IPN a publicat pe 11 septembrie OP-ED-ul cu titlul: Societatea civilă: agenți de influență sau sanitari ai sistemului politic, semnat de politologul Dionis Cenușa. În analiză se spune că adepții ordinii geopolitice pro-ruse, din țară sau din Rusia, atribuie societății civile moldovenești o docilitate față de UE sau, în general, față de Occident. De cele mai multe ori, asemenea argumente sunt fondate pe o deducție simplistă a unei presupuse relații de subordonare, care ar exista între sectorul asociativ și Occident din cauza finanțării. Contrar acestei interpretări, susținerea societății civile de către finanțatori din UE sau SUA se datorează impactului pozitiv pe care aceasta îl poate avea în disciplinarea guvernării, tot mai frecvent deconectată de la interesul public. Politologul subliniază că numărul organizațiilor necomerciale este enorm – circa 11 mii, dar nicio sută dintre acestea nu activează în domeniul monitorizării guvernării, promovării practicilor pozitive internaționale în legislația națională sau consolidarea valorilor democratice. Prin urmare, cu adevărat, sub 100 de organizații necomerciale beneficiază de asistență externă.

xxx

La fabrica de zahăr din oraşul Drochia în viitorul apropiat va fi instalată o centrală electrică de cogenerare, care va funcţiona pe bază de biogaz. Anunţul l-a făcut premierul Pavel Filip în cadrul unei vizite la fabrica de zahăr, cu ocazia împlinirii a 60 de ani de la fondare a acesteia. Premierul a spus că întreprinderea este o dovadă de utilizare eficientă a potențialului Moldovei în industria agro-alimentară, generând valoare adăugată însemnată, locuri de muncă și susținând economia locală. Primul ministru a mai remarcat faptul că fabrica de zahăr din Drochia a valorificat la un nivel înalt potenţialul de export moldovenesc în contextul relațiilor Republicii Moldova cu Uniunea Europeană.

xxx

Partidul Democrat va iniția procedura de modificare a Constituției Republicii Moldova. Potrivit democratului Vlad Plahotniuc, inițiativa pornește de la o hotărâre a Curții Constituționale din 9 septembrie 2014, prin care se constată că orientarea spre spațiul valoric democratic european este un element definitoriu al identității constituționale a Republicii Moldova. „Ținând cont de această decizie, am decis să inițiem modificarea Constituției prin introducerea unei referințe care să indice clar că orientarea strategică a Republicii Moldova este integrarea europeană”, a declarat Vlad Plahotniuc.

xxx

Modificarea Constituției Republicii Moldova pentru a introduce o referință care să indice clar că orientarea strategică a statului este integrarea europeană este o inițiativă benefică pentru țară. În cazul în care în Constituție va apărea o asemenea formulare, aceasta va îngreuna la maximum manevrele pe viitor ale forțelor anti-europene. Opinii în acest sens au fost formulate în cadrul unei emisiuni TV. Analistul politic Anatol Țăranu susține că, chiar dacă aceste forțe anti-europene vor câștiga alegerile parlamentare, va fi destul de greu să schimbe cursul european al țării. „Pentru asta le-ar trebui nu doar să câștige alegerile parlamentare, dar să aibă și o majoritate constituțională, ceea ce este foarte puțin probabil reieșind din acea stare a lucrurilor care astăzi se formează pe scena politică moldovenească”, a declarat Anatol Țăranu. Purtătorul de cuvânt al Partidului Democrat, Vitalie Gamurari, a spus că Guvernul actual și-a asumat obligațiunea de a pune în aplicare Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană și aceasta este o obligație internațională asumată de către stat. „Neîndeplinirea acestei obligațiuni poate, teoretic, duce și la răspunderea internațională a statului”, a spus Vitalie Gamurari. Potrivit lui, s-a recurs la această propunere de modificare a Constituției pentru a crea încredere în cursul european, pentru a dezminți unele declarații cum că nu se doresc și se mimează reformele.

