De ce germanofonii vor să cunoască limba oficială a moldovenilor și țara în care aceasta se vorbește? Cine și de ce păstrează memoria germanului Carol Schmidt, care și peste o sută și ceva de ani este considerat cel mai bun primar al Chișinăului? Cum și când vor putea învăța limba română germanofonii și rusofonii după același manual? Cum este să faci un singur manual de limba română în două țări concomitent - Germania și Republica Moldova? - Despre aceste și alte teme în interviul acordat lui Valeriu Vasilică de către Sabine Krause, doctor în filologie din Germania, coautoarea noului manual „Studiem româna eficient și rapid” / Schnell und effektiv Rumänisch lernen”.
---

- Distinsă doamnă Sabine Krause, am avut plăcerea să țin în mână un manual apărut recent, ce are titlul „Studiem româna eficient și rapid / Schnell und effektiv Rumänisch lernen”, a cărui autoare sunteți. L-am și parcurs. Nu în grabă. Nici superficial. Am găsit și unele informații despre dumneavoastră. E adevărat, lapidare. Cititorilor noștri le-ar fi interesant să afle cine este Sabine Krause? Ce relații aveți cu limba română, cu Republica Moldova?

- Prima „întâlnire” cu limba română am avut-o în septembrie 1977 când mi-am început studiile de translatologie la Universitatea din Leipzig. În acea perioadă nu studenții își alegeau limbile de studiu, ci universitatea decidea ce limbi vom studia. Eu am „primit” limbile franceză și română.

Nu în ultimul rând, mulțumită unor profesori deosebit de angajați m-am entuziasmat foarte repede pentru limba română. Anul universitar 1979/80 l-am absolvit la București și în anul 1982 am început un studiu de doctorat despre lexicul social-politic românesc din a doua jumătate a sec. 19, sub conducerea distinsului prof. univ. Klaus Bochmann, teză susținută în 1985.

Din 1981 le predau limba română studenților germani la Universitatea din Leipzig. În cadrul acestei activități am elaborat și diferite materiale didactice și am publicat mai multe articole despre istoria studiilor române, despre problemele identității lingvistice în Republica Moldova și despre studierea românei ca limbă străină (pentru germanofoni). Am participat la o serie de proiecte de cercetare cu privire la limba română vorbită în România, Republica Moldova și Ucraina. Anume atunci am făcut cunoștință cu colegii din aceste țări. Între timp, noi (eu, soțul și fiii mei) ne-am făcut câțiva prieteni foarte apropiați în Republica Moldova.

În plus, sunt membru fondator al Moldova-Institut Leipzig și din 2016 și membru al Comitetului de Conducere.

- Când și cum a apărut ideea elaborării manualului? De ce credeți că limba română ar prezenta interes atât de mare pentru germani sau vorbitorii de germană ca să merite editarea unui manual atât de complet?

- Ideea elaborării manualului a apărut în septembrie 2016. La încheierea festivă a celei de-a opta ediții a Școlii de vară pentru studenții germani, fiind împreună cu Vasile Dumbravă și Jan-Peter Abraham, colegii mei de la Moldova-Institut Leipzig, l-am cunoscut pe Alexei Axan, care, puține zile după întâlnirea noastră, mi-a scris și m-a întrebat dacă n-aș fi interesată să elaborăm împreună un manual de limba română pentru germanofoni.

Bineînțeles că există deja unele manuale de limbă română (editate în România, conținând explicații în franceză sau engleză), iar noi doream să elaborăm un manual pentru germanofoni, tradus complet în germană și ținând cont de dificultățile specifice învățării limbii române de către vorbitorii de germană. În plus, sunt convinsă de faptul că un manual de română conținând mai multe referiri lingvistice și culturale și la spațiul moldovenesc constituie o completare necesară la piața manualelor de română. Un astfel de material, pe lângă învățarea limbii, poate crește gradul de sensibilizare și informare cu privire la lumea românofonă din Republica Moldova, dar și la acest spațiu al dumneavoastră pe care îl îndrăgește oricine vine aici.

