Femeile din Estul Europei, inclusiv din Republica Moldova, sunt nevoite să muncească de trei ori mai mult decât cele din vestul Europei, pentru a-și permite produsele de igienă menstruală, relevă un raport al Monitorului Social, proiect susținut de Fundația Friedrich Ebert România. Fenomenul „sărăciei menstruale” (period poverty) rămâne un subiect mult prea puțin abordat în politicile publice, chiar dacă impactul asupra femeilor vulnerabile este semnificativ, transmite IPN.
În România, o femeie care câștigă salariul minim trebuie să muncească mai mult de 3 ore pentru a-și putea achiziționa produsele menstruale necesare unei luni, în timp ce o britanică poate lucra doar 18 minute pentru a-și lua aceleași produse. Diferențele sunt și mai mari în estul Europei, unde în state precum Republica Moldova și Albania, femeile sunt nevoite să muncească între 5 și 6 ore pentru a acoperi costul lunar al produselor menstruale. Aceste disparități economice subliniază un decalaj alarmant în accesul la produse de igienă de bază, accentuând inegalitățile economice și sociale.
La nivel global, țările din Vestul Europei sunt mult mai avansate în abordarea acestei probleme, cu exemple precum Scoția, unde produsele menstruale sunt disponibile gratuit din 2022, iar Marea Britanie a eliminat TVA-ul pentru aceste produse după Brexit. În schimb, în multe state din Est, inclusiv în România și Moldova, sărăcia menstruală rămâne o problemă nerezolvată, ce afectează direct sănătatea și demnitatea femeilor.
În România, o femeie care muncește pe salariu minim va cheltui echivalentul a peste 8 salarii minime pe parcursul vieții pentru produse menstruale, în timp ce în Marea Britanie această cheltuială este mult mai mică, sub un salariu minim. În acest context, se impune o reformă a politicii fiscale și sociale, care să includă subvenționarea produselor menstruale, precum și o mai mare educație menstruală și sexuală în rândul tinerelor.
Sărăcia menstruală nu este doar o chestiune economică, ci și un obstacol în calea sănătății publice, care necesită acțiuni coordonate din partea autorităților pentru a asigura accesul echitabil la produse menstruale și pentru a reduce stigma asociată cu menstruația. În acest sens, este esențial ca măsurile legislative și educaționale să fie implementate cu prioritate, pentru a combate efectele acestei forme de inegalitate socială, se arată în raportul Monitorului Social.
