IPN a publicat pe 25 aprilie OP-ED-ul cu titlul: „Dezastrele naturale din Moldova și oportunitățile relației cu UE”, semnat de politologul Dionis Cenuşa. Potrivit lui Dionis Cenuşa, combaterea corupției și a incompetenței din cadrul administrației publice locale și centrale din Moldova trebuie să fie tratate cu aceeași seriozitate ca și dezvoltarea mecanismelor de prevenire a riscurilor dezastrelor naturale. Ninsorile de la finele lunii aprilie arată că Moldova are mai multe puncte slabe necunoscute de către public și trecute până acum cu vedere de către autorități. Dionis Cenuşa menţionează că în viitorii doi ani, conform Agendei de Asociere cu UE (2017-2019), consolidarea cooperării cu UE ar putea oferi mai multe beneficii pentru Moldova din contul Mecanismului european al Protecției Civile. Totodată, cu sprijinul european, este preconizată evaluarea și cartarea riscurilor dezastrelor.
xxx
898 de unități administrativ-teritoriale din Moldova vor beneficia de suport financiar din partea Uniunii Europene pentru dezvoltarea economică locală, prin crearea locurilor de muncă, dar și prin sprijinirea cooperării APL-urilor cu alți actori locali în scopul susținerii creșterii economice. În acest sens, Uniunea Europeană a lansat pe 25 aprilie proiectul „Primarii pentru creștere economică”, cu un buget inițial de cinci milioane de euro. În cadrul acestei inițiative, Uniunea Europeană va oferi APL-urilor din Moldova granturi în valoare de până la 600 de mii de euro a sprijini cele mai inovative și fezabile idei de relansare economică a localităților.
xxx
IPN a publicat pe 26 aprilie, episodul 2 al analizei: „Ce vor moldovenii şi ce le poate oferi puterea?”, semnată de Valeriu Vasilică. Autorul analizei aminteşte că Episodul 1 al analizei, publicat pe 11 aprilie 2017, sugera că societatea moldovenească ajunge să ştie ce vrea – „prosperitate”, dar nu ştie ce și cum să ceară de la clasa sa politică pentru a-și atinge scopul, ba chiar o încurajează uneori spre acţiuni care mai degrabă îndepărtează „obiectivul prosperităţii”. Potrivit lui Valeriu Vasilică, Episodul 2 încearcă să aducă noi argumente în acest sens, de asemenea sugerate de ultimele sondaje, însă de data aceasta din domeniul atitudinii față de sine și de stat, față de mass-media, față de valorile naționale, inclusiv identitare, dar și internaționale, europene.
xxx
OPEN Media Hub recepționează dosare pentru concursul menit să sprijine jurnaliștii TV şi din media online din vecinătatea Uniunii Europene în realizarea materialelor video cu privire la relația dintre Uniunea Europeană și țările de origine. Prima rundă a competiției este deschisă pentru Georgia, Moldova, Libia și Tunisia, și ar urma în câteva luni va fi extinsă și la alte țări. Concursul are ca scop final informarea societății despre politica europeană de vecinătate, sporirea interesului pentru activitățile UE și creșterea numărului de emisiuni analitice de înaltă calitate.
xxx
Republica Federală Germană, dintre toate statele din Europa de Vest, este partenerul politic şi economic privilegiat al Republicii Moldova. Declarația aparține ambasadorului Republicii Moldova la Berlin, Oleg Serebrian, şi a fost făcută într-un interviu pentru Radio Moldova, difuzat în cadrul emisiunii „Obiectiv Europa”. Interviul a fost acordat în contextul marcării la 30 aprilie a 25 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice dintre Republica Moldova şi Republica Federală Germană. Diplomatul a menționat că Germania sprijină securitatea națională a Republicii Moldova şi apropierea țării de Europa. „În dialogul cu Europa, Germania este fără îndoială un partener privilegiat, pe care trebuie să îl aibă Republica Moldova”, a conchis Oleg Serebrian.
xxx
Cabinetul de miniștri a aprobat la 26 aprilie regulamentul-cadru privind acordarea suportului țării-gazdă în situații excepționale. Regulamentul stabilește modalitățile de acordare a asistenței internaționale la solicitarea Guvernul Republicii Moldova pentru lichidarea consecințelor situațiilor excepționale produse în ţară, precum şi modalitățile de acordare a asistenței de urgenta altor țări de către Republica Moldova. Prevederile Regulamentului decurg din Acordul de Asociere Moldova – UE și sunt bazate pe cele ale acordurilor bilaterale încheiate între Republica Moldova şi alte state privind cooperarea în domeniul protecției civile şi depășirii consecințelor situațiilor excepționale.
xxx
Întreprinderea de Stat „Centrul Resurselor Informaționale de Stat – Registru” va fi reorganizată, prin transformare, în Agenția Servicii Publice. Prin absorbție, în componența Agenția Servicii Publice vor fi incluse: Camera Înregistrării de Stat, Întreprinderea de Stat „Cadastru” (din subordinea Ministerului Justiției) și Serviciul Stare Civilă (din subordinea Ministerului Economiei). Reorganizarea se efectuează în contextul implementării Strategiei privind reforma administrației publice și a angajamentelor asumate de Moldova în Acordul de Asociere semnat cu Uniunea Europeană. Potrivit premierului Pavel Filip, crearea Agenției Servicii Publice va permite sporirea capacităților instituționale în vederea prestării unor servicii moderne și de calitate populației.
