Situaţia tensionată din peninsula Crimeea a Ucrainei are mai multe riscuri, printre care crearea unei noi zone de separatism, probleme economice, dar şi sociale pentru întreaga populaţie a peninsulei. Anna Şelest, cercetător ştiinţific superior al filialei din Odesa a Institutului Naţional pentru Studii Strategice, Ucraina, a comentat într-un interviu pentru IPN care sunt riscurile acestei crize.
Primul risc menţionat de expertul ucrainean este anexarea peninsulei Crimeea la Rusia. Un alt risc este transformarea Crimeii într-o regiune nerecunoscută precum Abhazia sau regiunea transnistreană. De asemenea, este posibilă izbucnirea unei crize social-umanitare în Crimeea, deoarece acest teritoriu este dependent în totalitate de partea continentală a Ucrainei.
Un alt risc este izbucnirea unei crize economice, ţinând cont că sezonul turistic din Crimeea este practic perturbat complet. Or, majoritatea populaţiei regiunii câştigă anume din industria turismului. Mai este posibilă şi izbucnirea unui conflict etnic, deoarece tătarii din Crimeea nu doresc separarea regiunii şi deja unii din ei părăsesc acest teritoriu pentru a se stabili în alte zone ale Ucrainei.
De asemenea, expertul admite că această criză poate fi utilizată pentru a destabiliza situaţia şi în alte zone ale ţării, inclusiv Harkov, Odessa, Lugansk, Doneţk etc. Totodată, este posibilă acapararea unor obiecte strategice din afara Crimeii. Anna Şelest susţine că deja s-a încercat aşa ceva în regiunea Herson, când 70 de militari ruşi s-au amplasat în apropierea staţiei de distribuire a gazului din regiune fiind asitaţi de elecoptere şi tehnică militară grea.
Anna Şelest menţionează că cel mai mare risc pentru Ucraina este că poate rata posibilitatea să aplice acum reformele dureroase, precum lupta cu corupţia şi nepotismul din sistem. Expertul spune că odată s-a ratat şansa de a reforma ţara, în 2004 după „revoluţia portocalie”, iar dacă ţara pierde şi această şansă, ar fi posibil să nu o mai primească pe a treia.
Ucraina se confruntă cu o criză regională în peninsula Crimeea care a decis să-şi declare independenţa după ce la Kiev s-a schimbat puterea. Referendumul privind alipirea Crimeii la Federaţia Rusă, contestat de autorităţile ucrainene, dar şi de majoritatea actorilor internaţionali, s-a desfăşurat în condiţiile unei prezenţe militare masive, inclusiv a Federaţiei Ruse. Anna Şelest menţionează că nici Moldova nu este protejată de la o astfel de criză şi îndeamnă autorităţile de la Chişinău să ia în calcul tot felul de scenarii pentru a evita destabilizarea situaţiei din ţară.
