Ultima şedinţă a Consiliului municipal Chişinău (CMC) a fost întreruptă din lipsa cvorumului necesar pentru luarea deciziilor. În mod tradiţional, ignorarea sau părăsirea şedinţelor face parte din arsenalul politic al opoziţiei. Mai nefiresc a fost să constatăm că, pe tot parcursul perioadei de la ultimele alegeri locale încoace, „sindromul neprezenţei” la şedinţele CMC a caracterizat în special comportamentul coaliţiei majoritare. Este un semnal serios, indiferent de motivele care îl generează. Ultimul exemplu este cît se poate de elocvent în acest sens. [Apeluri corecte şi motive declarate] Mai întâi au părăsit şedinţa fracţiunile creştin-umanist-democrată (CUD) şi comunistă, care nu fac parte din coaliţia majoritară. În total au ieşit din sală 19 consilieri din cei 45 prezenţi. În sală au rămas 26 de aleşi locali, adică numărul minim necesar pentru ca şedinţa să poată continua. Motivul declarat a fost grija pentru finanţele publice. Consilierul CUD, Oleg Onişcenco, a întrerup procesul de votare a ordinii de zi şi a anunţat părăsirea sălii după ce Consiliul nu a susţinut propunerea sa de verificare a corectitudinii transferului de bani către „Termocom”, decis de către instanţa de judecată. „Este vorba de milioane de lei, iar cineva vrea să ascundă aceste ilegalităţi”, a declarat Onişcenco. Unul dintre consilierii rămaşi în sală şi-a îndemnat colegii la seriozitate şi responsabilitate faţă de ceea ce şi-au propus în campania electorală să realizeze în municipiu. Peste puţin timp, însă, nu a mai putut fi aprobată niciuna din chestiunile incluse pe ordinea de zi. De exemplu, nu a putut fi audiată informaţia cu privire la morbiditatea prin oreion în municipiu, care a fost calificată drept „epidemie” şi eventualele acţiuni ale autorităţilor locale în atare situaţie. De asemenea, nu au putut fi adoptate decizii privind indemnizaţiile consilierilor municipali, chestiune care se face importantă şi pentru că aleşii locali nu au fost remuneraţi de la începutul mandatului, dar şi pentru că, indirect, aceasta poate explica activitatea cu puţină tragere de inimă a consilierilor. [Consilierul fracţiunii social-democrate, Emil Guţu,] a afirmat atunci că lipsa consilierilor a fost generată de decizia calificată ca nefondată a preşedintelui CMC, Mihai Ghimpu, de convocare a şedinţei în zi de marţi, deşi tradiţional, de mai mulţi ani, toate şedinţele se planificau pentru ziua de joi. Guţu a precizat că ziua de marţi este una de întrunire a colegiilor ministerelor, iar cea de joi este rezervată pentru şedinţele organelor puterii locale. Emil Guţu, care nu lucrează la stat, spunea că atunci când a fost ales consilier şi-a reprogramat şedinţele de joi, la care convoca 100 de persoane, pentru zilele marţi. „Şi, când colo, sunt anunţat că şedinţa va avea loc marţi, doar pentru că cineva cu cineva s-a înţeles nu ştiu unde să se întâlnească”. Guţu a făcut referinţă la semnarea, la 24 ianuarie, a Protocolului de înfrăţire a Chişinăului cu Iaşiul, iar fracţiunea sa social-democratică a acuzat Partidul Liberal (PL) în calitate de coleg de coaliţie majoritară că a folosit situaţia pentru cumularea capitalului politic din această acţiune, deşi ea urma să fie promovată drept una a întregului consiliu. [Fiecare cu interesul şi dreptatea sa] În timp ce consilierii, din lipsă de cvorum, nu se puteau decide dacă să anunţe sau nu pauză, liderul fracţiunii social-democrate, Eduard Muşuc a fost văzut pe coridoarele Primăriei. [Preşedintele CMC şi al PL, Mihai Ghimpu,] a