Situaţia de conflict din CMC - subiect de dezbateri în Parlament
- 20.06.2008 05:33
- 614
- 4 minute(ă)
-
Situaţia de conflict din Consiliul Municipal Chişinău (CMC) a constituit vineri, 20 iunie, subiect de dezbateri în Parlament. Deşi au venit cu mai multe propuneri, deputaţii nu au luat nici o decizie, transmite Info-Prim Neo.
Discuţiile au fost deschise de către deputatul neafiliat, preşedintele Partidului Liberal -Democrat, Vlad Filat. Acesta a declarat că Parlamentul este responsabil pentru contradicţiile din legislaţie. Legea privind APL stabileşte că preşedintele CMC urmează să fie ales cu votul majorităţii simple a consilierilor, dar nu reglementează modul în care acesta poate fi destituit. Totodată, potrivit legii, preşedintele Consiliului raional este ales cu votul majorităţi simple şi demis cu votul a două treimi din consilieri. Filat a propus ca Parlamentul să dea săptămâna viitoare o tălmăcire Legii privind APL, pentru a da posibilitatea CMC să activeze legal.
Preşedintele Comisiei parlamentare juridice, pentru numiri şi imunităţi, deputatul comunist, Vladimir Ţurcan, a spus că Parlamentul va face o interpretare a legii doar atunci când va parveni un demers oficial în acest sens din partea CMC. În opinia lui Vladimir Ţurcan, nu este corect să se facă o analogie între procedurile de demitere a preşedintelui CMC şi a preşedintelui de raion, pentru că această din urmă funcţie este una executivă, adică echivalentă cu cea de primar.
Preşedintele Comisiei parlamentare administraţie publică, Vladimir Ciobanu, a informat că CMC a sesizat deja comisia, care, împreună cu Ministerul Administraţiei Publice Locale, a dat un răspuns. Acesta spune că procedura de revocare a preşedintelui CMC nu poate fi realizată după analogia cu cea a preşedintelui de raion.
Potrivit deputatului Alianţei „Moldova Noastră”, Gheorghe Susarenco, Parlamentul poate da o interpretare unei legi numai printr-o altă iniţiativă legislativă aprobată de către deputaţi. De aceeaşi părere a fost şi deputatul PCRM, Vadim Mişin, care a invocat principiul juridic internaţional, conform căruia, dacă nu este prevăzută în lege procedura de demitere, se aplică aceeaşi modalitate ca şi în procedura de alegere. De asemenea, Vadim Mişin, a remarcat că „toată problema creată în CMC nu depinde de legi, bune sau proaste, dar de cine şi cum le aplică; fiecare le interpretează în folosul său pentru că nu aspiră decât să obţină o anumită funcţie şi să o folosească în scopuri interesate”.
Preşedintele Partidului Democrat, Dumitru Diacov, şi-a exprimat nedumerirea că Parlamentul nu a reacţionat încă la „mizeria care s-a creat în CMC”. „Nu este un sat prăpădit, de aceea, era bine ca Parlamentul să-şi aducă aportul la calmarea situaţiei în municipiul Chişinău”, a spus Diacov.
În opinia preşedintelui Partidului Social Democrat, Dumitru Braghiş, această problemă nu trebuie, în general, discutată în Parlament. Pentru astfel de cazuri, este prevăzut în legislaţie că legalitatea unor decizii de acest fel este analizată de către MAPL, care poate fi contestată în instanţă.
La 6 iunie curent, fracţiunile PSD, PCRM, Partidului Popular Creştin Democrat şi Creştin-Umanistă din CMC au susţinut un proiect de decizie privind demiterea preşedintelui consiliului, Mihai Ghimpu şi l-au ales preşedinte pe consilierul PSD, Eduard Muşuc. Această decizie a fost declarată ilegală de către fracţiunile PL, AMN şi PLDM, care susţin că în funcţia de preşedinte CMC este în continuare Mihai Ghimpu. Acesta a menţionat în repetate rânduri că soluţia conflictului din CMC ar putea veni doar de la Parlament.
