Societatea civilă propune modificarea statutului CCA prin scoaterea sa de sub controlul Puterii
- 29.05.2006 15:45
- 1101
- 4 minute(ă)
-
Prevederile proiectului Codului Audiovizualului (CA) ce ţin de numirea şi activitatea Consiliului Coordonator al Audiovizualului (CCA) nu vor rezolva una din principalele probleme ale audiovizualului autohton - ingerinţa politică. Experţi şi reprezentanţi ai societăţii civile au elaborat un şir de propuneri de modificare a proiectului, care vor fi expediate Comisiei parlamentare de specialitate.
Olivia Pârţac, jurist la Centrul Independent de Jurnalism, a prezentat luni, 29 mai, la Conferinţa naţională „Proiectul Codului Audiovizualului: expertize şi contribuţii ale societăţii civile”, propunerile reprezentanţilor societăţii civile, ce ţin de prevederile Codului referitor la autoritatea de reglementare în domeniu. Conferinţa naţională reprezintă rezultatul celor 5 dezbateri publice, care au avut loc în perioada aprilie – mai 2006, la Chişinău, în cadrul cărora experţi şi reprezentanţi ai ONG din domeniu au dezbătut şi au formulat amendamente la proiectul CA.
Experţii propun scoaterea CCA de „sub control parlamentar”, precum şi eliminarea atribuţiei de „observator al radiodifuzorilor publici şi privaţi” şi de „supraveghere a corectitudinii conţinutului programelor oferite de radiodifuzori”. În speţă, specialiştii solicită revizuirea competenţelor CCA vizavi de activitatea Companiei „Teleradio-Moldova”, precum desemnarea şi revocarea din funcţie a conducerii Companiei, monitorizarea implementării bugetului etc. Olivia Pârţac, care a prezentat propunerile experţilor, a menţionat că aceştia au insistat în deosebi asupra excluderii ultimei prevederi, argumentând prin faptul că serviciul public trebuie să fie supravegheat de un organ autonom, iar schema propusă în proiectul CA ar putea constitui un gen de „verticală a puterii”.
Un şir de propuneri din partea societăţii civile vizează articolul ce ţine de componenţa CCA şi modul de desemnare a membrilor acestuia. Potrivit reprezentanţilor societăţii civile, acest articol a fost unul din cele mai criticate atât de experţi naţionali, cât şi internaţionali, deoarece formula din proiect permite accesul în acest organ a unor persoane neprofesioniste, neoneste şi afiliate politic. În acest sens, experţii au formulat 3 variante de propuneri, principala stipulând că Parlamentul desemnează şi aprobă membrii CCA, în baza unor consultări cu societatea civilă. De asemenea, s-a propus modificarea duratei mandatului de membru al CCA, de la 5, cum prevede proiectul, la 6 ani. Se mai propune ca, la etapa iniţială, 3 membri să fie desemnaţi pentru un mandat cu durata de 2 ani, 3 membri – pentru 4 ani, şi alţii 3 - pentru un mandat deplin.
Deputatul din partea Alianţei „Moldova Noastră” Anatol Onceanu a susţinut toate propunerile de modificări, considerându-le net superioare stipulărilor din proiectul Codului. În opinia sa, cea mai mare problemă e că acestea nu vor fi acceptate de majoritatea parlamentară.
Importanţa acceptării la maximum de către Parlament a modificărilor propuse de societatea civilă a fost subliniată şi de vicepreşedintele Partidului Liberal Dorin Chirtoacă.
La dezbaterile publice pe marginea proiectului Codului Audiovizualului au participat reprezentanţi ai Asociaţiei Presei Electronice, Centrului Independent de Jurnalism, Asociaţiei Presei Electronice, Centrului „Acces-Info”, Asociaţiei Juriştilor Independenţi, Organizaţiei „Juriştii pentru Drepturile Omului”, experţii în domeniu Constantin Marin, Constantin Pârţac, politicieni, jurişti ş. a. Evenimentul a fost organizat de către Institutul de Politici Publice cu sprijinul financiar al Agenţiei Suedeze pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţională şi al Fundaţiei Soros-Moldova.
