Această zi a Învierii, după care viața noastră ar putea fi altfel
Evenimente în top, de la A la Z
I. CURTEA CONSTITUȚIONALĂ a declarat neconstituțională Legea din 2 aprilie, pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea.
II. SCANDAL Președintele Igor Dodon a încălcat legea cerându-i „explicații” lui Vladimir Țurcan. Președintele Curții Constituționale a comis o ilegalitate când a divulgat votul magistraților
III. Șansa revenirii la normalitate, de sărbătoarea Învierii și în zilele ce urmează
TOP I Magistrații Curții Constituționale au argumentat că legea a fost adoptată cu încălcarea procedurii constituționale de angajare a răspunderii de către Guvern. Argumentul în cauză este valabil nu doar pentru prevederile contestate legate de țigări, zăcăminte și magazinele duty-free, ci și pentru întreaga lege, deoarece o pretinsă încălcare a procedurii de angajare a răspunderii Guvernului produce efecte asupra întregii Legi. Prin urmare, Curtea a considerat necesar să examineze constituționalitatea legii în întregime.
În ședința din 13 aprilie o opinie separată a avut-o judecătorul Eduard Ababii, iar decizia a fost luată în lipsa președintelui CC, Vladimir Țurcan, care, după ce Igor Dodon a recunoscut public că i-a cerut explicații, s-a abținut de la examinarea cauzei.
În condițiile când legea a fost scoasă de pe rol, împreună cu obiectul sesizărilor înaintate de parlamentari, dar și „unele măsuri de susținere a cetățenilor și a activității de întreprinzător în perioada stării de urgență și modificarea unor acte normative” în valoare de peste 810 milioane de lei, s-a constatat că pentru realocarea unor sume de bani este suficientă decizia adoptată a Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE).
Mai mult, deoarece opoziția a scos în vileag mai multe carențe a planului de ajutorare a populației și sectorului economic, autoritățile au încercat să țină cont de observații.
După întrunirea ordinară de luni a președintelui, speakerului și premierului, Igor Dodon a comunicat că toți cei care activează în prima linie pentru combaterea răspândirii epidemiei (nu numai 29 de medici, cum ieșea la moment), vor primi 16 mii de lei în cazul în care s-au infectat cu COVID-19, indiferent cum și unde s-a întâmplat acest lucru - la locul de muncă sau acasă. De acest ajutor material din partea statului va beneficia întregul personal medical, polițiștii, membrii CSE, dar și alte categorii de funcționari ai statului.
În ședința de vineri, 17 aprilie, s-a decis că 375 de persoane angajate în sistemul medical, care s-au infectat cu noul tip de coronavirus în procesul de realizare a atribuțiilor de serviciu, vor primi indemnizația unică în valoare de câte 16 mii de lei.
De asemenea, conducerea de vârf a țării a venit cu o nouă măsură în sprijinul agenților economici care au de suferit de pe urma crizei pe care o traversăm. Autoritățile au decis să acopere întreaga dobândă în valoarea fondului remunerării muncii pentru 3 luni, în cazul în care agentul economic a luat sau va lua credite pentru achitarea salariilor sau active circulante, până pe 31 decembrie 2020.
Actorii politici și opinia publică au apreciat diferit schimbarea de situație.
GUVERN Premierul Ion Chicu a declarat că nu comentează, iar Executivul se va conforma deciziei CC.
PREȘEDINTA PAS, Maia Sandu, consideră că, prin decizia de declarare a neconstituționalității legii pentru care Guvernul și-a angajat răspunderea, CC a constatat „sfidarea Constituției de către Guvern și majoritatea parlamentară PDM-PSRM”.
PLATFORRMA DA Vicepreședintele Parlamentului Alexandru Slusari, a scris că, după decizia adoptată, Înalta Curte este „printre puținele autorități statale care nu este controlată de Igor Dodon” și că aceasta „a reamintit tuturor că Moldova este republică parlamentară și nimeni niciodată nu trebuie să treacă anumite linii roșii în raport cu organul reprezentativ suprem legislativ”.
PARTIDUL ȘOR consideră că guvernarea a viciat intenționat procedura de angajare a răspunderii, urmărind ca legea să fie anulată, astfel încât să nu-și asume nicio responsabilitate pentru situația din țară. Totodată, Partidul ȘOR cere convocarea imediată a Parlamentului, iar Guvernul să ia toate măsurile necesare „pentru a diminua la maxim efectele crizei economice asupra mediului de afaceri și a cetățenilor”.