Apropo, vreau să remarc un fapt pe care, sper, să-l înțeleagă corect cititorii Agenției IPN: într-un text din manual, am amintit de germanul Carol Schmidt, primar de Chișinău în perioada 1877-1903, considerat până în prezent cel mai bun primar al dumneavoastră.

- E chiar interesantă și inedită ideea unei lucrări elaborate de doi autori, unul din Germania și unul din Republica Moldova. Cum a decurs colaborarea și dacă formatul acestei interacțiuni și-a găsit justificarea în final?

- Colaborarea a decurs foarte bine și foarte eficient. Noi am „interconectat” metodele și materialele de predare ale noastre deja existente, am elaborat și am discutat prin skype în mod detaliat materialele noi, pe care le-am „testat”: eu cu studenții mei din Germania, Alexei Axan la ediția Școlii de vară 2017. Astfel am reușit să ameliorăm și să adaptăm materialele conform exigențelor specifice studenților.

- Celor ce nu au reușit să ia cunoștință de manualul despre care vorbim (profesorilor, dar și studenților beneficiari) vă rog să le spuneți ce include manualul, ce aspecte interesante și utile vor găsi în el?

- Manualul include 15 unități, fiecare unitate conținând, pe lângă explicarea faptelor de limbă, planșe ori tabele operative (generale și de control), liste de cuvinte utile (ordonate după sfere semantice), texte, proverbe, exerciții de aplicare cu caracter orientativ, lăsând astfel profesorului loc și posibilitate pentru creativitate.

Am rămas fideli principiului de predare prin comunicare, dar fără a neglija cunoașterea de către studenți a elementelor de gramatică funcțională care facilitează „mânuirea” activă a limbii. Ne-am străduit să explicăm structurile gramaticale în mod sistemic-funcțional, utilizând – fără a exagera – un corpus de termeni lingvistici deosebit de necesari în înțelegerea faptelor de limbă. Astfel, manualul poate servi ca instrument de lucru accesibil atât pentru studenți, cât și profesori și poate fi un suport la următoarele etape de studiere a limbii.

Manualul este tradus integral în limba germană pentru a facilita învățatul autonom de către germanofoni. În plus, sunt explicate în mod mai detaliat anumite dificultăți gramaticale din perspectiva contrastivă română – germană.

- Manualul are un design atractiv și o ținută grafică perfectă. Vorbiți-ne, vă rog, despre echipa ce a făcut posibilă apariția manualului.

- Suntem foarte norocoși că am avut sprijinul unei pictorițe profesioniste, Natalia (Poian) Ciornaia, care a realizat cu multă dăruire ilustrațiile. Trebuie subliniat neapărat și suportul acordat de către echipa Editurii Cartdidact din Chișinău, printre care e și doamna Natalia Berebiuc, cea căreia îi aparține technoredactarea și coperta cărții de o calitate impecabilă. Am colaborat cu mare plăcere cu colegii care cunosc atât de bine domeniul. Apariția manualului având acest nivel se datorează nu în ultimul rând muncii bazate pe experiență și abnegație a dragului coleg al meu Alexei Axan, care a colaborat îndeaproape cu echipa la fața locului.

- Ne-ați convins că manualul va facilita studierea eficientă și rapidă a limbii române de către studenții germani. Ne interesează dacă va apărea manualul și în versiunea adaptată pentru vorbitorii de rusă din Republica Moldova?

- Sperăm că manualul în versiunea adaptată și pentru vorbitorii de limba rusă va apărea în câteva luni, deci în anul curent.

- Un ultim aspect: ce ziceți de o lansare a manualului (iar dacă va apărea și versiunea adaptată pentru rusofoni, o lansare a manualelor) la Agenția de știri IPN?

- De ce nu? E o idee foarte bună, pe care o acceptăm cu plăcere.