Rezultatele evaluării Sistemului Naţional de Integritate: Parlamentul, Curtea de Conturi, Comisia Electorală Centrală

La 10 ianuarie 2014, Transparency International – Moldova (TI-Moldova) a prezentat rezultatele evaluării a trei piloni/instituţii ai Sistemului Naţional de Integritate (SNI): Comisia Electorală Centrală, Curtea de Conturi şi Parlamentul. Evaluarea este efectuată în cadrul proiectului „National Integrity System Assessments in European Neighbourhood East Region” în 5 ţări ale Parteneriatului Estic (Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Moldova, Ucraina), cu susţinerea financiară a Comisiei Europene. În cadrul cercetării se analizează vulnerabilitatea la corupţie a 13 piloni/instituţii ale acestui sistem: Parlamentul, Executivul, Judiciarul, Instituţia Avocatului Poporului, Curtea de Conturi, Comisia Electorală Centrală, instituţiile de aplicare a legii (Poliţia), partidele politice, autorităţile anticorupţie, sectorul public, sectorul privat, societatea civilă, mass-media.

Scopul evaluării constă în identificarea punctelor slabe din cadrul legal şi practica funcţionării instituţiilor SNI şi formularea propunerilor de consolidare a acestui sistem în vederea eficientizării prevenirii şi combaterii corupţiei.

Caracteristicile evaluării includ: abordarea distanţată şi holistică a instituţiilor SNI, contrapunerea situaţiei de jure şi de facto, atitudinea constructivă, utilizarea diferitor surse de evidenţă cum ar fi cadrul legal naţional; rapoartele şi cercetările organizaţiilor internaţionale, organismelor guvernamentale, think tank-urilor şi ale mediului academic; interviurile cu experţii-cheie. Instituţiile sunt evaluate după trei variabile, esenţiale pentru abilitatea de prevenire a corupţiei: capacitatea (în termeni de resurse şi statut juridic), guvernarea internă (cu accent pe transparenţa, responsabilitatea şi integritatea instituţiei), rolul în sistemul anticorupţie.

Principalele constatări şi propuneri în profilul instituţiilor evaluate sunt următoarele.

Comisia Electorală Centrală (CEC). CEC a înregistrat în ultimii ani progrese în consolidarea independenţei financiare, revizuirea structurii organizaţionale, sporirea capacităţilor de instruire a funcţionarilor electorali şi a publicului. Abilităţile CEC au evoluat considerabil, instituţia fiind apreciată drept transparentă, receptivă în contactele cu ONG-urile, capabilă să reacţioneze prompt la critică şi să întreprindă operativ măsuri de remediere a neregulilor semnalate. Totuşi, încrederea publicului în organizarea unor alegeri libere şi corecte este destul de joasă, fapt care se datorează unui şir de probleme: vulnerabilitatea CEC faţă de influenţa politică; capacitatea slabă de a preveni fraudele electorale; dotarea tehnico-materială insuficientă a birourilor electorale din teritoriu; fluiditatea funcţionarilor electorali, precum şi insuficienţa cunoştinţelor şi experienţei acestora. Persistă problema intervenţiilor frecvente în cadrul legal din domeniu, există probleme în reglementarea finanţării campaniilor electorale şi administrarea alegerilor; normele ce ţin de conduita şi integritatea membrilor CEC sunt lacunare, iar mecanismele de asigurare a integrităţii membrilor CEC - insuficiente; lipseşte mecanismul de control al executării hotărârilor CEC privind soluţionarea contestaţiilor, sunt lacunare prevederile despre depunerea, acceptarea, administrarea şi aprecierea probelor.

Propuneri: adoptarea proiectului de lege pentru implementarea recomandărilor GRECO; desemnarea membrilor CEC în baza unui concurs transparent; eficientizarea mecanismului de raportare a CEC către Parlament; elaborarea şi aplicarea unui mecanism care să asigure integritatea membrilor CEC; modificarea cadrului legal pentru a spori operativitatea examinării încălcărilor legislaţiei electorale, în special în perioada preelectorală şi electorală; instruirea continuă a membrilor şi personalului CEC în subiecte anticorupţie.

Curtea de Conturi (CC) activează în baza unui cadru legal menit să asigure independenţa instituţiei, integritatea membrilor şi a personalului, precum şi accesul la informaţiile despre activitatea acesteia. Totuşi, practica arată că la selectarea şi numirea membrilor CC se pune accentul pe criteriul politic şi nu pe integritate şi profesionalism, existând un risc înalt al influenţei politice asupra instituţiei. Verificarea prealabilă a candidaţilor la funcţia de membru al CC nu se efectuează, ceea ce implică riscul accederii în CC a unor persoane cu reputaţie reproşabilă. Deşi CC dispune de independenţă financiară, ea nu are posibilitatea de a atrage experţi pentru efectuarea unor audituri specifice, de ex, a instituţiilor financiare. CC nu duce lipsă de personal, asigură instruirea profesională şi anticorupţie a acestuia, cu toate acestea există cazuri de nerespectare a normelor etice şi restricţiilor de postangajare. În ultimii ani, conlucrarea CC cu Parlamentul s-a îmbunătăţit uşor (din 2011 Parlamentul a început să audieze raportul anual al CC asupra administrării şi întrebuinţării resurselor financiare şi patrimoniului public, a emis un şir de hotărâri asupra rapoartelor CC), cu toate acestea, conlucrarea este apreciată drept insuficientă atât din lipsa unor proceduri care ar reglementa conlucrarea dintre instituţii, cât şi din necunoaşterea de către deputaţi a specificului activităţii CC. Deşi legislaţia stabileşte că rapoartele financiare anuale ale CC urmează a fi supuse unui audit extern, efectuat de către o organizaţie internaţională selectată de Parlament prin concurs, până în prezent această cerinţă nu este îndeplinită.

CC identifică multiple încălcări ale legislaţiei la utilizarea mijloacelor financiare şi administrarea patrimoniului public, expediind rapoartele la instituţiile auditate şi la organele de drept pentru a se lua măsurile de rigoare faţă de cei vinovaţi. Cu toate acestea, o parte considerabilă din recomandările CC nu se implementează, cauzele principale fiind lipsa sancţiunilor pentru încălcarea legislaţiei de către membrii organelor colegiale de decizie şi pentru iresponsabilitate managerială, impunitatea factorilor de decizie vinovaţi de utilizarea neconformă a mijloacelor şi patrimoniului public, implicarea insuficientă a Guvernului şi Parlamentului în procesul de monitorizare a implementării hotărârilor CC, neluarea în consideraţie a implementării hotărârilor CC la aprecierea performanţelor autorităţilor publice şi a managerilor acestora.

Propuneri: verificarea prealabilă de către SIS a candidaţilor la membrii CC; examinarea de către Parlament a oportunităţii numirii la conducerea CC a reprezentantului opoziţiei; introducerea răspunderii penale a membrilor organelor colegiale de decizie; stabilirea sancţiunilor pentru iresponsabilitate managerială şi pentru neexecutarea hotărârilor CC; exercitarea controlului parlamentar asupra implementării hotărârilor CC; efectuarea auditului extern al raportului financiar al CC de o companie de audit internaţională selectată prin concurs de Parlament şi asigurarea transparenţei rezultatelor acestui audit; luarea în consideraţie a implementării hotărârilor CC la aprecierea performanţelor autorităţilor auditate şi a managerilor acestora; instruirea auditorilor CC la subiecte anticorupţie; consolidarea controlului intern al CC asupra respectării restricţiilor de post-angajare; familiarizarea deputaţilor şi a publicului privitor la specificul activităţii CC.

