă parte”, susține Igor Boțan. Expertul a mai spus că, există cu certitudine interdependență între societatea divizată și rezultatele alegerilor, mai ales în turul doi de scrutine.
Politologul Victor Stepaniuc, ex-vicepremier, consideră că fisura etnică și lingvistică din societate a ieșit la suprafață încă acum circa 30 de ani. Acest fenomen s-a manifesta în câteva valuri, însă, în opinia sa, în ultimii cinci-șase ani, această fisură este mai puțin pronunțată. „Este adevărat că politicienii încearcă să o promoveze. Societatea moldovenească este într-un fel sau altul multietnică. Noi spunem că avem o națiune, dar cu elemente multietnice. Națiunea eu o numesc moldovenească, avem o țară care se numește Republica Moldova. Desigur, este o națiune, fiindcă doar un popor care este capabil să-și facă stat, este națiune, dar ea are elemente multietnice. Are regiuni în care factorul etnic este foarte important”, a subliniat Victor Stepaniuc. Potrivit lui, factorul etnic, desigur persistă și are, indiscutabil, influențe asupra scorului electoral. Și aceasta pentru că o bună parte din populația de altă etnie votează mai mult partidele de stânga, partidele stataliste, „care țin la Republica Moldova, care vor să vadă perspectivele Republicii Moldova”. „Ei nu își prea leagă viitorul cu ideea unirii cu România, cu ideea integrării europene etc”.
„Totodată, nu putem să avem mari pretenții față de acești cetățeni, pentru că ei sunt buni cetățeni ai Republicii Moldova, ei muncesc, plătesc impozite, împreună cu noi. Desigur, trebuie să recunoaștem că există o parte din ei, care cu mare greu încearcă să învețe și să respecte limba de stat în Republica Moldova. Dar, oricum eu cred că lucrurile merg într-o direcție corectă – oamenii se integrează, înțeleg mai devreme sau mai târziu că țara trebuie să se dezvolte”, a mai spus Victor Stepaniuc. În opinia sa, cel mai mare risc în cazul unei societăți divizate, este faptul că ea nu poate fi mobilizată pentru dezvoltare și acest lucru trebuie să îl înțeleagă elitele politice și cele intelectuale. Și o problemă, potrivit politologului, e că în cei 30 de ani nu au existat oameni de stat care să lucreze mult și insistent pentru consolidarea societății.
Politologul Dionis Cenușa, cercetător la Universitatea Justus-Liebig din Giessen, Germania, a menționat că, fără o societate unde există coeziune, este imposibil să obții reziliență, iar fără reziliență, Republica Moldova, ca orice stat din lume, nu va putea ține piept provocărilor. Și atunci când este privit fenomenul divizării societății, trebuie să fie clar că fără a avea o forță motrice, mobilizată în jurul unei idei, este imposibil ca țara să se dezvolte. Potrivit politologului, există fisuri identitare, dar și teritoriale și anume separatismul din stânga Nistrului. „Fisurile, care există în Republica Moldova și care nu vor dispărea peste noapte, ele, cumva, nu-și arată efectele mai pronunțat datorită migrației. Deci, foarte multe lumi paralele, care există în Republica Moldova, cumva și-au diminuat diferențele datorită fenomenului migrației”, a mai menționat politologul, columnist principal al Agenției de presă IPN.
Dionis Cenușa a declarat că, în aceste circumstanțe, se creează situația în care politicieni ca actualul candidat la funcția de președinte, Igor Dodon, folosește în interes electoral ceastă migrație a anumitor segmente de populație, care gândește puțin altfel decât cei care au rămas acasă. „Și recurge la aceasta pentru a capitaliza imagine și pentru a obține votanți din Republica Moldova”. Politologul mai spune că sunt moldoveni care au migrat pentru munci sezoniere și sunt cei care deja s-au integrat în societățile care i-au adăpostit și astfel s-au transformat în diasporă. Potrivit lui, este diferență între emigranți și diasporă, însă în Republica Moldova se vorbește despre diasporă la general, fără a se face această diferență extrem de importantă. În opinia sa, migranții moldoveni, atunci când au plecat, au luat cu sine anumite elemente ale divizării din societate și acum trăiesc cu ele în străinătate.
Dezbaterea „Societatea divizată și lumile paralele în alegerile din Moldova: cauze și efecte”, este ediția a 8-a din ciclul electoral „Noi și președintele: cine pe cine alege, cine pe cine reprezintă”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
