Republica Moldova pe frontul Războiului Mondial cu Pandemia COVID-19

I. Principalele evenimente, succint

PREȘEDINȚIE În contextul extinderii pandemiei, președintele Igor Dodon a avut o serie de intervenții la TV, pe FB, pagina web – toate axate pe efortul autorităților de combatere a manifestărilor pandemiei.

Vorbind după ședința conducerii de vârf de luni, ținută cu premierul și spicherul parlamentului, Igor Dodon a declarat că Republica Moldova va achiziționa 100.000 de teste din China, acestea fiind „cele mai eficiente și rapide”.

Președintele Igor Dodon nu exclude că alegerile prezidențiale din toamnă ar putea fi amânate, luând în calcul presupunerile OMS că un nou val al pandemiei s-ar putea repeta în toamnă.

După ședința Centrului Unic de Comandă din 5 aprilie președintele Igor Dodon a propus să fie aplicat moratoriu la discuțiile politice în societate pentru perioada situației de urgență

Reflectând despre influența pandemiei asupra economiei țării, Igor Dodon a estimat posibilitatea unei descreșteri anuale, între -3% și -5%. „În acest caz neîncasările la buget față de cele planificate vor de la 5 la 8 miliarde de lei”, a spus Igor Dodon.

PARLAMENTUL (eliminat pe data de 17 martie din procesul de luare a deciziilor în condițiile stării excepționale – n.r.) Pe data de 2 aprilie urma să aibă loc ședinţa Parlamentului unde se planifica ca Guvernul să prezinte Proiectul de lege privind instituirea unor măsuri de susținere a cetățenilor și a activității de întreprinzător în perioada stării de urgență și modificarea unor acte normative, pentru care în ajun și-a asumat răspunderea. Fracțiunile din majoritatea parlamentară au boicotat reuniunea și pe această cale au provocat intrarea în vigoare a legii. Mișcarea a fost criticată de opoziție. În lipsa dezbaterilor, spațiul public a fost invadat de acuzații și suspiciuni, a generat animozități și întrebări.

În legătură cu punerea în aplicare pe această cale a legii privind instituirea unor măsuri de susținere a cetățenilor și a activității de întreprinzător în perioada stării de urgență și modificarea unor acte normative, Deputatul Platformei DA Igor Munteanu a cerut să se facă public numele persoanei „care permite prin asumarea răspunderii guvernamentale la importul țigărilor fără accize – evaziuni de milioane de lei pierdere la bugetul de stat”.

PARLAMENT – PARTIDE Partidul Acțiune și Solidaritate, Partidul Politic Platforma Demnitate și Adevăr, Partidul Liberal Democrat din Moldova și Mișcarea Politică Unirea, ultima formată din cinci formațiuni, au semnat vineri o declarație comună prin care cer Guvernulului să spună situația reală legată de pandemia de COVID-19 și să sporească măsurile de protecție pentru medicii implicați în lupta cu această infecție.

În contextul posibilității, admise de Igor Dodon, ca alegerile prezidențiale să fie amânate, președintele de onoare al PDM Dumitru Diacov a propus revenirea la sistemul de alegere a președintelui țării în parlament.

Vicepreședintele Parlamentului, Mihai Popșoi, deputatul fracțiunii Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) afirmă că orice discuție despre alegeri poate fi făcută după criză, în contextul în care sâmbătă, deputatul democrat Dumitru Diacov a adus vorba în spațiul public despre perspectiva revenirii la alegerea șefului statului de către Parlament. „Aruncarea acestei teme acum in spațiul public este o demonstrație de cinism”, scrie parlamentarul pe o rețea de socializare.

GUVERN/COMISIA PENTRU SITUAȚII EXCEPȚIONALE (CSE) A continuat practica briefingurilor de 2 ori pe zi ale ministrului sănătății, muncii și protecției sociale, Viorica Dumbrăveanu, de prezentare a informațiilor privind controlul infecției prin coronavirus, precum și declarațiile zilnice ale premierului Ion Chicu după ședințele Centrului Unic de Comandă de gestionare a crizei provocate de virusul COVID-19.

În spațiul public s-a menținut nedumerirea că din componența CSE nu face parte un medic, în condițiile când Ministra sănătății este jurist de formație cu o carieră exclusiv în domeniul politicilor sociale.

Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova a adoptat Dispoziția nr. 10 din 31 martie 2020, prin care a creat Instituția Medico–Sanitară Publică Centrul COVID–19 Chișinău.

Conform Dispoziției nr.8, bugetarii au stat săptămâna trecută acasă, urmând să li se achite salariile integral. Se aplică restricția de a ieși din case sau din curțile proprii pe parcursul nopții, între orele 22.00 - 23.00 și până la 5.00 dimineața. 

Urmare a deciziilor adoptate, spitalele raionale din Edineț, Soroca, Nisporeni, Orhei și Cahul, Comrat, Spitalul Clinic Municipal „Sf. Arhanghel Mihail” au fost activate pentru tratarea pacienților infectați de coronavirus.

Guvernul și-a asumat răspunderea pentru unele măsuri suplimentare de susținere a cetățenilor și a activității de întreprinzător în perioada stării de urgență. Implementarea respectivelor măsuri solicită alocarea suplimentară a 816 mln lei, în urma rectificării bugetului.