xxx

Holdingurile media din Republica Moldova rămân concentrate în mâinile unor lideri politici. Respectivele instituții media reflectă interesele proprietarilor și nu informează populația despre cele mai importante evenimente. Presa din Republica Moldova este finanțată din exterior și nu neapărat reprezintă interesele cetățenilor moldoveni. Declarația a fost făcută de către ambasadorul SUA la Chișinău, James Pettit, la conferința internațională „Mass-media din Moldova, audiență și pluralism”. Pentru a schimba lucrurile, autoritățile trebuie să pună accentul pe dezvoltarea conținutului mediatic local și să dezvolte rezistență în faţa manipulării din exterior, spune diplomatul. Pentru a schimba lucrurile, autoritățile trebuie să pună accentul pe dezvoltarea conținutului mediatic local și să dezvolte rezistență în faţa manipulării din exterior, spune diplomatul. În același context, Silvio Gonzato, director pentru afaceri generale al Serviciului European de Acțiune Externă, a spus că fenomenul dezinformării cetățenilor este o problemă la nivel internațional. S-au înregistrat multe cazuri de dezinformare în interesul Federației Ruse, unele din ele au vizat Acordul de Asociere al UE cu Republica Moldova.

xxx

Cea de-a doua jumătate a anului va fi intensă pentru Guvernul de la Chișinău în vederea realizării angajamentelor asumate în Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană și a condiționalităților pentru obținerea asistenței macrofinanciare. Declarația a fost făcută de către premierul Pavel Filip, în cadrul ședinței Comisiei pentru Integrare Europeană. În cadrul ședinței, ministrul de externe, Andrei Galbur, s-a referit la evenimentele ce urmează să fie organizate pe dimensiunea cooperării cu Uniunea Europeană. Printre acestea: ședința Comitetului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană și Summitul Parteneriatului Estic.  Asistența macrofinanciară de 100 de milioane de euro aprobată de Parlamentul UE pentru Republica Moldova va fi acordată de către Comisia Europeană în trei tranșe dacă autoritățile de la Chișinău vor realiza progrese. Dacă nu se vor înregistra progrese, fiecare tranșă va putea fi blocată până la îndeplinirea reformelor asumate.

xxx

Cele două embargouri impuse de Federația Rusă în 2006 și 2013 au determinat o recesiune profundă a sectorului vitivinicol și o reducere de trei ori a exportului vinurilor, reducere care a cauzat prejudicii considerabile. În 2015-2016, datorită unui parteneriat public-privat, s-a reușit înregistrarea unei ușoare învigorări a încasărilor în domeniu, dar și scurgerea stocurilor istorice. Directorul Oficiului Național al Viei și Vinului, Gheorghe Arpentin, a menționat că în anul 2006 când a fost introdus primul embargou, sectorul privat, după o euforie de vânzări pe piața rusă a ajuns în panică, pentru că 90% din piața vinurilor moldovenești s-a evaporat timp de o noapte. Diana Lazăr, directorul adjunct al Proiectului de Competitivitate din Moldova, finanțat de USAID, a spus că datorită, parteneriatului public-privat din sectorul vitivinicol, au fost implementate mai multe schimbări structurale și strategice, printre care și lansarea brandului Wine of Moldova, precedată de înființarea activității oficiului Național al Viei și Vinului, dar și reforma sistemică a cadrului normativ. Anume aceasta a „descătușat” producătorii și a permis o relansare a sectorului. Federația Rusă a instituit primul embargou asupra vinurilor din Republica Moldova în 2006. Deși acesta oficial nu a fost niciodată ridicat, treptat, unele companii redobândeau dreptul de a exporta produse vitivinicole în Rusia. În septembrie 2013, Rusia a reintrodus embargoul total asupra vinurilor din Republica Moldova, care continuă până în prezent. Pierderile directe totale cauzate de embargouri au fost estimate la peste 200 de milioane de dolari, iar veniturile ratate se ridică la 1,5 miliarde de dolari. Ca urmare a embargoului  din 2013, Comisia Europeană a propus deschiderea completă a pieței Uniunii Europene pentru importurile de vinuri moldovenești înainte de intrarea în vigoare a Acordului de Asociere între UE și Republica Moldova și a Acordului privind Zona de liber schimb.

