Dezinformarea înseamnă utilizarea tehnicilor de dezinformare, în special a surselor mass-media, pentru a induce în eroare, în a ascunde și înlocui faptele. Elementele de bază care definesc dezinformarea sunt: negarea faptelor, inversarea faptelor, amestecul dintre adevăr și minciună, modificarea motivului și sursei de informare, precum și generalizarea. Este bine ca în societate să existe capacitatea de a dezvolta gândirea critică și de a informa oamenii cum să separe sursele false de cele adevărate. Moldova, similar cu alte țări din regiune, e vulnerabilă la dezinformare, fapt observat în special în perioada pandemiei, când actorii interni și externi au contribuit la distribuirea mesajelor false. Subiectul a fost discutat de invitații dezbaterii publice „Rolul mass-media în combaterea dezinformării”, organizate de Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), transmite IPN.
Potrivit lui Iulian Groza, director executiv la Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), dezinformarea este o preocupare la o mulțime de actori din Moldova având în vedere că țara este expusă de mai mulți ani și la diverse interferențe externe din partea mai multor actori externi. Dezinformarea propriu-zisă are fațete duble. Este vorba despre aspectul extern, propaganda externă, care propagă anumite informații neobiective. În mare parte, în Republica Moldova aceste informații sunt asociate cu sursele de informare în masă din Federația Rusă. Cât privește aspectul intern al dezinformării, acesta ține de modul în care sursele media de multe ori folosesc anumite informații pentru a schimba faptele, pentru a manipula. Aceste surse media servesc anumite interese ale anumitor grupuri politice, economice, ale proprietarilor lor. „În Republica Moldova, spațiul media independent este destul de „subțiat”, pentru că sunt foarte multe surse media controlate de diferiți cleptocrați din țară”, a spus Iulian Groza.
IPRE, ca institut de cercetare, se preocupă de subiectul dezinformării și împreună cu colegii este implicați în combaterea falsurilor, deseori înlocuind activitatea autorităților competente care trebuie să se ocupe de acest domeniu. Există și surse media, și eforturi prin care se încearcă combaterea falsurilor în media. „IPRE încearcă de a aduna aceste forțe, de a veni cu analiza de cartografiere a cadrului instituțional, legal, a capacităților autorităților și de cum pot fi combinate eforturile autorităților naționale și ale entităților neguvernamentale. Aceasta ne-a motivat de a implica tinerii în acest lucru. IPRE își propune să aibă mai multe ateliere de lucru pentru a abilita tinerii și a multiplica efortul de dezinformare. Chiar dacă există mulți actori implicați în acest sector, de combatere a dezinformării, este foarte greu, mai ales atunci când dezinformarea e motivată fin afară, politic și financiar”, a afirmat el.
Directorul executiv IPR, mai spune că Parlamentul European a cerut recent, inclusiv instituțiilor europene, de a face eforturi pentru a consolida reziliența împotriva dezinformării și manipulării informaților în online și offline. Proiectul „inforMD – împotriva dezinformării în Republica Moldova” își propune să contribuie la consolidarea rezilienței împotriva dezinformării prin măsuri de fortificare a capacităților societății civile în acest sens. Proiectul va fi un mecanism de schimb de experiență și bune practici cu colegii din Germania.
Valeriu Pașa, președinte al Comunității WatchDog, este de părere că Republica Moldova are un cadru legal destul de slab dezvoltat la capitolul combaterii dezinformării, dar mai prost este că legislația existentă, care reglementează în special circulația informației în mediul audiovizual, este aplicată cu rea-credință în detrimentul interesului public. „Există o singură instituție specializată (Consiliul Audiovizualului) care ar trebui să vegheze corectitudinea informării și aplicării rigorilor jurnalistice, menținerea echilibrului socio-politic și de opinii și idei în spațiul audio-vizual. Doar că ea este o instituție care ar concura lejer la primul loc la capitolul degradare morală în atitudinea față de cetățeni țării”. În opinia sa, instituția respectivă a cunoscut un declin permanent în ultimi 10 ani, „devenind exponent al unor interese politice și din ce în ce mai mult o tentativă de bâtă adresată instituțiilor independente media, de protejare împotriva aplicării legii pentru instituțiile media afiliate politic celora de la guvernare”, a spus el.