În special, s-a stabilit că „cetățenii Republicii Moldova și străinii cu permis de ședere pe teritoriul Republicii Moldova, care intenționează să traverseze frontiera de stat pe sensul de intrare în Republica Moldova și nu dețin statut de persoană asigurată în sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală (AOAM), vor achita prima de asigurare obligatorie de asistență medicală în sumă fixă”. Prevederea în cauză a provocat reacții reprobatorii din partea diasporei, opoziției.

AVOCAȚII POPORULUI au emis un comunicat în care au stabilit că mecanismul impus prin care se obligă achitarea la intrarea în țară, în termen de 72 ore, a primei de asigurare obligatorie de asistenta medicală pentru anul 2020 și condiționarea revenirii în țară de existența acesteia sunt cerințe disproporționate în perioada stării de urgență.

EXPERȚI INDEPENDENȚI au atestat că guvernul a utilizat ocazia asumării răspunderii pentru a introduce nu doar măsuri care sunt mai mult sau mai puțin necesare pe perioada carantinei, dar și modificări legislative de fond în mai multe legi fundamentale ale țării, neprioritare la această etapă.

MINISTRUL ECONOMIEI ȘI INFRASTRUCTURII a făcut apel către întreprinderile mici și mijlocii să nu-și sisteze vânzările din cauza restricțiilor de activitate, impuse de Situația de Urgență, dar să le redirecționeze pe online și pe livrarea la domiciliu. În același timp, Sergiu Railean îndeamnă companiile IT din țară să ajute producătorii autohtoni cu platforme de comerț electronic.

AGENȚIA NAȚIONALĂ PENTRU SĂNĂTATE PUBLICĂ (ANSP) a informat că testele pentru detectarea virusului COVID-19 se efectuează, actualmente, în Laboratorul virusologic al ANSP și 2 laboratoare private din țară.

CONSILIUL CONCURENȚEI Instituția a făcut o analiză a preţurilor medii afişate atât pe rafturile reţelelor mari de magazine, cât în alimentarele de cartier, constatând o ușoară creștere a prețurilor la mai multe produse alimentare, inclusiv cele de primă necesitate, motivată de cererea mare de cumpărare, dar şi evoluția costurilor de import și, eventual, de procesare a materiei prime.

SECTORUL PARTICIPATIV Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) și Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) au elaborat Opinia privind caracterul proporțional și legalitatea măsurilor întreprinse de Guvern pe perioada stării de urgență.

AMNESTY INTERNATIONAL MOLDOVA a difuzat un text în care cheamă autorităţile să prioritizeze cheltuielile şi investiţiile banilor publici pentru a proteja lucrătorii medicali şi lucrătorii în domeniile considerate „cheie” sau „esenţiale”.

REGIUNEA TRANSNISTREANĂ În contextul limitărilor de circulație impuse de partea transnistreană, viceprim-ministrul pentru reintegrare, Cristina Lesnic, a avut o discuție telefonică cu Comisarul Consiliului Europei pentru drepturile omului, Dunja Mijatović.

Delegația Republicii Moldova în Comisia Unificată de Control (CUC) a adresat un apel în legătură cu acțiunile cu caracter unilateral ale exponenților de la Tiraspol, care sub pretextul gestionării regimului stării de urgență au fortificat ilegal infrastructura ,,posturilor de control” în perimetrul Zonei de Securitate.

BISERICA Secretarul Mitropoliei Moldovei, Vadim Cheibaș a declarat că, din cauza circumstanțelor de stare de urgență, biserica ortodoxă din Moldova nu va aduce de Paște focul haric din Ierusalim.

INVESTIGAȚII Cercetarea realizată de Ziarul Național arată că Primăria Chișinău a direcționat o parte din banii proveniți din donații, solicitate cetățenilor și agenților economici în lupta cu noul coronavirus, pentru procurarea a 500 de teste de la un laborator privat din capitală, condus anterior de un membru al echipei primarului Ion Ceban.

STOPFALS În spațiul public și în rețelele sociale sunt distribuite afirmații că Moldova a fost abandonată în fața pandemiei de partenerii strategici din Vest. Aceste afirmații sunt false și speculative.

ACTUALITATEA MOLDOVENEASCĂ PE PLAN EXTERN Șeful Delegației Uniunii Europene la Chișinău, Peter Michalko, a declarat că „după ce o să trecem de această perioadă complicată, o să fie reînnoită viața economică, o să continue acele activități care ne leagă de comerțul reciproc, de cooperarea economică, vor continua oportunitățile pentru investiții. Este o perspectivă importantă pentru și pentru societate, pentru angajați.

În perioada 30.03 – 01.04 la Washington au avut loc negocieri între Republica Moldova și FMI „referitor la politicile economice necesare pentru atenuarea impactului pandemiei, susținute financiar de Mecanismul de creditare rapidă (RCF) și Instrumentul de finanțare rapidă (RFI)”, care ar urma să rezulte într-un împrumut de 100 de mln pentru țara noastră.

Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene a exprimat aprecierea pentru sprijinul acordat de UE și statele sale membre pentru susținerea Republicii Moldova și a celorlalte țări ale Parteneriatului Estic prin diverse instrumente financiare în valoare totală de circa 840 mln de euro.

II. Principalele evenimente, detaliat

PREȘEDINȚIE În contextul extinderii pandemiei, președintele a avut o serie de intervenții la TV, pe FB, pagina web, în care a îndemnat, în special, cetățenii din afara țării să se informeze din surse oficiale; a relatat despre întrevederea cu șefii celor mai mari rețele de comerț a produselor alimentare din Moldova, a anunțat câteva inițiative noi de susținere a stabilității social-economice a țării, procurarea în China a unui lot de o sută de mii de teste pentru COVID-19 etc.