PREȘEDINTELE PUN Octavian Țîcu a declarat că guvernarea PSRM-PDM, dar în mod explicit președintele Igor Dodon și prim-ministrul Ion Chicu, au comis o serie de greșeli. Drept dovadă sunt jocul de-a asumarea răspunderii de către Guvernul Chicu, în spatele căruia se află alte interese decât cele legate de pandemie, jocul de-a Curtea Constituțională și atacurile asupra opoziției, acțiuni care au compromis în ochii cetățenilor Republicii Moldova încrederea în capacitatea guvernării de a gestiona situația legată de pandemie”.
SECTORUL PARTICIPATIV Valeriu Pașa, manager de proiecte, Comunitatea WatchDog, consideră că legea din 2 aprilie, declarată recent neconstituțională, conținea elemente toxice: „La Guvern a venit solicitarea pentru a introduce câteva scheme de îmbogățire nesimțită, pentru a le legaliza. Pentru aceasta, au mers pe o lege cu un pachet mare, extensiv, cu multe domenii și au venit cu asumarea de răspundere pentru ca să se miște repede. Asta nu înseamnă că în acel pachet nu existau și măsuri bune care sunt necesare pentru redresarea economică și altele. Pentru a evita dezbaterea parlamentară, așa s-au gândit cei din majoritatea parlamentară, și acum nu mă refer la presupuneri. Inițial, am presupus că au o problemă cu adunarea majorității, nu, din păcate lucrurile stau mult mai trivial. Au considerat că dacă o vor trece repede, fără cvorum, fără prezentare în Parlament, societatea nu va afla de aceste scheme, lucru care nu s-a întâmplat”, a menționat expertul.
Comentatorul politic Cornel Ciurea consideră că în prezent, din cauza distanțării sociale, există un pseudo-consens care în realitate nu are loc. „Criticăm sigur Guvernul, îl criticăm și pe Igor Dodon pentru că el va candida în toamnă la prezidențiale și el este ținta numărul unu pentru un anumit segment din societatea noastră. Nu mai există în societatea noastră mari rețineri, decât această distanță socială care încă mai persistă... În cazul în care criza va avansa si nu vom ieși ușor din ea, atunci cred că anumite puseuri autoritariste în toate țările și în Republica Moldova vor fi resimțite și puterea va fi nevoită să acționeze și mai dur, ceea ce înseamnă restricționarea și în continuare a drepturilor omului”, a afirmat comentatorul.
Avocatul Stefan Gligor a menționat că „Igor Dodon a decis să se folosească de această situație pentru a se prezenta ca un politician, președinte care aduce dreptatea în această situație. Este evident că Igor Dodon se află în campanie electorală. Este o problemă de rating pe care nu are de unde să-l crească”.
TOP II După adoptarea deciziei (prealabile, din 9 aprilie) privind neconstitușionalitatea legii pusă în vigoare prin lipsa majorității parlamentare în Parlament, șeful statului i-a cerut la telefon președintelui Curții „explicații privind cele întâmplate în ședința din 9 aprilie”, comunicând publicului despre aceasta.
Reacțiile nu s-au lăsat așteptate. Vicepreședintele Parlamentului și liderul fracțiunii Platforma DA, Alexandru Slusari, a opinat că intervenția lui Igor Dodon este „o presiune asupra Curții Constituționale”.
Deputatul în primul Parlament și membrul comisiei de elaborare a Proiectului de Constituție, Alexandru Arseni susține că declarațiile șefului statului constituie o ingerință clară în activitatea Înaltei Curți.
Președinția a emis pe 13 aprilie un comunicat în care șeful statului dă asigurări că a discutat la telefon cu președintele Curții Constituționale, exclusiv după adoptarea de către magistrați a Deciziei nr.39/2020. Și acest element a fost considerat de expertul constituțional drept „o scuză”, dar și o dovadă a amestecului președinției în ramura jurisprudenței.
Totodată, potrivit prevederilor Legii cu privire la Curtea Constituțională, judecătorul CC este obligat „să păstreze secretul deliberărilor și al voturilor și să nu ia poziție publică sau să dea consultații în probleme de competența Curții Constituționale”. În consecință, pentru discuția telefonică cu președintele, Vladimir Țurcan a fost acuzat de încălcarea Legii cu privire la Curtea Constituțională.