xxx

Republica Moldova și Lituania sărbătoresc 25 de ani de relații diplomatice în acest an. Pe lângă colaborarea pozitivă dintre cele două țări, rămân încă multe provocări și probleme despre care ar trebui să se vorbească și să fie rezolvate. Declarația a fost făcută de ministrul afacerilor externe al Lituaniei, Linas Linkevicius, aflat în vizită de lucru în Republica Moldova, în cadrul unei conferințe de presă susținute în comun cu omologul său Andrei Galbur. Potrivit oficialului european, Lituania urmează să judece în continuare Moldova după fapte și nu sloganuri politice. „Din câte cunoaștem cu toții, ceva ani în urmă forțele care se declarau pro-europene au facilitat furtul miliardului din bugetul de stat, acțiuni de corupție foarte sonore. Sunt aici pentru a reitera că Uniunea Europeană, în cazul dat și Lituania, nu va tolera așa fel de comportament. Aceste acțiuni nu au nimic cu valorile europene”, a spus Linas Linkevicius. Oficialul european și-a exprimat și regretul și în legătură cu faptul că recomandările Comisiei de la Veneția privind schimbarea Codului Electoral „nu au prea fost luate în seamă”.

xxx

Deputatul democrat Sergiu Sârbu susține că PDM a pledat constant pentru valorile de integrare europeană și consideră că în ultimii ani s-au întreprins pași esențiali în acest sens. Potrivit lui, în prezent este nevoie de implementarea deciziei Curții Constituționale din 2014, prin care Curtea a apreciat expres că orientarea europeană este parte a identității constituționale a Republicii Moldova, astfel încât într-un timp cât mai restrâns să fie eliminat orice tip de speculații, iar scindarea din societate să dispară. Declarațiile au fost făcute în cadrul dezbaterilor publice cu tema: „Modelul Estic și modelul Vestic pentru Moldova: diferențe, avantaje, dezavantaje. Șansele „Căii a treia”, organizate de Agenția de presă IPN și Radio Moldova. Sergiu Sîrbu a declarat că PDM a pledat constant pentru valorile de integrare europeană. Potrivit lui, liberalizarea regimului de vize cu UE, dar și semnarea Acordului de Asociere, au adus beneficii cetățenilor și cu siguranță urmează și alte beneficii. Deputatul susține că deși unii speculează în ceea ce ține de parcursul european, Republica Moldova a înțeles că această cale este ireversibilă încă de pe timpul guvernării Partidului Comuniștilor, când în anul 2005 a fost semnat Planul de acțiuni cu UE și acest vector s-a regăsit în programele tuturor guvernărilor de până acum. Potrivit deputatului, de la ratificarea Acordului de Asociere cu UE, implementarea acestuia la nivel de politici și ajustarea cadrului legislativ a fost realizate la nivel de 33-34%. În ceea ce ține de documentele economice, nivelul de implementare este mai avansat – în proporție de 60-70%. Sergiu Sîrbu a mai spus că odată cu semnarea Acordului de Asociere se înregistrează rezultate în special, în ceea ce ține de balanța de comerț, iar volumul exporturilor către piața europeană constant a crescut, iar către CSI constant scade.

xxx

După embargourile impuse de Federația Rusă în 2006 și 2013, Uniunea Europeană a devenit o piață atractivă și deja tradițională pentru vinurile moldovenești. Declarația a fost făcută de viceministrul agriculturii, dezvoltării regionale și mediului, Vasile Luca. Potrivit lui, cerințele pieței europene au necesitat eforturi suplimentare din partea vinificatorilor: „Eforturile au fost depuse de vinificatorii care au reușit să-și relanseze activitățile, deși în acest proces de adaptare la noile condiții mulți dintre ei au falimentat, mulți specialiști de calitate au plecat peste hotare, însă  noi împreună am reușit până la urmă”. Vasile Luca a menționat că, încă înainte de semnarea Acordului cu Uniunea Europeană, legislația națională în domeniu a fost armonizată la cerințele și reglementările europene, ceea ce a reprezentat și un stimul pentru producători de a-și diversifica piețele, punând accent pe calitate și mai puțin pe cantitate.

