„Remanierile din cadrul conducerii de vârf a formațiunii, precum și modificarea unor prevederi programatice referitoare la subiecte politice foarte sensibile, au cel mai probabil menirea să-l convingă pe primarul municipiului Chișinău, Ion Ceban, să nu se detașeze complet de PSRM…”
---

Mutații suferă nu doar virușii

În ultima vreme, începând cu anul 2020, traversăm o perioadă a mutațiilor neîntrerupte pe diferite paliere. Virusul COVID-19 a suferit zeci de mutații, iar tulpinile unora dintre acestea au devenit dominante, provocând valuri de răspândire a infecției. Mutații suferă nu doar virusul menționat, ci și clasa politică din Republica Moldova. Astfel, vreo cinci partide politice au rămas fără lideri pentru perioade îndelungate, inclusiv formațiunea de la guvernare – Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS). Așa ne convingem de existența și a mutațiilor inhibitorii. 

Printre partidele politice cele mai multe mutații le-a suferit Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM). Timp de aproximativ un an, PSRM și-a modificat preferințele ideologice de câteva ori, schimbând socialismul democratic pe conservatorismul social, iar recent, în noua redacție a programului politic, PSRM și-a anunțat susținătorii că intenționează să edifice un socialism moldovenesc, care s-ar inspira, fie din modelul scandinav, fie din cel chinezesc, deși diferența dintre cele două versiuni este uriașă. Potrivit Constituției Republicii Populare Chineze (RPC):

• RPC este un stat socialist sub dictatura democrației poporului condusă de clasa muncitoare și bazată pe alianța muncitorilor și a țăranilor;
• Caracteristica definitorie a socialismului cu caracteristici chineze este conducerea Partidului Comunist Chinez;
• Subminarea sistemului socialist de către orice organizație sau persoană fizică este interzisă.

Probabil, din punct de vedere istoric, modelul socialismului chinezesc se potrivește unor state din Asia, nu tuturor, unde potrivit lucrării lui Karl Marx – “Forme economice pre-capitaliste” (1858), a existat modul producției asiatice, în care predomină proprietatea statului asupra pământului, iar puterea îi aparține  despotului, care guvernează sprijinindu-se pe o birocrație strict ierarhizată.

Modelul socialismul scandinav (Danemarca, Norvegia, Suedia) exclude orice fel de dictatură și despotismul vreo unui partid politic, punând accentul pe: statul de drept; guvernare democratică reprezentativă; pluralism politic; drepturi cetățenești și principii ale statului social. În astfel de circumstanțe, este de neînțeles cum de PSRM, invocând tradiția moldovenească, s-a rătăcit între modelul democratic european, conservatorismul putinist, și despotismul asiatic? Cert este că această rătăcire a avut un impact serios asupra formațiunii, care a pierdut în ultimii doi ani principalele competiții electorale: alegerile prezidențiale, parlamentare și pe cele pentru funcția de primar al municipiului Bălți. Mai mult, primarul municipiului Chișinău, Ion Ceban, ales în funcția din partea PSRM, a preferat recent să se detașeze de formațiune, anunțându-și lansarea propriului proiect politic.

În contextul celor menționate, este necesar să ne referim puțin și la mutațiile din conducerea PSRM, survenite după congresul formațiunii din 18 decembrie 2021. Efectele congresului s-au manifestat recent în cadrul ședinței Consiliului Republican al formațiunii din 29 ianuarie 2022 – în conducerea de vârf a formațiuni nu se mai regăsesc consătenii de la Sadova – Igor Dodon și Corneliu Furculiță. Acest lucru este interesant prin prisma inclinației PSRM de a copia modele străine. Din acest punct de vedere, este curios că până recent PSRM urma, de fapt, modelul conducerii partinice a Partidul Democrat din Moldova (PDM), în care la timona formațiunii se aflau consăteni de la Grozești – Vlad Plahotniuc și Constantin Botnari. S-ar putea ca mutațiile recente, efectuate de Consiliul Republican și de primarul municipiului Chișinău să fi fost îndreptate spre debarasarea de moștenirea defectuoasă.