Pe data de 14 aprilie el a susținut un briefing „în legătură cu diferitele interpretări, comentarii și opinii apărute recent în spațiul mediatic și în societate vizavi de convorbirea telefonică dintre președintele Republicii Moldova și președintele Curții Constituționale”. Tot atunci, președintele CC, a remarcat că, la începutul ședinței din 13 aprilie, „pentru a elimina orice suspiciune sau aluzie din partea acestor comentatori referitor la independența și imparțialitatea Curții”, a decis să-și declare abținerea de la examinarea sesizării în fond, fiind acceptat acest lucru.
Despre adresarea șefului statului, el crede că "în condițiile extrem de grave, extrem de complicate ale stării excepționale în țară, eu am perceput acest apel telefonic ca o necesitate din partea șefului statului de a fi informat din prima sursă. Discuții despre cine și cum a votat, de ce, etc., nu a au avut loc", a spus președintele Curții Constituționale, Vladimir Țurcan.
Cu toate justificările, reprezentanții ONG-urilor și-au exprimat într-un apel public îngrijorarea că „președintele Curții a încercat să se justifice în fața șefului statului și și-a exprimat opinia cu privire la cauza examinată până la emiterea hotărârii Curții”. Potrivit semnatarilor, un asemenea comportament știrbește grav imaginea Curții Constituționale. Organizațiile semnatare au cerut plenului Curții Constituționale să ia o decizie cu privire la această situație și să adopte măsurile care se impun pentru a preveni astfel de situații în viitor. De asemenea, au solicitat președintelui Igor Dodon „să înceteze orice acțiuni de ingerință în activitatea Curții Constituționale”.
III. Șansa revenirii la normalitate, de sărbătoarea Învierii și în zilele ce urmează După ce a declarat că „răspândirea epidemiei a încetinit” și că „ar fi mare păcat” ca acest efort să fie risipit de Paște, prim-ministrul a reiterat că participarea enoriașilor la serviciile divine este interzisă, iar Poliția va aplica amenzi atât preoților, cât și cetățenilor care vor încălca regulile stabilite. Mai mult, „rog să ne abținem să mergem în ospeție la rude. Să respectăm munca, sănătatea și viața lucrătorilor medicali, a polițiștilor, care zilnic ne protejează de această primejdie”, a spus premierul Ion Chicu.
Mitropolia Moldovei a emis un comunicat cu îndemnul că oamenii să înalțe rugăciuni de acasă, având posibilitatea să urmărească slujba la posturile TV și radio. Pentru a fi urmărită slujba din fiecare sfânt locaș, pot fi instalate sisteme de sonorizare sau poate fi transmisă online pe rețele de socializare. Fiecare parohie va coordona împreună cu administrația publică locală și inspectoratul de poliție din teritoriu modalitatea preluării focului sfânt și binecuvântarea prinoaselor din noaptea Învierii. Dacă localitatea este compactă și numără câteva zeci de familii, slujitorii se pot deplasa pe la fiecare gospodărie.
Conformându-se cerințelor autorităților laice și bisericești, preotul Petru Storoja, de la Biserica „Sf. Ierarh Nicolae” din Chișinău a chemat enoriașii să se roage acasă, să-și facă cruce, să cânte Troparul Învierii, să sfințească bucatele de Paști cu agheasma de la Bobotează și să stea la masă cu familia. „Slujim cu ușile încuiate. Chiar și să vrea enoriașii să intre, că nu vor putea. Noi ne conformăm la ceea ce ne învață epidemiologii și virusologii”, a remarcat preotul.
Și președintele Igor Dodon a spus că va sta acasă de sărbători și i-a îndemnat pe enoriași să facă același lucru, dar i-a absolvit pe preoți de răspunderea participării enoriașilor la slujbele divine, afirmând că aceștia nu le pot interzice creștinilor să intre în biserici. În alt caz, el a fost surprins pe video promițându-le preoților care aduceau focul haric că „amenzi nu o să fie”, pentru că a vorbit el în acest sens cu ministrul de interne. Dodon i-a rugat însă pe preoți să aibă grijă ca în biserici să nu fie „aglomerație”.