replicat: „nu umblaţi cu provocări precum că cineva s-a înţeles, pentru că în timp ce susţineţi că consilierii sunt la întâlnire la minister, consilierul d-voastră umblă cu telefonul prin coridor…”. [Liderul Fracţiunii liberal-democrate, Alexandru Tănase,] a fost de părere, în cadrul şedinţei, că motivul pentru care CMC nu poate lucra ar fi legat de chestiunea privind alocarea unor terenuri pentru o companie producătoare de bere din Chişinău. „Am aşa o presupunere deoarece, din câte am aflat noi, comisia funciară aşa şi nu s-a întrunit şi dacă o să întrunim o şedinţă în următoarele zile din nou nu o să avem cvorum”. [Potrivit liderului Fracţiunii Alianţa Moldova-Noastră, Pavel Caba,] ar fi vorba despre un proiect investiţional al producătorului de bere care prevede alocarea suplimentară a 370 de metri pătraţi, teren situat între „liniile roşii” şi spaţiul aferent unei construcţii private, care, oricum, nu va putea fi scos la licitaţii, dacă nu va fi cedat investitorului. Mihai Ghimpu a menţionat că acest teren ar fi bine să fie cedat la preţ comercial. Totodată, el a afirmat, fără a da nume, că din partea unor fracţiuni ar exista careva interese pentru acest teren. „Ce nu e clar? - au făcut lovituri de palat, s-au ales, s-au pus în funcţii şi nu vin la şedinţe, înaintează proiecte de subsuoară, ocolind direcţiile municipale, regulamentul consiliului şi aceasta este problema”. De altfel, şi despre o parte din cei care au părăsit sala în mod demonstrativ s-a vorbit că ar fi avut interes în terenul respectiv. [Tentative de a descifra dedesubturi] Solicitat ulterior să comenteze situaţia din CMC, liderul fracţiunii AMN, Pavel Caba, a declarat pentru Info-Prim Neo că îi este greu să se pronunţe, pentru că a fost absent timp de mai bine de o lună, însă, spune el, „probabil că a fost pregătită ieşirea celor care au părăsit ultima şedinţă, Onişcenco a provocat un scandal”. De asemenea, spune el, au existat „nişte discuţii între Ghimpu şi Muşuc”, dar nu cunoaşte cu ce s-au soldat. Caba a precizat că, în acest context, i-a solicitat lui Mihai Ghimpu să convoace toţi consilierii din coaliţie şi pe preşedinţii de partide ca să discute această situaţie nefavorabilă pentru CMC. [La rândul său, liderul social-democrat, Eduard Muşuc,] a declarat pentru Info-Prim Neo că acest mod de organizare a ultimilor şedinţe a CMC este caracteristic ultimelor două luni şi jumătate, menţionând că „CMC trebuie să fie organizat în aşa mod ca să fie ordine şi astfel vom asigura şi prezenţa consilierilor şi lucrul calitativ şi eficient în consiliu”. Muşuc a spus că nu este supărat pe Partidul Liberal, pur şi simplu, sunt probleme în ceea ce priveşte activitatea în cadrul coaliţiei care trebuie soluţionate”. [Observaţii subiective] Sau fosta opoziţie încă nu a însuşit suficiente instrumente de comportament în condiţii de guvernare coaliţională la nivel municipal, sau comunicarea ultimativă, inclusiv prin neprezentarea, făţişă sau camuflată, la şedinţele CMC este unul din principalele instrumente utilizate în mod conştient în scopuri încă nedeclarate. Sau poate că ar trebui luate în calcul ambele modele de comportament concomitent, dacă vrem să înţelegem situaţia de moment, dar şi perspectivele actualei componenţe din CMC. Membrii fracţiunii Partidului Liberal, cu cele mai multe mandate, afişează la şedinţele CMC un spirit pronunţat combativ, aproape de unul revoluţionar. Blocarea în stil emotiv a microfonului de la tribuna centrală într-un moment când a ieşit să