xxx
Guvernul a operat la 26 aprilie un șir de modificări în anexele la decizia sa „Cu privire la aprobarea structurilor, efectivelor de personal a și indemnizațiilor de funcție ale instituțiilor serviciului diplomatic din Republica Moldova, din 16 martie 2010. Acestea își propun să dinamizeze activitățile serviciilor comercial-economice în cadrul misiunilor diplomatice ale Moldovei în Republica Federală Germania și Republica Polonă. Dinamizarea este condiționată de necesitatea fortificării platformelor de colaborare și de valorificare a potențialului comercial-economic și investițional al țărilor respective. Inclusiv, în contextul implementării Acordului de Liber Schimb, Aprofundat și Comprehensiv, parte a Acordului de Asociere cu UE.
xxx
La 28 aprilie s-au împlinit trei ani de când Republica Moldova beneficiază de regim liberalizat de vize cu țările Uniunii Europene. În această perioadă, peste 982 de mii de cetățeni moldoveni, deținători de pașapoarte biometrice, au fost înregistrați la ieșirea din țară prin punctele de trecere a frontierei situate la hotarul cu România și la Aeroportul Internațional Chișinău, potrivit datelor Poliției de Frontieră. Cei mai mulți moldoveni au ales să treacă frontiera prin punctul de trecere Leușeni - Albița, polițiștii de frontieră înregistrând peste 383 de mii de persoane. Acest punct este urmat de Aeroportul Internațional Chișinău, prin care au plecat spre Uniunea Europeană peste 176 de mii de deținători de pașapoarte biometrice. Cei mai mulți dintre cei care au ales să plece în Uniunea Europeană sunt tineri cu vârste cuprinse între 26 și 35 ani.
xxx
Producerea energiei regenerabile în Republica Moldova a crescut de la 4% în 2010 la aproape 15% în 2017. Majorarea se datorează în mare parte susținerii financiare care a venit din partea Uniunii Europene, prin Proiectul Energie și Biomasă, care se încheie la sfârșitul anului curent. La un club de presă, ministrul economiei, Octavian Calmâc, a declarat că anul viitor din bugetul de stat se vor aloca 200 de milioane de lei pentru proiecte de eficientă energetică, cu 100 de milioane mai mult faţă de anul curent. Potrivit lui Octavian Calmâc, autoritățile vor spori investițiile în proiectele de eficiență energetică, fiindcă finanțările europene din ultimii şapte ani în acest sens au demonstrat că sunt foarte multe avantaje în sectorul economiei naţionale.
xxx
Implementarea Acordului de constituire a Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (DCFTA) a dus la aceea ca ponderea exporturilor pe piața europeană să crească până la 65% din total exporturilor moldovenești. Cu suportul tehnic al UE au fost deschise fabrici noi în Republica Moldova şi au fost atrași investitori străini. Bilanțul DCFTA a fost făcut public la 28 aprilie, în cadrul unei conferințe. Şeful Delegaţiei Uniunii Europene la Chişinău, Pirkka Tapiola, a menţionat că DCFTA este un acord unic pentru că acesta creează o piaţă comună la standarde comune europene. Pe parcursul a trei ani s-a pus accentul pe armonizarea legislativă, dar şi pe implementarea celor mai bune practici UE în Republica Moldova. „Unii zic că exporturile au crescut din cauza că s-au închis alte pieţe, ceea ce este fals. Piaţa UE a devenit deja o piaţă primară. Trebuie să menționez că a crescut ponderea exporturilor în UE a produselor agricole pe perioada implementării DCFTA, dar şi a textilelor, pieselor pentru automobile etc.”, a spus şeful delegaţiei UE la Chişinău. Proiectul DCFTA a fost implementat pe parcursul a 41 de luni (2013-2017), având un buget de 2,8 milioane de euro.
xxx
Republica Moldova armonizează piața serviciilor de handling la sol la normele europene. Un regulament în acest sens a fost aprobat de Guvern. Serviciile de handling la sol sunt esențiale pentru funcționarea adecvată a infrastructurii transportului aerian. E vorba de serviciile de control, de asistență tehnică a aeronavelor, de deservire a pasagerilor și bagajelor, servicii de catering, transport și alte servicii. Toate împreună contribuie la asigurarea eficientă a activității aeroporturilor și sunt în măsură să reducă costurile în transportul aerian. Regulamentul a fost elaborat în conformitate cu Planul de armonizare a legislației naționale la cea comunitară și Acordului privind spațiul aerian dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană și statele membre, semnat la 26 iunie 2012.
Retrospectiva ştirilor din Fluxul IPN „Integrare Europeană” este realizată cu sprijinul Fundaţiei germane Hanns Seidel şi este liberă pentru preluare cu condiţia indicării surse.
