Sensul în care se mișcă țara pe plan extern – spre Vest sau Est – reprezintă una din cele mai răspândite forme de polarizare a societății moldovenești. De regulă, în urma manipulării cu vectorul extern au de câștigat forțele politice mediocre și cele oportuniste. Foarte puține forțe politice pot să justifice cu argumente reale și plauzibile de ce țara trebuie să se miște într-o direcție sau alta. Autorii unui nou articol Sic! vin să prezinte cinci trăsături ale Uniunii Euroasiatice, în contextul în care, potrivit lor, vectorul euroasiatic este dezbătut într-un mod superficial sau foarte idealizat. Spre deosebire de cel european, în raport cu care în mod zilnic parvin opinii pro și contra, exprimate de voci proeuropene și. Respectiv. de către oponenții lor eurosceptici.
Potrivit autorilor, prima din cele cinci trăsături ale Uniunii Economice Euroasiatice este politica dominată de regimuri (semi)autoritare sau democrații fragile. Trei din cele cinci țări membre ale Uniunii Economice Euroasiatice – Rusia, Kazahstan și Belarus – sunt guvernate în stil autoritar. „Opoziția politică reală este marginalizată, alegerile sunt mimate, iar sectorul nonguvernamental critic este criminalizat, fiind catalogat drept pericol („agenți străini”) pentru siguranța publică. În celelalte două țări – Armenia și Kârgâzstan – tendințele spre autoritarism încă întâmpină o anumită rezistență din partea opoziției politice sau societății civile, ale căror puteri descresc treptat. Proximitatea și conexiunea lor cu politicul din Rusia, Belarus și Kazahstan, pot accelera declinul instituțiilor democratice”, spun autorii articolului.
O altă trăsătură, potrivit articolului Sic!, este comerțul imprevizibil. Economiile principale ale Uniunii Euroasiatice (Rusia și Kazahstan – circa 95% din PIB-ul organizației) sunt dominate de industria extractivă și, respectiv, exportul de hidrocarburi. Prin urmare, starea economică a Uniunii este puternic dependentă de prețurile la petrol pe plan global, extrem de volatile. Adițional la acest handicap, orice șoc economic intern în Rusia și Kazahstan provoacă cu ușurință reacții în lanț în celelalte trei țări.
Această trăsătură este urmată de mass-media independentă marginalizată. „Libertatea presei este în pericol în țările Uniunii, mai puțin în Kârgâzstan și Armenia. Presa cu adevărat independent este ridiculizată, fie izolată de audiența largă, ceea ce elimină presiunea publică asupra regimurilor autoritare”, spun autorii.
Potrivit Sic!, justiția și corupția sunt „în umbră” în cadrul Uniunii Euroasiatice. Aderarea la Uniunea Euroasiatică nu prevede niciun fel de criterii sau angajamente în lupta cu corupția și fortificarea statului de drept. Aceste aspecte pur și simplu lipsesc din textul Tratatului Uniunii Euroasiatice. Cooperarea și integrarea economică predomină. Ridicarea standardelor democratice sau eliberarea statului de drept de sub influența politică sunt trecute cu vederea, ceea ce contrastează izbitor cu Acordul de Asociere pe care Moldova l-a semnat cu UE.
În articolul Sic! se mai menționează că drepturile omului rămân pe ultimul loc. În ultimii ani, Rusia a pășit ferm peste principiile care sprijină respectarea și promovarea drepturilor omului, apelând la valorile tradiționale și biserică în calitate de ancore ale civilizației rusești ortodoxe. Modelul rusesc este exportat în tot spațiul ex-sovietic, în particular în țările Uniunii Euroasiatice.
În concluzie, autorii menționează că în realitate, Uniunea Euroasiatică este o plagiere tehnică, dar nu și conceptuală, a proiectului european. Cea mai mică încercare de prelua natura adevărată a UE (stat de drept, libertăți democratice etc.) ar putea duce la colapsul regimurilor autocratice din țările Uniunii Euroasiatice. Înainte ca moldovenii să aleagă modelul euroasiatic de dezvoltare, în timpul următorului exercițiu electoral din 2018, aceștia ar trebui să examineze atent anatomia reală a Uniunii Euroasiatice, din toate sursele disponibile. Acest model nu permite și nici nu promite combaterea puterii oligarhizate sau a corupției în toate manifestările sale, ci din contra poate crea condiții favorabile pentru perpetuarea lor.
Articolul integral poate fi citit pe pagina sic.md. Sic! este un proiect al Agenției de presă IPN, realizat cu sprijinul Fundaţiei Soros-Moldova.