Pentru a descuraja deplasarea cetățenilor de Paști și Paștile Blajinilor a fost oprită circulația transportul public în municipiile Chișinău și Bălți. Transportul e sistat pe 18, 19, 20 aprilie. La fel, microbuzele și troleibuzele nu vor circula nici pe 25 și 26 aprilie, atunci când se sărbătorește tradițional Paștile Blajinilor. Anterior, Mitropolia Moldovei a anunțat că Paștile Blajinilor se amână pentru datele de 6, 7 și 8 iunie 2020, pentru a fi marcat în ajunul Duminicii Pogorârii Duhului Sfânt.
Apelurile au avut efect. În biserici slujba de Înviere s-a ținut în general fără participarea enoriașilor, conform măsurilor impuse. Mai multe slujbe au fost transmise în direct la televiziune sau pe net, de pildă aceea ținută în Catedrala Mitropolitană din capitală de Mitropolitul Vladimir. Salvatorii și pompierii au intervenit de peste o sută de ori în noaptea Învierii. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) se află la datorie în localitățile puse sub carantină din cauza epidemiei de coronavirus, inclusiv cu echipaje mobile, cu autospeciale de intervenție care difuzează spoturi de avertizare pentru atenționarea cetățenilor.
I. Evenimentele săptămânii, succint
INSTITUȚII
1. Autoritățile au anunțat că se atestă o creștere mai mică a îmbolnăvirilor decât cea prognozată.
2. Resursele financiare ale Republicii Moldova sunt la limită. Speranța e la FMI.
3. Bugetul pentru anul 2020, rectificat
4. Ion Chicu, în discuție despre finanțări cu BEI și UE
5. La Moldovagaz au fost depistate nereguli de milioane în perioada 2016 -2018.
6. Încă două „lansatoare” de fake news vor fi blocate.
7. Poșta Moldovei reia traficul poștal internațional.
8. Guvernul, a aprobat mai multe prevederi din legea anulată de Curtea Constituțională.
OPOZIȚIA PARLAMENTARĂ
9. Mii de „patentari” au rămas fără nicio sursă de existență.
SECTORUL PARTICIPATIV
10. Dezbateri publice „Pandemia și Politica, barierele și șansele consensului”, la Agenția de presă IPN.
11. Moldovenii aproape zilnic sunt tratați cu știri false despre COVID-19.
12. Dacă duminica viitoare s-ar organiza alegeri parlamentare...
13. Centrul pentru Jurnalism Independent creează o celulă de criză focusată pe îngrădirea accesului la informație.
14. Apa verde din Bâc e sub control și inofensivă.
BISERICA
15. Biserica nu va primi sprijin de la stat pe motiv de pandemie.
REGIUNEA TRANSNISTREANĂ
16. În gazdă la UE, pe malul drept al Nistrului.
17. Parada Victoriei se amână și la Tiraspol?
18. În discuție, peste 40 de proiecte de dezvoltare și modernizare
II. Evenimentele săptămânii, detaliat
INSTITUȚII
1. Autoritățile au anunțat o perspectivă bună pentru combaterea răspândirii virusului COVID-19: se atestă o creștere mai mică a îmbolnăvirilor decât cea prognozată. La începutul săptămânii, mai întâi Igor Dodon, apoi și Ion Chicu au declarat că situația prin care trece Republica Moldova este mult mai optimistă decât se prognoza. Media de creștere a îmbolnăvirilor este de 9,4%, în timp ce se pronostica o creștere zilnică de 11%.
Menținerea tendinței ar însemna că la sfârșitul lunii aprilie autoritățile vor lua „decizia de scoatere a unor restricții pentru activitățile economice”, a opinat președintele Igor Dodon. În cadrul episodului al 19-lea al mesajelor televizate „Președintele răspunde”, șeful statului a declarat că - nu este exclus că pe 27 aprilie vor fi reduse din restricțiile ce privesc activitățile economice, iar angajații întreprinderilor respective vor putea să revină la locul de muncă; - la sfârșitul săptămânii curente, vor fi redeschise magazinele de haine pentru copii.
După 15 mai, când va fi ridicată starea de urgență, vor fi redeschise școlile și grădinițele; -vor fi reactivate platformele de înscriere a copiilor în clasa I-a; - vor fi relaxate restricțiile de intrare în țară a străinilor. Cât privește nunțile, cumetriile și alte evenimente în masă, restricțiile vor fi prelungite câteva luni.