Președintele Igor Dodon nu exclude că alegerile prezidențiale din toamnă ar putea fi amânate, luând în calcul presupunerile OMS că un nou val al pandemiei s-ar putea repeta în toamnă. „Dacă la toamnă vom avea o situație ca acum și se va ajunge la instituirea stării de urgență, atunci este evident că alegerile vor fi amânate. Dar sper să nu se ajungă la aceasta”, a conchis președintele. În contextul acestei propuneri, președintele de onoare al PDM Dumitru Diacov a propus revenirea la sistemul de alegere a președintelui țării în parlament. „Să discutam nu despre aminarea acestor alegeri, ci despre revenirea la alegerea presedintelui in parlament (sic). Presedintia trebuie sa devina factor de stabilitate, de echilibru politic si de consens national. Liderii partidelor trebuie sa lupte pentru executiv, pentru functia de prim-ministru si posibilitatea de a realiza programul electoral al partidului, dar si pentru dreptul de a forma majoritatea parlamentara, care asigura cu acte normative activitatea guvernului”, a scris pe FB veteranul politicii moldovenești.

PARLAMENT(eliminat pe data de 17 martie din procesul de luare a deciziilor în condițiile stării de urgență – n.r.) Pe data de 2 aprilie urma să aibă loc ședinţa Parlamentului unde se planifica ca Guvernul să prezinte Proiectul de lege privind instituirea unor măsuri de susținere a cetățenilor și a activității de întreprinzător în perioada stării de urgență și modificarea unor acte normative, pentru care în ajun și-a asumat răspunderea. În plenul Legislativului au venit 39 de deputați din fracțiunile Platforma DA, PAS și grupul Pro-Moldova. Nu s-au prezentat deputații din Partidul Socialiștilor și cei din Partidul Democrat, care formează coaliția de guvernământ, ședința neîntrunind cvorumul.

Liderul Grupului parlamentar Pro Moldova, Andrian Candu, a declarat că este vorba despre „un circ organizat de majoritatea parlamentară și de guvernare. Proiectul de lege, care a fost aprobat ieri de Guvern, prin asumare de răspundere, prevede doar o singură măsură anticriză, legată de faptul că, după ce se plătesc salariile, statul restituie costul acestui salariu, și un pic de tot ce înseamnă asistență socială pentru șomaj tehnic. În rest, proiectul de lege, 90% din aceste proiect, prevede promovarea unor scheme de duty-free, promovarea vânzării țigărilor, elemente legate de cariere și taxe pentru subsol și minereuri și multe, multe altele”, a notat Andrian Candu într-o conferință de presă.

Deputatul Platformei DA Alexandru Slusari a declarat în cadrul unui briefing de presă că „este un lucru grav că procedural se face prin această angajare de răspundere, deoarece nu există niciun indiciu ca Guvernul să vină cu angajarea de răspundere. Parlamentul este plenipotențiar, se află în sesiunea ordinară, sunt deputații, lucrează, primim salarii, am fost aleși. Însă, cineva a decis ca Parlamentul să fie izolat de la acest proces. Cu părere de rău, majoritatea parlamentară a acceptat asemenea lucruri. Procedura care urmează, din punctul nostru de vedere, în republică parlamentară nu este binevenită, nu trebuie să fie admisă angajarea de răspundere”.

Deputatul PAS Igor Grosu a declarat că la biroul permanent al legislativului „Nimeni de la PSRM, de la PDM, nu s-a opus. Ceea ce s-a întâmplat astăzi în Parlament eu caracterizez prin două cuvinte, fățărnicie și iresponsabilitate”. Deputatul susține că opoziția nu avea să înainteze o moțiune de cenzură, dar ar fi vrut să-l întrebe pe premier ce acțiuni întreprinde Guvernul pentru APL-uri.

În legătură cu situația creată socialistul Vlad Bătrîncea a declarat că „în conformitate cu decizia CC, în cazul în care (parlamentul) nu respinge proiecte de lege asumate de Guvern, aceste se consideră intrate în vigoare. Prin lipsa majorității parlamentare s-a demonstrat voința politică și anume, legile au intrat în vigoare. Fracțiunea parlamentară a Partidului Socialiștilor din Republica Moldova își exprimă întreaga susținere pentru pachetul de legi pentru care Guvernul Chicu și-a angajat răspunderea”.

PARLAMENT – PARTIDE Partidul Acțiune și Solidaritate, Partidul Politic Platforma Demnitate și Adevăr, Partidul Liberal Democrat din Moldova și Mișcarea Politică Unirea, ultima formată din cinci formațiuni, au semnat vineri o declarație comună prin care cer Guvernulului să spună situația reală legată de pandemia de COVID-19 și să sporească măsurile de protecție pentru medicii implicați în lupta cu această infecție. „În timp ce autoritățile ne asigură că nu există probleme cu asigurarea medicilor cu echipament de protecție, auzim tot mai multe voci din sistem care afirmă contrariul: oamenii sunt speriați pentru că nu au costume și măști, pentru că nu sunt instruiți corespunzător, pentru că nu au protocoale clare pentru situațiile cu care se confruntă”, se arată în declarația comună a partidelor de opoziție”.