Schimbările programatice și efectele acestora

Un șir de schimbări programatice, survenite după recentul congres al PSRM, inspiră optimism moderat. Deși PSRM insistă pe politica externă echilibrată, accentele au fost schimbate substanțial. Astfel, prioritare au devenit relațiile cu vecinii apropiați – Ucraina și România. Oricum, după debarasarea de dominația lui Igor Dodon, PSRM va avea foarte mult de muncit pentru a șterge pagina rușinoasă din istoria formațiunii, legată de susținerea de către ex-președintele formațiunii, Igor Dodon, a anexării Crimeii de către Rusia, invitând-o pe aceasta din urmă să contribuie și la recucerirea teritoriilor istorice moldovenești. Era vorba de pledoaria necamuflată în favoarea proiectului Novorossia cu toate consecințele pentru independența Republicii Moldova.

Este important că noua redacție a programului PSRM pune, în ierarhia priorităților, cooperarea multilaterală cu Uniunea Europeană și țările sale membre, precum și cu Statele Unite ale Americii, peste îmbunătățirea relațiilor strategice cu Federația Rusă. Preferințele PSRM în politica externă nu mai includ aderarea Republicii Moldova la Uniunea Vamală sau la Uniunea Economică Eurasiatică (UEE). Am putea presupune că acesta este efectul reacției adecvate a PSRM la fenomenele care se desfășoară în ultimii doi ani în Rusia, Belarus și Kazahstan, unde se manifestă consecințele guvernărilor autoritare, oligarhice și cleptocrate.

La fel de important este și schimbarea atitudinii PSRM față de reglementarea transnistreană. Noua redacție a programului politic a exclus clauza referitoare la soluționarea conflictului în baza așa-zisului memorandum Primakov, semnat în mai 1997, care prevedea constituirea unui stat comun cu Transnistria, adică inclusiv pe baze federaliste sau confederale. E un mare progres. Totuși, naivitatea noii conduceri de vârf a PSRM nu este mai puțin periculoasă, decât intențiile precedentei conduceri. Astfel, potrivit noului program politic: fundament pentru soluționarea problemei transnistrene trebuie să fie valorile comune care sunt împărtășite de majoritatea populației de pe ambele maluri ale Nistrului: identitatea moldovenească, respectul reciproc, un cod lingvistic și cultural comun, precum și acele valori și scopuri care urmăresc bunăstarea întregii societății. Experiența ultimilor ani arată cu valorile comune nu au, de fapt, nicio valoare. În Donbass-ul ucrainean a existat tot setul de valori la care PSRM face referință, însă cetățenii ruși, care au organizat rebeliunea, împărtășesc cu totul alte viziuni. Pentru ei valorează că Rusia fără Kiev e Moskovia (min 2.00), de aceea, statul ucrainean independent trebuie nimicit. Aceasta este singura cale de refacere a imperiului. 

O altă modificare serioasă din programul politic al PSRM se referă la combaterea corupției – PSRM este convins că, corupția este un fenomen răspândit pe larg ce subminează buna guvernare, distruge statul de drept, împiedică creșterea economică și încercările de eradicare a sărăciei, precum și distorsionează mediul concurențial de afaceri. De ce este atât de importantă schimbarea opticii PSRM față de fenomenul corupției? Fiindcă până la recentul congres al PSRM în cadrul formațiunii era răspândită opinia, promovată insistent de principalul propagandist, precum că lupta cu corupția este o invenție a sorosiștilor și Occidentului, menită să contribuie la colonizarea spațiul post-sovietic. Acum este curios cum se va conforma propagandistul pro-imperialist al PSRM cu prevederile anti-corupție din noua redacții a programului politic. Sunt și alte lucruri demne de atenție în noua versiune a programului PSRM. Este important că, spre deosebire de partidele politice de orientare europeană, care se pare că au intrat în hibernare, PSRM măcar încearcă să se refacă.

Concluzii

Schimbările survenite după recentul congres al PSRM în programul politic al formațiunii sunt, oricum, de bun augur. Rătăcirile ideologice, deși persistă, au o anvergură mult mai redusă decât cele din perioada conducerii formațiunii de către consătenii de la Sadova. Remanierile din cadrul conducerii de vârf a formațiunii, precum și modificarea unor prevederi programatice referitoare la subiecte politice foarte sensibile, au cel mai probabil menirea să-l convingă pe primarul municipiului Chișinău, Ion Ceban, să nu se detașeze complet de PSRM. Acest raționament are la bază faptul, confirmat de sondajele de opinie, că Ion Ceban este actualmente singurul politician din Republica Moldova cu un rating de încredere ascendent. În acest context, am putea presupune că declarațiile primarului de Chișinău privind lansarea propriului proiect politic au fost făcute cu scopul de a determina curățarea PSRM de scopuri programatice dubioase și persoane toxice.