Toată lumea a auzit adesea despre cât de bune și sănătoase sunt merele de la bunelul sau cum doar roșiile de țară au gust adevărat. Despre cum Moldova era grădina sau livada URSS-ului. Iar mai nou, despre cum merele de la bunelul ar fi tare căutate pe piața europeană fiindcă sunt ecologice sau organice. Și, în genere, fructele și legumele din Moldova sunt mai sănătoase decât cele de import. Autorii unui nou articol de pe sic.md, care este însoțit și de un clip de animaţie, au analizat dacă avem sau nu agricultură ecologică în Moldova, transmite IPN.
„În pofida impresiei multora că tot ce vine dintr-o grădină țărănească în loc de o companie agricolă trebuie să fie automat ecologic și organic, nu este așa. În Uniunea Europeană, pe care se presupune că ar trebui să o cucerim cu fructele noastre, agricultura organică e reglementată într-un mod strict și detaliat. Și în Republica Moldova avem o lege în această privință. Există un set de reguli concrete privind agricultura ecologică, un pic mai complicate decât „găina trebuie să aibă pe unde alerga””, se spune în articol.
Autorii menționează că în Moldova există marca națională „Agricultura ecologică - Republica Moldova”, care servește drept certificare a producției organice. Este unica marcă autohtonă care garantează calitatea ecologică a produselor. Adică restul produselor prezentate drept eco, bio, organice etc. nu au fost certificate în acest sens și folosesc aceste etichete abuziv. Putem doar să le credem pe cuvânt. Totodată, pe site-ul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, avem „Registrul agenților economici din agricultura ecologică”, care include 37 de fermieri. Se pare că numărul acestora a scăzut treptat, de la 183 în 2009 la 58 în 2015 și 37 astăzi.
Potrivit autorilor articolului, problemele pentru fermierii care ar vrea să se ocupe cu agricultura organică sunt multe: concurența neloială a celor care promovează produse ordinare drept Bio sau Eco, costurile mari și randamentul scăzut al producției, dificultatea certificării, insuficiența subvențiilor și corupția. Stoparea temporară a subvențiilor i-a determinat pe unii producători să renunțe la procedura de certificare, deși o parte din ei au continuat să se conformeze standardelor de agricultură organică și acest lucru denotă că numărul fermierilor ecologici este totuși un pic mai mare.
„Antreprenorii, gospodăriile țărănești au serele lor în care cultivă roșii, castraveți, ridiche. Cu părere de rău, la orice colț se vând îngrășăminte, substanțe de uz fitosanitar și ele au o acțiune sistemică. Există anumite reguli pentru utilizarea acestor substanțe. Însă, cu părere de rău, nu sunt cunoscute de către cei care le utilizează”, declara astă-vară Veaceslav Ciuhrii, șef-adjunct al Direcției control produse alimentare și servicii din cadrul Agenției pentru protecția consumatorilor.
A stropi cartofii cu „otravă pentru gândaci” sau a folosi „dust” pentru a scăpa găinile de păduchi sunt practici ordinare la țară, în timp ce pesticide rămăse din timpurile sovietice continuă să polueze solul și apa.
Autorii articolului menționează că totuși viitorul sună bine. „Dacă până acum am arătat de ce mitul fructelor de la bunelul nu este chiar adevărat, acum trebuie să admitem că există totuși și un sâmbure de adevăr. Dacă e să ne uităm la statistici, observăm că Moldova folosește mai puțini fertilizatori decât majoritatea vecinilor noștri din UE”, spun autorii.
În opinia lor, agricultura ecologică sau organică are într-adevăr potențial mare în Moldova, dar state precum Estonia sau Letonia au luat-o înainte deja. Ca să le ajungă din urmă, iar Moldova are toate resursele necesare, trebuie să renunțe la mituri și să transforme potențialul în realitate – subvenții corecte și suficiente, educarea producătorilor și a consumatorilor, instituții de control competente și lipsite de corupție, crearea unei infrastructuri moderne etc.
Articolul integral poate fi citit pe pagina sic.md. Sic! este un proiect al Agenției de presă IPN, realizat cu sprijinul Fundației Soros-Moldova.