GUVERN/ COMISIA PENTRU SITUAȚII EXCEPȚIONALE Guvernul și-a asumat răspunderea pentru unele măsuri suplimentare de susținere a cetățenilor și a activității de întreprinzător în perioada stării de urgență. Implementarea respectivelor măsuri solicită alocarea suplimentară a 816 mil.lei, în urma rectificării bugetului. Se preconizează - majorarea ajutorului de șomaj, suma minimă fiind propusă de 2775 lei;- acordarea ajutorului de șomaj în sumă de 2775 lei pentru persoanele ce se înregistrează în calitate de șomeri, dar care nu corespund criteriilor de acordare a ajutorului de șomaj (extinderea categoriilor de persoane beneficiare);- susținerea familiilor defavorizate prin: (1) majorarea venitului lunar minim garantat de la 1107 lei până la 1300 lei, pe perioada stării de urgență; (2) majorarea cuantumului venitului lunar minim garantat pentru fiecare copil de la 50% (553 lei) la 75% (975 lei);- subvenționarea cheltuielilor legate de achitarea salariului/îndemnizației în cazul șomajului tehnic sau staționării, 100%/60% impozite și contribuții aferente salariilor/îndemnizațiilor achitate, în dependență de motivul sistării activității;- scutirea de plata pentru patentă a titularilor de patentă care și-au sistat activitatea în perioada stării de urgență;- restituirea contribuțiilor sociale în sumă fixă pentru titularii de patentă, persoanelor care practică activitate independentă, întreprinzători individuali care și-au sistat activitatea în perioada stării de urgență;- reducerea cotei TVA de la 20% la 15% pentru sectorul HORECA;- amânarea până la 25 iulie a termenului de achitare taxelor locale pentru agenții economici care și-au sistat activitatea conform Deciziilor Comisiei Situații Excepționale;- consolidarea veniturilor Fondului de susținere socială a populației etc. „Partidul Democrat din Moldova va susţine toate aceste măsuri, astfel încât afacerile şi angajaţii care au avut de suferit în această perioadă să fie sprijiniţi”, a declarat Pavel Filip.

Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova a adoptat pe data de 31 martie Dispoziția nr. 10, prin care s-a creat Instituția Medico–Sanitară Publică Centrul COVID–19 Chișinău, instituție publică în care Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale va exercita calitatea de fondator; Ministerul Finanțelor va aloca, din fondul de intervenție al Guvernului, suma de 5,4 mil.lei, Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale pentru procurarea combinezoanelor de protecție prin intermediul Centrului pentru Achiziții Centralizate în Sănătate; pentru persoanele a căror grad de dizabilitate expiră în perioada stării de urgență, gradul de dizabilitate se prelungește din oficiu de către Consiliul Național pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă până la ridicarea stării de urgență; moratoriul instituit asupra controalelor de stat nu se aplică asupra controlului efectuat în privința inspectării fondului forestier și acvatic de stat; s-a aprobat procedura de organizare a curselor aeriene de repatriere a cetățenilor Republicii Moldova.

De asemenea, s-a stabilit că „cetățenii Republicii Moldova și străinii cu permis de ședere pe teritoriul Republicii Moldova, care intenționează să traverseze frontiera de stat pe sensul de intrare în Republica Moldova și nu dețin statut de persoană asigurată în sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală (AOAM), vor achita prima de asigurare obligatorie de asistență medicală în sumă fixă”.

Prevederea în cauză a provocat reacții reprobatorii din partea diasporei, opoziției. Premierul Ion Chicu a declarat că fiecare cetățean al Republicii Moldova este obligat prin lege să dețină poliță de asigurare, precizând că de procurarea asigurărilor depinde sistemul medical, inclusiv salariile medicilor, echipamentele și testele pentru depistarea coronavirsului. Deși în spațiul public s-a menționat faptul că o parte din moldovenii care revin acasă în zilele acestea, practic, nu sunt rezidenți ai Republicii Moldova, Ion Chicu face trimitere la solidaritate.

AVOCAȚII POPORULUI au emis un comunicat în care au stabilit că mecanismul impus prin care se obligă achitarea la intrarea în țară, în termen de 72 ore, a primei de asigurare obligatorie de asistenta medicală pentru anul 2020 și condiționarea revenirii în țară de existența acesteia sunt cerințe disproporționate în perioada stării de urgență.

CSE și-a echilibrat poziția privind obligativitatea poliței la intrarea în țară, urmând ca aceasta să fie procurată în 72 de ore după revenirea în RM. Totodată, testarea la hotar a moldovenilor care vin acasă se va face cu forțele laboratoarelor private. „Testarea lor va avea loc în laboratoarele private, noi ne-am întâlnit cu reprezentanții laboratoarelor, ei zic că este posibil”, a declarat Ion Chicu. Fiecare persoană își va plăti propriul test. Pe lângă aceasta, ei vor da o declarație pe propria răspundere privind obligația achitării primei de asigurare obligatorie de asistență medicală pentru anul 2020.

S-a decis amplasarea Instituției Medico–Sanitară Publică Centrul COVID–19 Chișinău la Moldexpo. Această localizare a fost criticată de grupul parlamentar Pro Moldova, care consideră că Arena Chișinău ar fi un spațiu mai potrivit.