xxx

Procedura de modificare a Constituției, prin introducerea unei referințe care să indice că orientarea strategică a Republicii Moldova este integrarea europeană, nu este atât de simplă, chiar dacă va exista numărul necesar de deputați în Parlament care vor vota pentru aceasta. Proiectul trebuie să treacă prin Curtea Constituțională și trebuie expediat președintelui pentru promulgare. Declarația a fost făcută de secretarul șeful statului Ion Ceban, în cadrul unei emisiuni TV. Potrivit lui, cel mai probabil în legislativ va exista numărul necesar de deputați care să voteze pentru această inițiativă. „Eu cred că până la alegerile parlamentare anticipate sau ordinare modificarea, practic, este ireală. Desigur, dacă nu vor iniția procedura de impeachment în adresa șefului statului”, spune Ion Ceban.

xxx

Lidera Partidului Acțiune și Solidaritate, Maia Sandu, a ieșit din zona ambiguității atunci când a declarat că nu este real ca Uniunea Europeană să permită unirea Republicii Moldova cu România. Declarația a fost făcută de analistul politic Corneliu Ciurea în cadrul unei emisiuni TV. Potrivit lui, Maia Sandu a păstrat o perioadă de timp o anumită ambiguitate în ceea ce ține unionismul. Fiind în rolul de lider al dreptei a vrut să unească ambele părți: dreapta moldovenistă europenistă și dreapta unionistă. Totodată, analistul consideră că Maia Sandu nu este datoare cu nimic în fața unioniștilor care și-au dat votul pentru ea în alegerile precedente pentru că ea nu le-a promis unirea. Lidera PAS ar fi trebuit să păstreze această ambiguitate și mai departe, dar probabil este constrânsă să-și definească pozițiile. „În sfârșit, apare loc pentru un nou partid al dreptei care va fi de data aceasta unionist”, a spus Corneliu Ciurea.

xxx

Vicepreședintele Partidului Politic Partidul Nostru, Ilian Cașu, susține că formațiunea pe care o reprezintă pledează pentru modelul „pro Moldova”, care presupune un stat funcțional, bazat pe valorile democrației, stat de drept și respectarea drepturilor omului. Potrivit politicianului, conceptul de integrare în Uniunea Europeană trebuie raportat la situația reală din Republica Moldova, care este una dezastruoasă, și la bunăstarea cetățenilor, dar nu la declarațiile triumfaliste ale partidelor care flutură cu drapele europene. Declarațiile au fost făcute în cadrul dezbaterilor publice cu tema: „Modelul Estic și modelul Vestic pentru Moldova: diferențe, avantaje, dezavantaje. Șansele „Căii a treia”, organizate de Agenția de presă IPN. Ilian Cașu consideră că pentru cetățeanul de rând integrarea europeană se asociază cu hoție, corupție, justiție controlată etc. și acest fapt este consecința faptului că anumite partide de la guvernare au fluturat drapelul european.

xxx

Vicepreședintele Partidului Acțiune și Solidaritate, Mihai Popșoi, susține că valorile democratice sunt temelia Uniunii Europene și aceste valori sunt statul de drept, competiția economică și politică, pluralismul politic, libertatea presei, instituții nepolitizate, justiție neselectivă etc. ”Or, PDM, partidul care a identificat marea găselniță de a modifica Constituția pentru a stipula cursul european ireversibil al Republicii Moldova, este unul cunoscut prin lipsa de combatere eficace a corupției, ci doar într-un mod artistic”. Declarațiile au fost făcute în cadrul dezbaterilor publice la IPN, cu tema: „Modelul Estic și Modelul Vestic pentru Moldova: diferențe, avantaje, dezavantaje. Șansele „Căii a treia”. În altă ordine de idei, politicianul a menționat că Uniunea Europeană reprezintă o piață al cărei produs intern brut este de circa 20 de trilioane de dolari, iar Uniunea Eurasiatică – nici două trilioane de dolari. Totodată, potrivit lui, cea mai mare companie rusească „Sberbank” posedă o capitalizare de piață de 63 de miliarde de dolari, iar a doua cea mai mare companie rusească „Gazprom” – de 52 de miliarde de dolari, pe când o companie americană și nici nu cea mai mare, care face desene animate are o capitalizare de 178 de miliarde de dolari. În același timp, potrivit lui Mihai Popșoi, puterea de cumpărare a Uniunii Europene este incomparabilă și niciun stat nu poate concura cu potențialul economic al UE.