Potrivit lui Valeriu Pașa, nu este corect să fie atribuit un număr limitat de surse la originea unor dezinformări, falsuri, manipulări, teorii ale conspirației care circulă în Moldova: „Unele apar fără să aibă un scop foarte bine determinat. O persoană, fie din țară sau din afară, fie din necunoaștere, dar cu cea mai hună intenție, din lipsă de cunoștințe într-un anumit domeniu, făcând concluzii greșite, argumentându-le și distribuind asta în spațiul public din întreaga lume, astfel dezinformarea se rostogolește. Asta se referă în special la chestiuni ce țin de aspecte științifice. Sunt și site-urile care difuzează știri false, care au menirea de a atrage cititori pe site, iar din asta să câștige bani din publicitate. Astfel de site-uri în întreaga lume sunt mii, la fel, sunt răspândite și în Moldova”.
O altă cale a dezinformării este aruncarea în spațiul public a unor idei, conspirații, menite să convingă cât mai mulți oameni să adere la valori sau idei care vin dinafara țării. „Este vorba despre propaganda Kremlinului care duce un război informațional împotriva regiunii și țărilor vestice cu scopul de a-și răspândi influența în spațiul post-sovietic și de a aduce dezbinare în interiorul alianțelor occidentale. O bună parte din conținut pătrunde în Moldova, fiind amplificat de actorii locali. Această propagandă este completată de propaganda emisă de mișcările ultraconservatoare, de tipul susținătorilor lui Donald Trump, care ajung tot mai mult în Moldova atât pe filiera susținătorilor de limba rusă, dar și pe filiera de limbă română, prin România. Cel mai recent, ele se concentrează în jurul Partidului AUR. În interiorul țării sunt mai multe surse de dezinformare care urmăresc, în primul rând, scopuri politice. Este vorba despre un grup consolidat în jurul PSRM care construiesc istorii, iar apoi prin intermediul presei afiliate amplifică mesajele și le distribuie”, afirmă Valeriu Pașa.
Anghelina Gaidarji, jurnalistă la portalul de știri TUK Moldova din Taraclia, spune că, din punctul de vedere al cetățenilor din Taraclia, vorbitori de limbă rusă, tot ce difuzează portalurile de știri, posturi TV și presa pentru ei este purul adevăr. „Spre regret, audiența vorbitoare de limba rusă nu este integrată în societatea moldovenească, spre regret, ei nu privesc și nu se interesează de problemele existente în Moldova, deoarece majoritatea cetățenilor privesc posturile TV ruse, trăiesc viața altui stat. Cel mai des se aduce aminte de președintele Putin (Vladimir Putin, președintele Rusiei - n.r.), în discuțiile private dintre cetățeni, de Maia Sandu (președintele Republicii Moldova – n.r.), a spus ea.
În opinia jurnalistei, problema a apărut nu doar pentru că oamenii nu vor să facă diferența dintre adevăr și minciună, dar pentru că ei nu au alternativă: „Astăzi, spre regret nu este un canal care să difuzeze informație în totalitate în limba rusă care să fie urmărit de majoritatea vorbitorilor de limbă rusă și care să primească de acolo informații veridice. Altceva este că în minciună e mai ușor să crezi, iar acea minciună, în opinia celor care o cred, trebuie mai repede să o distribui pentru că „asta e strașnic pentru populație”.
Anghelina Gaidarji mai spune că, în ultimii doi ani, TUK Moldova luptă cu dezinformarea ieșind în prima linie. „Principala noastră activitate este de a vorbi oamenilor adevărul și indicarea de unde să ia informația corectă. Acu, TUK Moldova implementează un proiect pe dezinformare, în cadrul căruia se ia o minciună locală sau națională și se arătă unde e minciună, manipulare și dezinformare”. Potrivit jurnalistei, e foarte greu să lupți cu așa giganți, precum canalele federale rusești sa canale centrale moldovenești, când oamenii deja au anumite impresii formate de zeci de ani de acele canale. „Totuși, cu pași mici vom atinge succesul și vom învăța auditoriul să gândească critic, să verifice informația și sursele”, a spus Anghelina Gaidarji, jurnalistă la portalul de știri TUK Moldova din Taraclia.
Dezbaterea face parte din Proiectul „inforMD – împotriva dezinformării în Republica Moldova” care are drept obiectiv consolidarea rezilienței la dezinformare în Republica Moldova. Proiectul este implementat de către Institutul pentru Politici Europene de la Berlin (IEP), în parteneriat cu Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) și Institutul pentru Inițiative Strategice (IPIS) cu suportul Oficiului Federal pentru Afaceri Externe al Germaniei.