Conform Anexei nr. 3 la dispoziția nr.10 s-a introdus, începând cu 1 aprilie 2020, ora 8:00, regimul de carantină în mun. Soroca, or. Ștefan Vodă și satul Carahasani, raionul Ștefan Vodă.

Conform Dispoziției nr.8, bugetarii au stat săptămâna trecută acasă, urmând să li se achite salariile integral. Potrivit aceleiași decizii, se suspendă, pe perioada stării de urgență, dreptul de acordare a premiilor unice. Totodată, Comisia a precizat că săptămâna în cauză nu se consideră de odihnă pentru cei care solicită acordarea sau se află în concediul de odihnă anual, inclusiv concediul de odihnă nefolosit, cu achitarea indemnizației de concediu și concediu neplătit. În altă ordie de idei, se aplică restricția de a ieși din case sau din curțile proprii pe parcursul nopții, între orele 22.00 - 23.00 și până la 5.00 dimineața.

Ministrul Economiei și Infrastructurii Sergiu Railean a avut o videoconferință cu producătorii din industria farmaceutică națională. În cadrul ședinței au fost puse în discuție capacitățile întreprinderilor farmaceutice moldovenești și eventualele reglementări ale activității antreprenoriale, care constituie bariere în situația de criză pandemică. S-a menționat că până la ora actuală au fost anunțate mai multe măsuri de ordin fiscal și financiar-bancar, însă e necesar de a elabora o proiecțiune a măsurilor pentru restabilirea economiei cu o abordare pragmatică a politicilor macroeconomice. Acestea trebuie să fie realiste și fezabile, să ofere suport mediului de afaceri prin mecanisme și instrumente concrete, inclusiv prin programe de stat de subvenționare a companiilor afectate și pentru a atenua riscurile șomajului tehnic.

Ministerul Economiei și Infrastructurii în comun cu Ministerul de Finanțe și Banca Națională au creat un grup Task Force pentru consultarea setului de măsuri privind atenuarea impactului negativ al crizei pandemice asupra economiei naționale. Reprezentanții acestor instituții au optat pentru un plan de acțiuni consolidat, care să fie structurat pe termen scurt, mediu și lung și care să includă politici de intervenție atât imediate, cât și pentru perioada post-criză pe trei componente de bază: politici monetare, fiscale și structurale.

Ministrul Economiei și Infrastructurii a făcut apel către întreprinderile mici și mijlocii să nu-și sisteze vânzările din cauza restricțiilor de activitate, impuse de Situația de Urgență, dar să le redirecționeze pe online și pe livrarea la domiciliu. În același timp, Sergiu Railean îndeamnă companiile IT din țară să ajute producătorii autohtoni cu platforme de comerț electronic. „Închiderea piețelor și magazinelor non alimentare în această perioadă afectează dramatic comerțul cu bunuri și servicii. Acest fapt, însă, nu înseamnă, că întreprinderile nu au soluții pentru a-și vinde produsele. Baza legală privind comerțul electronic este funcțională și de ea fac uz deja peste 400 de companii locale. Comunitatea IT din țară a demonstrat că este una foarte competitivă și vă poate oferi soluțiile tehnologice necesare. Mai mult, peste 75% din populație folosește internetul, atât prin rețele de fibră optică, cât și internetul mobil. Peste 98% din localități au acces la fibră optică și Internet mobil de înaltă capacitate”, susține ministrul Railean.

Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP) a informat că testele pentru detectarea virusului COVID-19 se efectuează actualmente în Laboratorul virusologic al ANSP și 2 laboratoare private din țară. Instituția a specificat că „pentru înlăturarea incertitudinilor apărute în spațiul public, menționăm că inițial, testele erau efectuate prin două reacții diferite, una prin prelevarea probelor de sânge (în laboratoarele private), alta prin lavaj (în Laboratorul ANSP), ambele omologate, ulterior, această discrepanță fiind înlăturată. Cu toate acestea, opinia publică a fost scandalizată, deoarece întreg cabinetul de miniștri și membrii aparatului premierului, împreună cu șeful Executivului, Ion Chicu, au efectuat teste pentru Covid-19, la un laborator privat din Chișinău, ce are permisiunea Organizației Mondiale a Sănătății în acest sens. Decizia de a testa la un laborator privat pe 4 medici de la Spitalul Republican l-a costat pe Anatol Ciubotaru funcția de director al Spitalului Clinic Republican, acesta fiind demis ulterior de către autorități.

În altă ordine de idei, IMSP Spitalul Clinic Republican „Timofei Moșneaga” a fost supus criticilor în spațiul public, deoarece a inițiat pe data de 26.03.2020 procedura de achiziții de lucrări de reparație în Laboratorul de investigații, cu valoarea estimată de 5 035 470 lei, fără TVA. Aceasta contravine pct. 7 din Dispoziția Comisiei pentru Situații Excepționale din Republica Moldova nr. 2 din 20.03.2020, care dispune expres că „Instituţiile medico-sanitare publice vor suspenda efectuarea reparaţiilor capitale şi curente, a altor cheltuieli, precum şi achiziţia de mijloace fixe, cu excepţia celor de necesitate vitală întru acordarea asistenţei medicale”. Alte achiziții de lucrări de reparații urmează a fi efectuate și la instituțiile medicale ale Ministerului Afacerilor Interne, care nu cad nemijlocit sub incidența dispoziției Comisiei pentru Situații Excepționale nr. 2 din 20.03.2020, dar contravin principiului prioritizării achizițiilor de necesitate vitală pentru spitale pe durata pandemiei COVID-19.

