Op-Ed
	Cu toate acestea, rezultatele recente ale alegerilor locale semnalează necesitatea ca guvernul să acorde prioritate nevoilor cetățenilor. Este esențial să investim în eforturile care sporesc înțelegerea publicului asupra adevăratelor implicații ale proiectului european, demonstrând relevanța acestuia în abordarea provocărilor locale fără a ceda presiunilor externe...
Dorina Baltag

Alegerile locale din Moldova nu au atras de obicei atenția internațională, dar războiul rusesc din Ucraina, obținerea statutului de candidat la UE și eforturile Rusiei de destabilizare a țării au dat subiectului un context geopolitic, confirmat de prezența a aproximativ 1,500 observatori naționali și internaționali. Misiunea colectivă de monitorizare care cuprinde Oficiul OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR), Congresul Autorităților Locale și Regionale (Congresul) și Parlamentul European (PE) a stabilit: cadrul legal existent în Moldova oferă un fundament adecvat pentru desfășurarea alegerilor democratice. Dar rezultatele alegerilor locale actuale indică progresul în implementarea reformelor?

Rezultatele alegerilor cu gust dulce-amărui

Presa internațională subliniază că puterile pro-occidentale câștigă alegerile locale. De asemenea, conducerea PAS a concluzionat că rezultatele reprezintă câștigul mesajului pro-european în întreaga țară. Dar realitatea nu pare atât de optimistă. Deși PAS a strâns cele mai multe voturi în 19 din cele 32 de raioane în timpul alegerilor pentru consilii (cu 8 mai multe decât în 2019), partidul nu și-a asigurat o majoritate totală în niciunul dintre ele. Mai mult ca atât, PAS nu a obținut victorie în primul tur al curselor pentru primari în niciunul dintre cele mai mari 11 orașe cu statut de municipalitate din țară, nici măcar în capitală. În primul tur, Ion Ceban, primarul în exercițiu al Chișinăului și liderul Mișcării Alternative Naționale (MAN), un partid de opoziție în raport cu de partidul pro-european de guvernământ, a obținut victorie cu 50,62% din voturi. Principalul său rival, Lilian Carp, candidatul PAS la funcția de primar general, a obținut 28,23% din voturi. Pentru o comparație, la alegerile parlamentare din 2021, PAS a asigurat 176.000 de voturi la Chișinău. Cu toate acestea, la aceste alegeri locale, Carp a primit puțin peste 74.000 de voturi. MAN a ieșit învingător și la alegerile pentru consiliul orașului Chișinău, obținând 33,1% din voturi. PAS a urmat cu 32,9%. Iar partidele pro-ruse – Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (9,64%) și Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (4,46%) – au revendicat pozițiile a treia, respectiv, a patra. După unele opinii, în prezent, cele mai notabile realizări dintre partide sunt atribuite MAN, victorios în asigurarea controlului asupra Primăriei capitalei, și PSRM, ieșind învingător la Soroca și cu un candidat în turul doi la Edineț.

Rezultatele rapoartelor de monitorizare

Potrivit celui mai recent raport de monitorizare a alegerilor realizat de Promo-Lex, incidentele din ziua alegerilor aproape s-au dublat în comparație cu alegerile anterioare din 20 octombrie 2019. Cele mai frecvente evenimente au inclus: fotografierea buletinelor de vot; votul de grup nejustificat în cabine; probleme cu listele electorale, cum ar fi discrepanțele de adrese, alegătorii decedați listați și semnăturile care înlocuiesc alte persoane; întreruperi în procesul de filmare în timpul deschiderii secțiilor de votare sau a procedurilor de numărare a voturilor; persoane neautorizate prezente în incinta secției de votare sau pe o rază de 100 de metri. Un raport anterior Promo-Lex a indicat, de asemenea, îngrijorări cu privire la suspendarea licențelor de difuzare pentru șase servicii media de televiziune de către Comisia pentru Situații Excepționale (CES). Această acțiune, nemandatată de Parlament, reprezintă a doua instanță de intervenție a CES în organizarea și desfășurarea alegerilor fără explicații cuprinzătoare ale temeiului de fapt și de drept care justifică astfel de măsuri restrictive.

De asemenea, raportul de monitorizare al OSCE a evidențiat preocupări și nereguli semnificative. Premierul Dorin Recean a declarat interzicerea candidaților afiliați partidului pro-rus Șansă cu doar două zile înainte de alegeri. Serviciul de Informații și Securitate a Republicii Moldova a publicat un raport în care afirmă că Rusia încearcă să influențeze procesul electoral prin intermediul acestui partid. Potrivit OSCE, interdicția de ultimă oră a fost impusă tuturor celor 8,605 de candidați desemnați de un singur partid, contrazicând angajamentele stabilite de statele OSCE și standardele internaționale democratice electorale.