Parlamentul. Menţinerea credibilităţii devine o provocare pentru Parlamentul RM. Credibilitatea redusă a Parlamentului, precum şi perceperea acestuia ca instituţie afectată sporit de corupţie, se datorează mai multor probleme, cum ar fi: ignorarea flagrantă şi repetată, de către Parlament, a exigenţelor procedurii legislative; reglementări insuficiente în partea ce ţine de transparenţa decizională a Parlamentului, precum şi punerea selectivă în aplicare a normelor existente în acest sens; reglementări insuficiente care ar asigura integritatea individuală a membrilor Parlamentului, precum şi ignorarea, în practică, de către Parlament, a problemelor legate de integritate; lipsa unor mecanisme eficiente care ar asigura executarea adreselor Curţii Constituţionale; punerea sporadică şi ineficientă în aplicare a instrumentelor de supraveghere a Guvernului; eventuala politizare a numirilor în funcţiile publice ale personalului din cadrul Secretariatului Parlamentului; necesităţile de instruire a personalului, care rămân neacoperite financiar; reglementări insuficiente ce ţin de Biroul permanent al Parlamentului.

Propuneri: modificarea cadrului legal existent, numirile în funcţiile publice ale personalului din cadrul Secretariatului Parlamentului urmând a fi făcute de către Secretarul general al Parlamentului; acoperirea necesităţilor de instruire a personalului; elaborarea şi aprobarea unui Regulament al Biroului permanent al Parlamentului, care ar asigura transparenţa acestui organ; punerea în aplicare plenară şi corespunzătoare, de către Parlament, a reglementărilor ce ţin de procedura legislativă, inclusiv - la numirile în funcţii; îmbunătăţirea Legii privind transparenţa în procesul decizional, în partea ce ţine de încălcări şi sancţiuni, precum şi completarea Regulamentului Parlamentului cu norme mai cuprinzătoare privind transparenţa decizională; eficientizarea modului de asigurare în practică a transparenţei procesului decizional parlamentar (înregistrarea electronică a prezenţei deputaţilor la şedinţele în plen; implementarea sistemului de vot electronic; informarea publicului asupra agendei Biroului permanent; plasarea pe web site-ul Parlamentului a hotărârilor Biroului permanent, precum şi a proceselor-verbale ale şedinţelor publice ale comisiilor, a proceselor-verbale privind contribuţia părţilor interesate, a înregistrării video/audio a şedinţelor în plen); completarea cadrului legal cu prevederi care ar asigura executarea adreselor Curţii Constituţionale; întocmirea şi publicarea Rapoartelor anuale ale Parlamentului privind transparenţa decizională, precum şi a unor rapoarte mai cuprinzătoare ale Parlamentului privind activitatea sa; examinarea proiectului Codului de etică şi conduită a deputatului în Parlament cu îmbunătăţirea esenţială a acestuia (concretizarea aspectelor ce ţin de conflictele de interese, restricţii post-angajare, abateri şi sancţiuni, mecanisme de punere în executare a sancţiunilor aplicate); punerea în aplicare corespunzătoare şi efectivă a normelor existente ce ţin de integritate, inclusiv cadouri şi ospitalitate, sancţionând şi urmărind executarea sancţiunii aplicate pentru comportament necorespunzător, reacţionând la orice problemă legată de integritatea individuală a deputaţilor; susţinerea conştientă, responsabilă şi echilibrată a strategiilor şi legilor anti-corupţie, precum şi supravegherea implementării acestora.

Această informaţie este un produs realizat de Transparency International – Moldova în cadrul proiectului „National Integrity System Assessments in European Neighbourhood East Region” susţinut financiar de Comisia Europeană. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al finanţatorului.

98, 31 August 1989 Str., office 204, MD-2004, Chisinau, Republic of Moldova
Tel/Fax: (+373-22) 23-78-76 Tel: (+373-22) 20-34-84, 20-34-85
E-mail: office@transparency.md
http://www.transparency.md