Centrul de Achiziții Publice Centralizate în Sănătate (CAPCS) a identificat zece companii de la care instituțiile medico-sanitare vor putea să procure măști medicale. Majoritatea sunt producători locali, dar sunt și câțiva ce vor aduce măști din import. Datele prezentate de instituție arată diferențe de preț foarte mari între companii, depășind uneori și 50%: de la 5,7 lei bucata la 9,11 lei. Specialiștii spun că ceea ce se întâmplă acum este un adevărat dezastru, iar multe din măști nu ar corespunde cerințelor medicale.

CONSILIUL CONCURENȚEI Instituția a făcut o analiză a preţurilor medii afişate atât pe rafturile reţelelor mari de magazine, cât în alimentarele de cartier, constatând o ușoară creștere a prețurilor la mai multe produse alimentare, inclusiv cele de primă necesitate, motivată de cererea mare de cumpărare, dar şi evoluția costurilor de import și, eventual, de procesare a materiei prime.

Analiza evoluției prețurilor medii la produsele lactate indică la majorări în luna martie comparativ cu februarie, după cum urmează: lapte ~1,83%, smântână ~0,55% și unt din lapte de vaci ~3,84%, brânza de vac  ~2,82%. Totodată, prețul s-a diminuat la carnea de porc/bovină ~1, 57 % și majorat la carnea de pasăre ~2,05%.

De asemenea, se atestă majorări comparative la prețurile medii de raft la produsele solicitate în sezonul de primăvară: crupe ~1,48% și legume ~4,9%.

Informațiile disponibile indică la menținerea prețurilor medii de raft pe parcursul ultimelor luni la produse precum: pâine, ouă de găină și ulei de floarea soarelui.

Referindu-se la produsele din coșul de consum, președintele Igor Dodon a declarat că „la nivel de stocuri, noi nu avem probleme cu excepția câtorva categorii, precum hrișca, orezul. În rest, absolut cu toate produsele nu avem probleme”, a declarat el în epizodul 17 al adresărilor televizate „Președintele răspunde”.

PARTIDE/ FRACȚIUNI PARLAMENTARE PAS a atacat în instanță decizia CSE prin care diaspora e obligată la revenire în țară să dispună/cumpere asigurarea medicală. „Nu există nicio prevedere legală care să le interzică oamenilor să revină acasă. Ei sunt cetățeni ai Republicii Moldova și autoritățile nu pot să folosească pretexte inventate cum sunt acestea, că dacă nu ai asigurarea medicală nu poți să-ți procuri bilet la avion”. Premierul a reacționat în FB, propunând „politicienilor respectivi să-și amintească de proiectul „Adoptă un vot”și să-l aplice în aceste momente grele pentru diasporă. „Adoptă o poliță medicală”, a scris Ion Chicu pe Facebook. (După eliminarea interdicției de a fi admiși în avion fără achitarea poliței de asigurare, fosta prim-mistră a informat că va renunța la apelul în instanță)

Liderul Platformei DA Andrei Năstase a declarat pe 29 martie că autoritățile nu sunt receptive la propunerile Platformei DA care are „soluţii pe dimensiunea celor mai multe domenii de impact socio-economic major, cele mai importante fiind amânarea achitării contribuțiilor sociale și medicale, precum și a TVA pentru întreprinderile din domeniile HoReCa, comerț cu produse nealimentare și industria conexă, industria ușoară, Industria din ZEL, agricultură, turism, aviație etc pentru minim 6 luni; introducerea moratoriului la controalele de stat până la finele anului; necalcularea penalităților la achitarea serviciilor comunale pentru cel puțin 3 luni cu creditarea de stat a furnizorilor serviciilor respective; negocierea Guvernului și BNM cu băncile comerciale privind reeșalonarea creditelor pentru agenții economici și populație pentru cel puțin 6 luni. E nevoie și de alte măsuri de sprijin, mai ales pentru IMM, care urmează să fie introduse gradual pe parcursul anului, însă acțiunile enunțate mai sus sunt stringente”.

BISERICA Din cauza stării de urgență, biserica ortodoxă din Moldova nu va aduce de Paști focul sfânt din Ierusalim. Acest lucru este legat de imposibilitate logistică. Credincioșii vor reveni la tradițiile anterioare de binecuvântarea luminii pascale de către slujitori și bineînțeles cu îndemnul și salutul tradițional", a spus secretarul Mitropoliei Moldovei, Vadim Cheibaș.

Mai multe fețe bisericești din țară continuă să organizeze evenimente religioase, în ciuda restricțiilor impuse de autorități, a declarat premierul Ion Chicu după ședința Centrului Unic de Comandă de gestionare a crizei provocate de COVID-19. ”Avem mai mulți preoți contaminați cu noul tip de coronavirus. E și cazul unui preot din Chișinău, cu mai mulți copii, care s-au molipsit de la el”, a relatat premierul.

INVESTIGAȚII Cercetarea realizată de Ziarul Național arată că Primăria Chișinău a direcționat o parte din banii proveniți din donații, solicitate cetățenilor și agenților economici în lupta cu noul coronavirus, pentru procurarea a 500 de teste de la un laborator privat din capitală, condus anterior de un membru al echipei primarului Ion Ceban, care în prezent este „temporar detașat de la USMF la Direcția Sănătate pentru sporirea capacitaților acestei direcții în perioada pandemiei”. În afară de tranzacția amintită, se discută despre o nouă achiziție, de 1 000 de teste, de la aceeași firmă. Costul acestui „parteneriat public-privat” se ridică la cel puțin 780 de mii de lei, potrivit investigației în cauză. În replică, reprezentantul primăriei a spus că este vorba despre o coincidență.