vorbească neregulamentar unul din liderii unei fracţiuni de opoziţie, caracterizează în mod elocvent starea de spirit a consilierilor liberali. Asemănător s-au comportat în legislatura trecută reprezentanţii PCRM şi PPCD, însă intoleranţa acestora era alimentată de faptul că deţineau majoritatea sigură în CMC. PL-iştii nu au o majoritate, dar nici o manieră prea conciliantă, inclusiv în raport cu colegii de coaliţie. Se pare că îi privesc pe aceştia de sus, ca pe un rău necesar, de la înălţimea lor idealistă şi revoluţionară. Preferă să mizeze mai mult pe instrumentele administrative pe care le au la dispoziţie liderii formaţiunii, unul în calitate de primar general şi altul în calitate de preşedinte al CMC. Partea proastă a acestui comportament ţine de neînţelegerea de care dau dovadă consilierii liberali că idealurile nu pot fi atinse şi schimbările profunde nu pot fi realizate fără aliaţi şi fără experienţă, inclusiv politică. În sensul acesta fracţiunea PL se face responsabilă pentru „sindromul neprezenţei” în CMC prin faptul că îl provoacă sau oferă pretexte pentru el. Partea relativ bună ţine de doza pronunţată de nonconformism pe care o impune PL în CMC. Reprezentanţii celorlalte fracţiuni din coaliţie sunt sau se cred mai experimentaţi din punct de vedere politic. În comun sau fiecare în parte se joacă „de-a mâţa cu şoarecele” în care rolul de şoarece îi revine mai de fiecare dată fracţiunii majoritare. Unul dintre instrumente este anume neprezentarea la şedinţă a unui număr necesar de consilieri ca deciziile nedorite să nu poată fi adoptate. Anume în aşa manieră nu a fost ales timp de jumătate de an preşedintele CMC, ceea ce a făcut însuşi consiliul, practic, nefuncţional. Anume în această manieră a fost votat bugetul municipal pentru anul curent: pe ultima sută de centimetri şi cu un minimum îngrijorător de voturi. Din această cauză sunt de presupus o sumedenie de probleme de ordin intern la executarea lui. Problemele de ordin extern, în sensul relaţiilor cu puterea centrală, se ştie exact că vor fi şi care anume. Este un comportament în limitele jocului politic, atâta timp cît acesta nu se transformă într-un joc „cu focul”. Focul viitoarelor alegeri locale, care nu este obligator să fie tocmai peste 3 ani, dar şi al celor parlamentare din 2009, ar putea arde definitiv aripele mai multor formaţiuni din actuala coaliţie municipală, în special şi, în primul rând, ale celor care se consideră mai experimentate şi mai „deştepte”. [P.S.] În preajma şedinţei eşuate de săptămâna trecută a CMC, unul din activiştii uneia dintre fracţiunile din coaliţia de guvernământ, a fost observat tratând îndelungat cu liderul fracţiunii PCRM, Svetlana Popa. Discuţiile s-au purtat pe coridor, din mers, aşa cum se face când lucrurile sunt importante şi trebuie exclusă interceptarea lor. După discuţia respectivă, Svetlana Popa a mers direct spre reprezentantul unui organ de control din administraţia centrală, aflat în sală, fost candidat pe listele PCRM în alegerile locale din anul trecut. În scut timp, fracţiunea PCRM a părăsit sala, dar nici coaliţia nu a mau putut continua lucrările din cauza neprezenţei consilierilor. Poate că este o simplă coincidenţă... [P.P.S.] Poate că titlul analizei „Sindromul neprezenţei în CMC” ar fi mai potrivit în formula „Sindromul neprezenţei CMC”. În sens că nu doar consilieri aparte, ci Consiliul municipal în general şi coaliţia majoritară în particular nu prea sunt prezenţi în viaţa chişinăuienilor şi pe arena politică.