Trebuie să se facă o diferenţă între organizaţiile neguvernamentale care lucrează numai pentru propriii beneficiari şi cele de utilitate publică. Sugestia vine de la directorul executiv al Centrului Naţional de Asistenţă şi Informare a ONG-urilor din Moldova „Contact”, Serghei Neicovcen. Solicitat de IPN, expertul a menţionat că în lege este scris ceva, dar în realitate este cu totul altceva. Unicul beneficiu pe care îl pot avea organizaţiile de utilitate publică este obţinerea unor spaţii la preţuri speciale, dar acest lucru se întâmplă foarte rar.
Directorul Centrului „Contact” spune că în 2012 au fost operate un şir de modificări la Codul Fiscal, conform cărora organizaţiile de utilitate publică pot să solicite unele scutiri de taxe şi impozite dacă demonstrează gradul de utilitate. Însă aceste prevederi nu sunt respectate. Multe organizaţii din teritoriu se plâng că nu sunt ajutate de autorităţile publice pentru că acestea nu înţeleg ce înseamnă statut de utilitate publică.„Problemele cu care se confruntă organizaţiile este lipsa de resurse umane şi finanţări. Multe organizaţii nu reuşesc să găsească persoane calificate pentru proiecte şi este foarte greu de creat o echipă permanentă. În aceste condiţii, multe ONG-uri au un singur membru, care este preşedintele organizaţiei, iar în rest echipa este formată din voluntari”, a specificat Serghei Neicovcen.
O altă problemă ţine de faptul că membrii ONG-urilor nu sunt motivaţi. Donatorii oferă bani limitaţi, iar organizaţiile nu pot oferi un salariu membrilor săi măcar la nivelul minimului pe economie, a spus Neicovcen. Un alt aspect ţine de numărul ONG-urilor din Moldova. Potrivit datelor Ministerului Justiţiei, în Moldova sunt circa 10 mii de organizaţii, însă nu există niciun fel de date despre câte dintre aceste organizaţii mai activează şi câte au dispărut.
Serghei Neicovcen a mai adăugat că societatea moldovenească percepe ONG-urile ca pe nişte mâncători de fonduri şi granturi străine, iar datele sondajelor de opinie demonstrează că încrederea în acestea este foarte scăzută. Motivul este lipsa de transparenţă în activitatea pe care o desfăşoară. „Pentru a schimba situaţia, în 2011 am realizat prima Gală a Transparenţei ONG-urilor, acum identificăm posibilităţi de organizare a celei de-a doua. Totodată, pentru a spori vizibilitatea sectorului asociativ am promovat un cod etic pentru ONG-uri”, a menţionat directorul Centrului „Contact”.
Serghei Neicovcen a mai spus că fiecare organizaţie neguvernamentală ar trebui să îşi propună să devină transparentă pentru a spori încrederea societăţii, iar acest lucru poate fi făcut prin publicarea rapoartelor şi informaţiilor despre toate acţiunile întreprinse şi gestionarea resurselor financiare primite.