SECTORUL PARTICIPATIV Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) și Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) au elaborat Opinia privind caracterul proporțional și legalitatea măsurilor întreprinse de Guvern pe perioada stării de urgență. Opinia în cauză stabilește că „derogările prevăzute în Dispozițiile CSE sunt neproporționale și contrare prevederilor articolului 54 din Constituție. În special, derogările de la normele Codului Administrativ, Codului de Procedură Civilă, Codului Muncii și Codului Contravențional sunt contrare restricțiilor impuse de articolul 54 din Constituție și anume imposibilitatea restrângerii dreptului la acces liber la justiție (articolul 20 din Constituție). Imposibilitatea exercitării efective a unui remediu în fața curții este constatat în principal de termenii 2 reduși de contestare, stabilirea însăși de CSE a regulilor de contestare pentru propriile dispoziții, inexistența căii de apel/recurs pentru hotărârile care examinează contestațiile împotriva dispozițiilor CSE. În același timp, derogările de la normele ce țin de exercitarea profesiilor de avocat, notar și executor judecătoresc în partea ce ține de aplicarea sancțiunilor disciplinare este în contradicție cu prevederile dispozițiilor anterioare și disproporțională cu măsurile care se urmăresc în contextul stării de urgență. Derogările de la normele stabilite în legislația vamală afectează actorii implicați în domeniul farmaceutic și distorsionează piața produselor farmaceutice”.

Documentul integral și recomandările experților pot fi văzute aici.

AMNESTY INTERNATIONAL MOLDOVA cheamă autorităţile să prioritizeze cheltuielile şi investiţiile banilor publici pentru a proteja lucrătorii medicali şi lucrătorii în domeniile considerate „cheie” sau „esenţiale”. autorităţile trebuie să pună la dispoziţie echipament adecvat şi calitativ de protecţie personală, să-i informeze, instruiască şi să le ofere suport psihologic. Toate acestea trebuie luate în considerare şi în vederea altor lucrători care sunt supuşi riscului de infectare, cum ar fi gardienii şi alți membri ai personalului din penitenciare, personalul de asigurare a ordinii publice care este responsabil pentru aplicarea măsurilor de sănătate publică, precum şi lucrătorii din sectorul non-public care activează pentru a garanta accesul la serviciile considerate esenţiale pe timpul pandemiei. Cheltuirea banilor publici care nu sunt de strictă necesitate la momentul actual, sau investițiile care nu sunt urgente trebuie amânate. Lupta cu pandemia şi asigurarea dreptului la sănătate a tuturor persoanelor trebuie să fie la moment PRIORITATEA NR.1 pentru statul Republica Moldova, accentuează activiștii.

Expertul Veaceslav Ioniță de la IDIS Viitorul estimează că mita din sistemul medical se ridică la 1 miliard de lei pe an. Totodată, expertul constată că autoritățile au tăiat din finanțarea sistemului de sănătate de fiecare dată când acest lucru a fost posibil. O altă problemă care ține de sistemul de sănătate reprezintă eschivarea cetățenilor de a-și procura polițe de asigurare. Aceste lucruri puse cap în cap ne arată că nu am acordat niciodată medicinei importanța necesară. Acuma stăm si ne mirăm din ce cauză avem ce avem”, a spus expertul.

Grupul de inițiativă „Coliba Albastră” a adresat guvernării un apel axat pe situația oamenilor fără adăpost în condițiile stării de urgență: „Aceste persoane sunt lipsite de hrană, posibilitate de muncă și îngrijire medicală. Oamenii străzii nu pot supraviețui când orașul e blocat și când orășenii se închid în case și se izolează”, se arată în scrisoare.

UTA GAGAUZ-YERI Presa din Comrat relatează că primăria municipiului se confruntă cu o lipsă acută de lichidități pentru salariile angajaților. Conform primarului Serghei Anastasov, starea de lucruri se datorează situației epidemiologice și măsurilor de carantină, care au făcut să scadă la minimum încasările la bugetul municipal.

REGIUNEA TRANSNISTREANĂ Delegația Republicii Moldova în Comisia Unificată de Control (CUC) a adresat un apel în legătură cu acțiunile cu caracter unilateral ale exponenților de la Tiraspol, care sub pretextul gestionării regimului stării de urgență au fortificat ilegal infrastructura ,,posturilor de control” în perimetrul Zonei de Securitate. Chișinăul a solicitat componentei transnistrene să dispună măsuri imediate în vederea deblocării activității observatorilor militari și a eliminării necondiționate a barierelor instalate neautorizat și abuziv, cu informarea în termeni restrânși a conducătorilor delegațiilor în CUC și a reprezentanților Ucrainei și ai OSCE în CUC.

Bolnavii de COVID-19 în stare gravă din stânga Nistrului ar putea fi tratați la instituțiile medicale din Chișinău, a anunțat ministrul Sănătății Viorica Dumbrăveanu. Ministrul a solicitat implicarea reprezentanților Organizației Mondiale a Sănătății în Republica Moldova pentru a monitoriza situația din instituțiile medicale din regiunea transnistreană.

