Președintele Parlamentului, Andrian Candu, regretă că guvernarea a intrat în confruntări politice „inclusiv europene”. Despre aceasta șeful legislativului a făcut o confesiune, pe 12 iulie 2018, în cadrul unei ediții speciale a emisiunii „Moldova în direct” de la postul de televiziune Moldova 1. Regretul parcă ar exprima o intenție și speranță că în pofida anumitor neînțelegeri Republica Moldova își va continua parcursul său european. De parcă guvernanții moldoveni ar avea și alte opțiuni. În acest sens, gestul șefului legislativului ne reamintește de parabola biblică a fiului rătăcitor care, după ce a fost mânat de voluptatea aventurii, a decis să revină pe calea cea dreaptă și să se pocăiască.
Totuși, nu trebuie să ne grăbim cu concluziile. Evocarea parabolei menționate nu înseamnă că scenariul magistral al acesteia se va reproduce. Vorba e că pocăința ar trebui să fie sinceră și bazată pe adevăr. Fiindcă știm că doar adevărul ne poate face liberi. Pentru început ar trebui să vedem ce are în vedere șeful legislativului atunci când vorbește despre neînțelegeri? Ar putea începe cu clarificarea celor mai simple lucruri. De exemplu, este adevărat că reprezentanții europeni au făcut presiuni asupra domniei sale pentru a se implica în actul justiției, referitor la invalidarea alegerilor primarului de Chișinău? Poate domnia sa este gata să recunoască că nu a înțeles corect mesajele reprezentanților europeni? E o problemă principială, altminteri ar reieși că își înăbușă sentimentul de demnitate și cedează unor presiuni neortodoxe de dragul continuării integrării europene. Chiar avem noi nevoie de astfel de cedări? Fiindcă e scris: Ferice de omul care nu se duce la sfatul celor răi..!
Răspunsurile la întrebările formulate nu sunt triviale. Ele sunt incomode și asta din cauza că, atât dl Andrian Candu, cât și colegii săi de partid, asistați de media-holdingul ce le deservește interesele, au răspândit neadevăruri, precum că Rezoluția Parlamentului European referitoare la criza politică din Republica Moldova ca urmare a invalidării alegerilor locale de la Chișinău (2018/2783(RSP)) ar fi fost adoptată cu sala goală, în lipsa deputaților, fiind susținută doar de reprezentanții Partidului Popular European (PPE), incitați pe Maia Sandu și Andrei Năstase, liderii Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) și Partidul Politic Demnitate și Adevăr (PPDA). Și aici cum să nu ne amintim de una din cele 10 porunci – să nu mărturisești strâmb împotriva aproapelui tău. Dacă media-holding-ul Partidului Democrat din Moldova (PDM) nu ar domina spațiul mediatic din țara noastră, atunci fiecare cetățean ar fi văzut și auzit că la votarea Rezoluției au participat peste 70% din deputații europeni, dintre care: peste 60%, reprezentând 6 din cele 8 grupuri parlamentare, au votat pentru adoptarea Rezoluției; ~30% s-au abținut; și doar ~10% au votat împotrivă. Rezoluția și datele procentuale a susținătorilor ei reflectă cât se poate de obiectiv starea de lucruri din Republica Moldova.
Sigur, am fi putut să nu recurgem la date, însă după ce guvernanții moldoveni s-au aventurat să le dea în obraz europenilor, pe motiv că aceștia nu ar aprecia la justa valoare eforturile lor reformatoare, chiar este cu neputință să nu se menționeze care sunt realitățile de fapt. În acest context, șeful legislativului subliniază că autoritățile își asumă tot ce s-a întâmplat în țară în ultimii doi ani, atât reușitele cât și insuccesele. De ce doar în ultimii doi ani? Doar PDM se află la guvernare de nouă ani! Dar să cedăm și să ne referim doar la ultimii doi ani. Păi în acești doi ani a fost înregistrată descreșterea indicilor referitori la: democrație; drepturile omului; libertatea de exprimare; independența justiției, măsurați de instituții internaționale specializate. Spre exemplu, dacă Foaia de parcurs din 2016 prevedea demonopolizarea mass-media și a pieței de publicitate, atunci de ce situația mass-media a degradat? Cifrele invocate mai sus tocmai au menirea sa arate rolul manipulator al mega media-holding-ului partinic, ele confirmând o dată în plus descreșterea constantă a rating-ului libertății de exprimare. Chiar se fac popularii europenei și partenerii lor din Republica Moldova vinovați de aceste evoluții?
Știm că fiii rătăcitori sunt și risipitori. Despre asta ne amintește suspendarea asistenței macrofinanciare din partea UE ca urmarea a funcționării defectuoase a instituțiilor democratice. Totuși, ne convingem că șefului legislativului nu-și pierde optimismul de a reveni la normalitate: „Noi vrem ca lucrurile să găsească o anumită soluție, adică să evolueze în așa fel încât să găsim soluții pentru a depăși această neînțelegere. Iată de ce, în luna septembrie vom invita reprezentanți ai UE să le arătăm și ce s-a făcut în privința Comisiei juridice care a fost votată astăzi în Parlamentul Republicii Moldova, să vedem care sunt alte rezultate, să fie evaluate rezultatele și s-ar putea ca decizia să se schimbe în luna septembrie. Inclusiv, în luna septembrie s-ar putea să apară o altă Rezoluție în Parlamentul European”.
Cetățenilor nu le rămâne decât să-l creadă pe cuvânt pe domnul Candu. Mai cu seamă că domnia sa a încercat să ne convingă că ar avea soluții nu doar pentru perioada imediat următoare, ci și pentru o perioada mai îndelungată: „Suntem pentru o guvernarea pro-europeană. Cele mai apropiate de noi sunt partidele Partidul Acțiune și Solidaritate și Partidul Politic Demnitate și Adevăr. Există potențial de a forma o alianță cu PAS si PPDA”. Interesantă intrigă și invitație spre cooperare! Asta după ce chiar în aceiași zi domnia sa, de la tribuna Parlamentului, afirma următoarele: „Ce ar fi vrut Partidul Democrat politic. Ca Năstase să meargă la Primărie, să se împiedice de toată mizeria făcută de alți colegi din coaliție. Să rămână acolo un an de zile fără să aibă rezultate. Să vină în campania electorală și noi să-l arătăm cu degetul că nu a făcut nimic. Asta noi am fi vrut.”
Așa, într-o singură zi, șeful legislativului și-a manifestat, deopotrivă, dorința, pe de o parte, de a coopera cu opoziția, pe de altă parte, de a nimici-o, politic. Atunci de ce n-am admite că ar avea înclinații similare și în raport cu UE – de a pretinde disponibilitatea de a reface relațiile spre a beneficia de resursele acesteia și de a continua derapajele antidemocratice?
Experții IPN