xxx

Din punct de vedere strategic, singura opțiune pe care o are Republica Moldova este integrarea europeană pentru că, din punct de vedere economic, UE are ce să ofere Moldovei, se văd rezultate. Declarația a fost făcută de doctorul în drept, expert în politică externă de la București, Radu Carp, în cadrul unei emisiuni TV. „Chiar dacă mulți din Republica Moldova nu-și dau seama, dar evoluția acestui stat de pe urma fondurilor europene este absolut vizibilă. Nimeni nu poate să nege că astăzi Republica Moldova arată mai bine datorită implicării europene”, spune expertul. Potrivit lui Radu Carp, actualmente nu există un alt partener economic, capabil să ofere o alternativă Republicii Moldova. Dacă cineva susține un alt lucru la Chișinău sau la București, se înșeală sau dorește să-i înșele pe ceilalți. „De ce? Pentru că Rusia în momentul de față, chiar dacă vrea să se prezinte pe scena internațională ca un actor viabil, chiar dacă investește foarte mult în industria de apărare, încearcă să fie prezentă în toate teatrele de operație, în toate conflictele, să aibă o diplomație activă, din punct de vedere economic, raportul este de unu la patru. Deci, Uniunea Europeană este mai puternică de patru ori decât Rusia”, susține doctorul în drept.

xxx

Atât PDM, cât și PSRM au afirmat în diverse perioade că Moldova trebuie să devină o punte între Est și Vest, însă în spațiul public, care este parte a luptei politice între cele două formațiuni, se vehiculează lucruri diferite. Opinia a fost exprimată în cadrul dezbaterilor publice la IPN, cu tema: „Modelul Estic și modelul Vestic pentru Moldova: diferențe, avantaje, dezavantaje. Șansele „Căii a treia”, de către Igor Boțan, expertul permanent al proiectului. Expertul a făcut referință la multe din actele oficiale, semnate de către guvernările care s-au perindat în perioada independenței țării, dar care, în ansamblu, demonstrează că orientarea a fost în proporție de 60 la 40 la sută în favoarea direcției europene de dezvoltare. „Cu toate acestea, din păcate, timp de ultimii opt ani, cei care ne-au promis integrarea în UE au reușit să producă multe lucruri interesante, care au adus la reducerea nivelului de susținere a integrării în UE de la 70% la 40%. După ce cetățenii au fost dezamăgiți, cum să le insufli ideea integrării în UE ca aceasta să nu fie contestată?”, se întreabă expertul permanent al proiectului.

xxx

Parteneriatul Republicii Moldova cu Uniunea Europeană trece într-o fază nouă, cu o agendă de asociere mai detaliată, fapt ce oferă șanse noi pentru a promova cooperarea și a susține procesul de reformă. Declarația a fost făcută de către noul șef al Delegației Uniunii Europene la Chișinău, Peter Michalko, în cadrul unei întrevederi cu prim-ministrul Pavel Filip. Peter Michalko și-a declarat susținerea pentru aspirațiile Moldovei în tendinţa de a merge mai departe spre progres și dezvoltare, urmând vectorul european. Pavel Filip i-a urat succes noului ambasador al Uniunii Europene în Moldova, asigurându-l că Guvernul pledează pentru o colaborare eficientă în continuare.

Retrospectiva știrilor din Fluxul IPN „Integrare Europeană” este realizată cu sprijinul Fundației germane Hanns Seidel și este liberă pentru preluare cu condiția indicării surse.