STOPFALS În spațiul public și în rețelele sociale sunt distribuite afirmații că Moldova a fost abandonată în fața pandemiei de partenerii strategici din Vest. Aceste afirmații sunt false și speculative. În ultimele două săptămâni, mai mulți parteneri de dezvoltare a Moldovei, inclusiv UE și SUA au anunțat că oferă țării noastre ajutoare în bani sau ustensile medicale necesare pentru prevenirea și combaterea COVID-19. Pe site-ul Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale lipsește informația cu privire la ajutoarele pe care le-a primit R. Moldova pentru prevenirea răspândirii COVID-19, fiind menționat doar ajutorul oferit de China. Compilând datele din surse răzlețe, se poate constata peste un milion de dolari de la americani și milioane de euro de la europeni.

ACTUALITATEA MOLDOVENEASCĂ PE PLAN EXTERN Șeful Delegației Uniunii Europene la Chișinău, Peter Michalko, a declarat, într-un interviu video pentru IPN, că „după ce o să trecem de această perioadă complicată, o să fie reînnoită viața economică, o să continue acele activități care ne leagă de comerțul reciproc, de cooperarea economică, vor continua oportunitățile pentru investiții. Este o perspectivă importantă și pentru societate, și pentru angajați. Ei vor putea să continue să lucreze, să ia salarii, să vadă mai multă dezvoltare, mai multe oportunități pentru ei. Cred că, după această perioadă, necesitatea reformelor va fi și mai mare, pentru că ele vor deschide posibilități mai mari pentru fiecare țară de a-și reveni mai repede din punct de vedere economic și social. Situația de azi subliniază necesitatea schimbărilor care sunt demult prevăzute, dar, în condițiile noi, ele vor fi mult mai actuale”.

Uniunea Europeană a decis alocarea a 140 milioane de euro țărilor din Parteneriatul Estic ca să le ajute să facă față „nevoilor celor mai urgente” legate de epidemia de coronavirus. Potrivit unui comunicat de presă al Comisiei Europene, alte până la 700 de milioane de euro vor fi direcționate spre atenuarea impactului social-economic al crizei de coronavirus (în Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova și Ucraina). În aceeași declarație, comisarul UE pentru extindere și bună-vecinătate Olivér Várhelyi a spus că fondurile sunt destinate nevoilor imediate ale sistemelor de îngrijire medicală din cele șase țări, ca și nevoilor pe termen mai lung ale celor mai vulnerabile categorii sociale și întreprinderilor mici și mijlocii, care alcătuiesc „coloana vertebrală” a economiei în statele respective. Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene a exprimat aprecierea pentru sprijinul acordat de UE și statele sale membre pentru susținerea Republicii Moldova și a celorlalte țări ale Parteneriatului Estic prin diverse instrumente financiare în valoare totală de circa 840 mln de euro.

Ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene Oleg Țulea a declarat că circa 5 mii de cetățeni au exprimat, prin intermediul ambasadelor, voința de a reveni în țară. Poliția de frontieră a înregistrat în 24 de ore de miercuri spre joi 2145 de intrări, două persoane aveau febră și au fost spitalizați. Au traversat frontiera moldo-română- 1.259, la posturile de la hotarul cu Ucraina s-au înregistrat 484 de persoane. 402 cetățeni au venit cu o cursă charter din Franța.

Președintele Igor Dodon a anunțat că Moldova va achiziționa 100.000 de teste din China. Vorbind după ședința „conducerii de vârf” de luni, ținută cu premierul și spicherul parlamentului, Igor Dodon a spus că testele din China ar fi „cele mai eficiente și rapide”. Pe lângă aceasta s-a înștiințat că Guvernul Chinei a donat Republica Moldova un nou lot de 1000 de teste pentru depistarea COVID-19, după ce săptămâna trecută a donat 1500 de teste.

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a recepționat prima tranșă de echipamente de protecție, procurat grație unui prim acord de 200.000 de dolari încheiat între Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC) și Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD). Restul echipamentului va fi livrat în curând. Acesta va fi distribuit instituțiilor medicale care au rămas fără stocuri din cauza cererii fără precedent, determinată de izbucnirea pandemiei. Uniformele medicale de protecție sunt extrem de necesare pentru a reduce riscul infectării personalului medical din prima linie.

Municipiul Iași a donat municipiului Chișinăului 200 de mii de lei românești pentru prevenirea și lupta cu Covid-19. Banii vor fi repartizați pentru procurarea produselor necesare pentru 5 spitale din capitală, care tratează persoanele diagnosticate cu noul coronavirus, dar și pentru alte instituții din prima linie.

III. Subiecte de urmărit

Numărul persoanelor contaminate cu COVID-19 crește. Săptămâna se încheie cu 112 persoane testate pozitiv, fiind făcute 349 de probe. În total, 864 de cazurim înregistrate în Moldova.

Guvernanții rămân reticenți la încercările activiștilor și parlamentarilor din opoziție de a conecta forul legislativ la procesul de luare a deciziilor. În aceste condiții, apelul elitelor la unirea moldovenilor nu are suficientă credibilitate.

Iurie Vition, IPN
---

Acest produs media este realizat cu sprijinul Fundației Soros-Moldova (FSM). Punctul de vedere al autorului materialului nu coincide neapărat cu opinia Fundației. Autorul este responsabil pentru corectitudinea celor expuse".