Jurnalistul Alex Cozer contestă optimismul autorităților care, comparativ cu România, Ucraina, țările baltice, Slovenia, efectuează un număr extrem de mic de teste pentru depistarea celor bolnavi de COVID-19, iar acestea arată o rată de infectare mai mică decât în țările numite. „Moldova va putea spune că „mergem pe drumul cel bun” doar când vom avea, timp de cel puțin o săptămână, maximum 30 de cazuri noi zilnice, la cel puțin 1.500 de teste efectuate”, conchide jurnalistul.
2. Resursele financiare ale Republicii Moldova sunt la limită. Prim-ministrul Ion Chicu a anunțat la începutul săptămânii că în prezent pensiile și salariile sunt achitate din banii adunați de Serviciul Vamal în primele două luni ale anului și un transfer de 20 mln de dolari la începutul anului din partea Fondului Monetar Internațional.
„Începând cu 17 martie, au scăzut în jumătate veniturile la bugetul de stat. În prezent putem achita pensiile, salariile exclusiv din ce am adunat suplimentar în primele două luni jumătate ale anului. În primele două luni ale anului, Serviciul vamal a adus în bugetul statului cu 27% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut, cu acele resurse și supraviețuim. Pe 17 aprilie va avea loc ședința Fondului Monetar Internațional care urmează să aprobe un credit de 4 miliarde de lei. Banii vor fi alocați până la sfârșitul lunii aprilie”, a afirmat Ion Chicu.
3. Bugetul pentru anul 2020, rectificat. Guvernul a operat în ședința de vineri rectificări la bugetul de stat pentru 2020, în contextul efectelor economice ale măsurilor impuse în procesul administrării situației epidemiologice. Deficitul bugetar va constitui 15,975 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 7,52% din Produsul Intern Brut. „Este un proiect de modificare fără precedent. Nici în cel mai sumbru scenariu nu puteam să ne imaginăm că vom avea un deficit de 7,6%. Este o situație excepțională. Este necesar să sporim cheltuielile pentru a salva economia. Trebuie să ne asumăm această responsabilitate. Asta nu înseamnă că țara intră în incapacitate de plată”, a comentat premierul Ion Chicu.
Pentru compensarea deficitului bugetar de 15,975 miliarde de lei Guvernul va folosi resurse identificate în negocierile cu partenerii externi, precum împrumutul de urgență acordat de Fondul Monetar Internațional – 4,42 miliarde de lei. De asemenea, va fi utilizat creditul oferit de Federația Rusă – 4,16 miliarde de lei, precum și împrumutul de 454 de milioane de lei din partea Băncii Mondiale. Guvernul discută un suport macrofinanciar de 624 de milioane de lei din partea Uniunii Europene. La compensarea deficitului bugetar e direcționată tranșa de 208 milioane de lei primită de la FMI în cadrul programului încheiat în martie 2020. Totodată, executivul discută un împrumut de urgență cu Uniunea Europeană.
Sâmbătă, Ion Chicu a scris pe pagina sa de FB că Consiliul de directori al Fondului Monetar Internațional a aprobat alocarea unui credit de urgență pentru Republica Moldova în valoare de circa 235 de milioane de dolari. „Împreună cu mijloacele din creditul oferit de Federația Rusă, împrumutul de la FMI ne va permite să finanțăm peste jumătate din deficitul bugetar în acest an”.
Aproape concomitent, președintele Igor Dodon a înștiințat că Acordul care prevede oferirea primei tranșe din creditul rusesc în valoare de 200 de milioane de euro a fost semnat la Moscova.
În legătură cu aceasta, liderul Partidului Mișcarea Populară Antimafie, Sergiu Mocanu, a considerat că asistăm la „o operațiune specială a serviciilor secrete rusești și o diversiune politică și economică împotriva Republicii Moldova”. Iar ex-ministrul finanțelor Veaceslav Negruță a atras atenția că e vorba doar despre un acord semnat, care urmează 1) să fie aprobat de guvernul și 2) de Duma Federației Ruse (aflată, la moment, în vacanță „epidemiologică”). Expertul formulează 11 întrebări/aprecieri față de aceea ce este, în viziunea expertului, „o singură promisiune”.
4. Ion Chicu, în discuție despre finanțări cu BEI și UE Premierul a discutat on-line cu Antonio Castillo, șeful Reprezentanței BEI în Republica Moldova și Peter Michalko, ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova subiectul finanțării infrastructurii naționale de sănătate. Urmare a discuției, premierul a dispus să fie elaborată lista proiectelor prioritare eligibile pentru a fi finanțate de BEI.
5. Un control al activității furnizorului de gaze, din partea Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică a arătat că „Moldovagaz” a comis, în perioada anilor 2016-2018, o serie de încălcări care au adus prejudicii financiare consumatorilor . În consecință, „Moldovagaz” urmează să recalculeze sumele încasate incorect pentru categoria respectivă de consumatori. De asemenea, s-a stabilit că „Moldovagaz” S.A. a înregistrat cheltuieli ineficiente în sumă de 3,56 mln lei. Prin urmare, la stabilirea noilor costuri reglementate pentru serviciul de furnizare a gazelor naturale, nu vor fi incluse cheltuielile respective.
6. Încă două site-uri din Moldova vor fi blocate de SIS pentru că ar fi publicat informații false despre COVID-19, news-romania24h.xyz și caramida.news.blog. Un ordin în acest sens a fost emis de directorul Serviciului de Informații și Securitate și transmis Agenției Naționale pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației pentru luarea deciziilor ce se impun. SIS a emis un comunicat în care scrie că epidemia a ajuns „subiect al unor știri cu scopul de a genera panică, tensiuni ori conflicte sociale”. Conform unui sondaj IMAS, mai mult de o treime dintre moldoveni întâlnesc aproape zilnic știri false despre COVID-19.
7. Poșta Moldovei reia traficul poștal internațional. Pot fi recepționate și distribuite toate tipurile de trimiteri, pe cale terestră, spre zece destinații. Tarifele rămân neschimbate, conform unui comunicat remis de întreprindere, spre următoarele destinații: Austria, Belarus, Bulgaria, Grecia, Macedonia, Polonia, România, Rusia, Ucraina și Ungaria.
8. Guvernul a aprobat în ședința de vineri, 17 aprilie, mai multe prevederi din legea anulată de Curtea Constituțională, inclusiv cele criticate de opoziție cu privire la magazinele duty-free și legea tutunului. A fost aprobată repetat impozitarea cu 50% a taxei de 9 euro de la Aeroport, diminuarea cotei TVA pentru sectorul HORECA, eliminarea dublei impuneri a producătorilor moldoveni, care livrează mărfuri în magazinele duty free, impozitarea industriei extractive după volumul fizic al materiei extrase, păstrarea în legalitate a comerțului cu amănuntul pentru articolele de tutungerie, prin extinderea termenului stabilit în legea tutunului.
Într-un comunicat PDM, emis miercuri, se spunea despre înțelegerea formațiunii cu PSRM de a trece prin Parament nu numai rectificarea bugetului, cerută de costurile pandemiei de coronavirus, dar si măsurile contestate de opoziție pe motiv că ar promova interese vădit clientelare și ar oferi avantaje agenților economici apropiați de guvernare - „impozitarea cu 50% a taxei de 9 euro pe care o plătește fiecare pasager la aeroport, scăderea cotei TVA pentru HoReCa, facilitarea accesului producătorilor autohtoni în magazinele duty-free și amânarea cu 1 an a termenului în care produsele de tutun pot fi expuse și majorarea taxelor pentru industria extractivă să fie revăzute parțial”.
OPOZIȚIA PARLAMENTARĂ
9. Platforma DA cere Comisiei pentru Situații Excepționale să emită o dispoziție privind acordarea ajutorului de șomaj deținătorilor de patentă pentru perioada stării de urgență. Într-un apel semnat de reprezentanții miilor de deținătorilor de patente, oamenii se plâng că s-au trezit peste noapte șomeri, iar Guvernul nu le oferă nicio alternativă. „Forțat ne-am pomenit șomeri, dar am fost lipsiți de dreptul de a ne înregistra în calitate de șomeri. Noi nu ne regăsim în pachetul de măsuri anticriză elaborat de Guvern”, conchid petiționarii.
SECTORUL PARTICIPATIV
10. În cadrul dezbaterilor publice „Pandemia și Politica, barierele și șansele consensului”, la Agenția de presă IPN s-a remarcat: a) perioadă extrem de complicată, chiar fără precedent, din punct de vedere medical, social, economic; b) necesitatea conjugării eforturilor întregii societăți, în special, ale clasei politice, căreia societatea i-a delegat drepturile, dar și obligațiile de a gestiona treburile în țară; c) importanța consensului pentru stabilizarea situației în timpul pandemiei și în perioada de post-pandemie, în condițiile când realitățile, conform unor percepții, sunt cu totul de altă natură.
Participanții la discuții au relevat că starea de urgență prevedea limitarea dreptului la circulație a cetățenilor, limitarea dreptului la întruniri și lupta împotriva fake-news – distorsionarea situației referitor la pandemie. Iar consecințele intervin din aceste limitări și ele se manifestă prin sistarea activității economice, și nu doar, pentru multe instituții, iar consens există exact în limita mandatului pe care îl are Guvernul. Alte aprecieri:
- ....prima problemă supusă dezbaterilor în condițiile crizei a fost modul în care sunt echipate instituțiile medicale, pe care guvernanții au subapreciat-o. 1/5 din cei confirmați cu COVID-19 sunt medici, oameni care luptă în prima linie și nu sunt protejați.
- ....societatea își dorește ca în timpul crizei să fie instituit un soi de consens politic, ceea ce ar însemna „lipsa unor confruntări între putere și opoziție”.
- ...în paralel cu pandemia și lupta cu ea există și alte probleme: „Consens trebuie să existe în combaterea pandemiei, însă celelalte lucruri trebuie să fie dezbătute
- ....puterea insistă foarte mult pe ideea renunțării la conflicte pentru o anumită perioadă, pe durata situației de urgență. Opoziția, deranjată de ceea ce poate fi numit deparlamentarizare pe durata situației de urgență, nu prea dă ascultare acestor sugestii. În special, în ultimul timp, s-a reanimat bătălia politică,
- ....dar Guvernul are dreptul și aceasta pentru că, în situații de urgență, rolul parlamentarismului trebuie să fie limitat drastic.
- ....în societate nu se resimt acut pericolele pandemiei. În condiții mai dure, puterea și opoziția ar fi găsit mult mai repede un numitor comun și s-ar fi abținut din a declanșa bătălii politice. „Se trece destul de lejer peste această criză”.
- ...de la începutul acestei crize, nu se vede politică – nici în cadrul guvernării, nici în cadrul opoziției. Ceea ce fac ei este politicianism. Ei luptă pentru atenția publicului, ei încearcă să se îmboldească unul pe altul....
- ...guvernarea, lamentabil, a prăvălit gestionarea acestei crize, începând cu primele ei etape, de prevenire a apariției și acutizării ei. Ei, efectiv, i-au luat în bătaie de joc pe toți cei care insistau să se ia anumite măsuri. Au mințit, au falsificat informații și declarații, lucruri, care foarte repede au ieșit la iveală....
- ...informația cu privire la dotarea spitalelor și terminând cu procurarea echipamentelor de protecție nu a fost corectă.
- ...a trecut o lună și două zile de când a fost lansată licitația pentru procurarea echipamentelor și nici până azi acestea nu au fost livrate medicilor.
- ...activitatea și informațiile prezentate de către conducerea Agenției Naționale pentru Sănătate Publică sunt puse la îndoială, precum și implicările șefului statului, care intervine chiar și acolo unde nu are atribuții legale.
11. Moldoveni aproape zilnic sunt tratați cu știri false despre COVID-19. Conform unui sondaj IMAS, mai mult de o treime dintre moldoveni sunt tratați aproape zilnic cu știri false despre COVID-19. Mai mult de jumătate dintre respondenți sunt siguri că știrile false despre epidemie constituie o problemă pentru Republica Moldova. 68% din cei 599 de respondenți au declarat că știu despre ele din site-urile de știri, cam tot atâția au menționat rețelele sociale ca Odnoklassniki, Facebook, iar 53% din respondenți au spus că le-au văzut la televizor. Mai puține știri false, după părerea intervievaților, au fost difuzate la radio.
12. Dacă duminica viitoare s-ar organiza alegeri parlamentare, Partidul Socialiștilor ar obține 16,8% din voturi, iar 8,5% din cetățeni ar susține Partidul Acțiune și Solidaritate. Sunt singurele formațiuni care ar trece pragul electoral, arată datele unui sondaj realizat de CBX-AXA la comanda IDIS Viitorul. 49,5% din respondenți sunt indeciși. Din respondenții deciși, cu PSRM ar vota 41,6% din alegători. 21,2% din cetățeni ar vota cu PAS, 7,8% cu PDM, 6,8% cu PCRM, iar 5% cu Platforma DA. 86% din respondenți cred că autoritățile au procedat corect când au interzis în Postul Mare preoților să facă slujbe religioase cu prezența enoriașilor.