De asemenea, observatorii OSCE au remarcat acuzații credibile, pe scară largă, de utilizare ilegală a fondurilor pentru cumpărarea de voturi, presupus legate de liderul partidului dizolvat. În plus, sponsorizarea privată străină a finanțat proiecte de infrastructură locală în anumite localități. Mai exact, pe 18 august, Şor a anunțat programul Satul Moldovenesc, care urmărește investirea a 17 miliarde MDL prin fondul său „Visul meu”. Fiecărei localități i s-au promis 20 de milioane de lei la depunerea unui formular de cerere de către primari. În plus, pe 2 octombrie, Şor a extins pensionarilor din Găgăuzia, Orhei şi Taraclia un supliment lunar de pensie de 1,000 lei din fondurile sale personale. În aceeași perioadă, autoritățile din comunele Biești și Donici (raioanele Orhei) au încheiat acorduri de sponsorizare cu un cetățean israelian, Igal Shved, fiecare depășind 500,000 de euro. Mai mult, în satul Joltai, un contract din 27 septembrie 2023, depășește 100,000 de euro.

Raportul, de asemenea, indica îngrijorări cu privire la acțiunile Parlamentului privind sporurile salariale pentru funcționarii publici și sporurile pentru educatori și polițiști. Pe 5 octombrie, Parlamentul a revizuit bugetul de stat, alocând 846.900,000 lei (aproximativ 44.631,630 euro) pentru majorări salariale pentru 170,000 de funcționari publici, inclusiv cei din domeniul sănătății, culturii și judiciar. Profesorii și poliția urmau să primească o primă unică de 5,000 MDL. Aceasta blurează granița dintre activitățile de partid și afacerile de stat. În plus, observatorii ODIHR au detectat candidați actuali care atribuie proiecte de infrastructură finanțate din fonduri publice propriilor realizări și câteva cazuri de presiune raportată asupra candidaților au fost observate de interlocutorii care au vorbit cu observatorii ODIHR.

Spre integrarea europeana?

La trei zile după ce au avut loc alegerile locale, Comisia Europeană a aprobat Pachetul de Extindere 2023, oferind o evaluare a progresului Moldovei în implementarea reformelor. Acest raport evidențiază, în primul rând, progresele în implementarea celor 9 pași precum și oferă directive clare pentru prioritățile viitoare de reformă. Având în vedere realizările Ucrainei și Moldovei și angajamentul lor continuu față de reforme, Comisia a recomandat Consiliului European să inițieze negocierile de aderare cu ambele țări. Raportul subliniază că Moldova a finalizat pasul 2, după ce a adoptat codul electoral în 2022, un efort de colaborare care implică OSCE/ODIHR și Comisia de la Veneția. Se pare că țara a abordat deficiențele identificate în diferite domenii subliniate de OSCE/ODIHR și de Consiliul Europei/Comisia de la Veneția în legătură cu procesul electoral.

Având în vedere concluziile rapoartelor de monitorizare discutate mai sus, este evident că simpla stabilire a unui cadru legal nu este suficientă pentru a conduce reformele și a susține traiectoria Moldovei către integrarea europeană. De asemenea, puterea instituțiilor prevalează asupra importanți politicienilor individuali în conducerea reformelor, deoarece durabilitatea și rezistența lor sunt esențiale în obținerea sustenabilității reformelor. Acest lucru necesită o consolidare și continuitate instituțională permanentă și protecție împotriva interferențelor politice. Mai mult, procesul complex de integrare europeană implică costuri pentru țară, necesitând resurse umane capabile în sectorul public, companii naționale competitive și o economie robustă care poate oferi salarii atractive pentru a preveni exodul creierelor. Rezultatele alegerilor locale din 2023, a celor prezidențiale în 2024 și parlamentare în 2025 ar putea încuraja în mod semnificativ perspectivele de aderare ale țării, demonstrând nu doar voință politică, dar și sprijin public. Natura ireversibilă a procesului de integrare europeană subliniază importanța unei guvernări consecvente, o trecere a puterii la un partid pro-rus, de exemplu, ar putea anula progresul realizat. Cu toate acestea, rezultatele recente ale alegerilor locale semnalează necesitatea ca guvernul să acorde prioritate nevoilor cetățenilor. Este esențial să investim în eforturile care sporesc înțelegerea publicului asupra adevăratelor implicații ale proiectului european, demonstrând relevanța acestuia în abordarea provocărilor locale fără a ceda presiunilor externe.

IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacţiei. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacţiei.