De la ultima reformă administrativă implementată în 2003 de către guvernarea comunistă, există o grămadă de mituri în legătură cu ea. Unul dintre aceste mituri este necesitatea existenței administrației raioanelor pentru a oferi servicii cetățenilor. Autorii unui nou articol Sic!, care este însoțit și de un clip de animație, menționează că în cele mai mici trei raioane ale Moldovei media cheltuielilor administrative pe cap de locuitor este de 2,6 ori mai mare decât în cele mai mari trei raioane.
În articol se spune că atribuțiile administrației raionului, expuse în Legea privind administrația publică locală, sunt generale și nu au impact direct asupra cetățeanului. Necesitatea acestor instituții este umflată artificial, în mare parte din interese politice. Cetățeanul simplu nu primește nicio adeverință, certificat sau vreun alt act direct de la aceste instituții. Astfel, potrivit autorilor, dacă ar dispărea administrațiile raionale, omul simplu nu ar fi lipsit de niciun serviciu de care beneficiază în prezent.
Teritoriul Republicii Moldova este organizat în unități administrativ-teritoriale: raioane, orașe şi sate. Moldova are 35 de unități administrativ-teritoriale de nivelul doi, care se regăsesc în Legea Bugetului 2017: 32 de raioane, municipiul Chișinău, municipiul Bălţi și UTA Găgăuzia. Pentru anul 2017, Bugetul Republicii Moldova este de 8,228 miliarde de lei. Media bugetelor raionale este de peste 192 de milioane de lei. Cheltuielile administrative constituie aproximativ 1/3 din sumele bugetelor raionale. Diferențele mari de populație, număr de primării, suprafață și cheltuieli bugetare se reflectă direct asupra eficienței de gestionare a unităților administrativ-teritoriale.
Cu cât unitatea administrativ-teritorială este mai mică, cu atât mai mult scade capacitatea de a produce valoare și, evident, se măresc cheltuielile administrative pe cap de locuitor. Calculele arată că în cele mai mici trei raioane ale Moldovei: Basarabeasca, Șoldănești și Dubăsari media cheltuielilor administrative pe cap de locuitor este de 2,6 ori mai mare decât în cele mai mari trei raioane: Hâncești, Cahul și Orhei. Aceleaşi proporții sunt adevărate şi pentru administrarea unor servicii publice specifice, cum ar fi educația şi protecția socială.
Autorii Sic! susțin că, în pofida faptului că este declarată o prioritate, reforma administrativ-teritorială întârzie să fie implementată din cauza costurilor politice majore. O bună parte dintre liderii locali de partid vor rămâne fără fotolii și nu vor mai fi atât de utili conducătorilor de la Chișinău. Despre aceste costuri se cunoaște foarte bine, din experiența de după reforma implementată în 1999. Atunci s-a ajuns la o împărțire mai omogenă a teritoriului, astfel unitățile aveau un număr similar al populației, de 260-270 mii de oameni. Astfel, actuala divizare administrativ-teritorială este ineficientă și aduce cheltuieli suplimentare pentru fiecare plătitor de impozite.
Articolul integral poate fi citit pe pagina sic.md. Sic! este un proiect al Agenției de presă IPN, realizat cu sprijinul Fundației Soros-Moldova.