13. Centrul pentru Jurnalism Independent a decis să creeze o celulă de criză a jurnaliștilor prin care se vor semnala cazurile de îngrădire a accesului la informație, a libertății de exprimare sau a dreptului de a informa și se va pune presiune pe autorități ca să asigure respectarea drepturilor jurnaliștilor. Reprezentanții a 25 de organizații și instituții media au semnat o solicitare comună în adresa Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, cerând ca instituția să organizeze săptămânal conferințe de presă, în regim online, cu participarea jurnaliștilor care vor adresa întrebări în direct.
14. Apa verde din râul Bâc e sub control și inofensivă. După ce în mediul online au apărut fotografii cu apă verde în râul Bâc, directorul tehnic al Termoelectrica, Alexandru Lupan, a explicat că aceasta e colorată cu bună știință pentru a verifica scurgerile/integritatea țevilor. Centrul Național de Mediu a specificat că substanță dizolvată în apă este inofensivă pentru biodiversitatea acvatică și dispare repede.
BISERICA
15. Biserica nu va primi sprijin de la stat pe motiv de pandemie Anterior, președintele Igor Dodon anunțase că discută cu Mitropolia Moldovei despre un ajutor de stat pentru cultul religios paralizat de pandemie. Ulterior, el a sugerat că indiferent dacă există sau nu o solicitare din partea Mitropoliei Moldovei, statul nu poate acoperi cheltuielile pentru fețele bisericești. „La noi nu este permis acest lucru, pentru că biserica e separată de stat. Astea sunt provocări. Statul Republica Moldova nu poate să vină cu sprijin pentru biserică din bani publici”, a declarat Igor Dodon.
REGIUNEA TRANSNISTREANĂ
16. Cadre medicale în gazdă la UE, pe malul drept al Nistrului. UE s-a implicat și a găsit gazdă pentru personalul medical care locuiește pe malul stâng, dar lucrează în instituțiile medicale din dreapta Nistrului. Anterior, partea transnistreană a fost solicitată să permită circulația liberă a medicilor. După refuz, Chișinăul a sesizat mediatorii în procesul de soluționare a conflictului transnistrean și structurile internaționale relevante. Biroul Politici de Reintegrare a primit 95 de sesizări din partea autorităților publice locale din Zona de Securitate și ministerului de profil despre impedimentele impuse de partea transnistreană personalului medical.
17. Parada Victoriei se amână și la Tiraspol? Presa din regiune informează populația despre decizia președintelui Rusiei de a transfera, în legătură cu starea de pandemie, parada Victoriei la Moscova. Toate manifestările, inclusiv parada militară și marșul „regimentului nemuritor” vor avea loc mai târziu.
18. Peste 40 de proiecte de dezvoltare și modernizare în valoare de 15 milioane de lei, se regăsesc într-un program de activități de reintegrare a țării, planificate pentru anul curent, propus pentru consultări publice. Este vorba despre dezvoltarea și modernizarea tehnico-materială a instituțiilor educaționale, de întreținere a clădirilor și apeductelor, de iluminare în localitățile din Zona de Securitate. De asemenea, Chișinăul planifică activități care contribuie la promovarea măsurilor de consolidare a încrederii între populația de pe ambele maluri ale Nistrului.
III. Subiecte de urmărit
Efortul autorităților de acoperire a deficitului bugetar format în urma rectificării bugetului 2020
Coeziunea și interacțiunea instituțiilor de stat în efortul de oprire a răspândirii coronavirusului.
Reacția autorităților la aprecierile experților independenți că Republica Moldova încă nu întrunește condițiile de ridicare treptată a intedicțiilor.
Activitatea curentă a partidelor, atât din majoritatea parlamentară, cât și din opoziție, corelată la imperativele zilei.
Implicarea ONG-urilor, activiștilor civici în monitorizarea situației, organizarea sprijinului acordat autorităților de societate.
Reacția populației la constrângerile legate de situația de urgență.
Monitorizarea acțiunilor administrației în ceea ce privește aplicarea sancțiunilor.
Monitorizarea manifestărilor de solidarizare a cetățenilor și autorităților cu protagoniștii din prima linie de oprire a răspândirii virusului – personal medical, polițiști, administrație publică.
Iurie Vition, IPN
---
Acest produs media este realizat cu sprijinul Fundației Soros-Moldova (FSM). Punctul de vedere al autorului materialului nu coincide neapărat cu opinia Fundației. Autorul este responsabil pentru corectitudinea celor expuse".
