RETROSPECTIVA SĂPTĂMÂNII 29 februarie-4 martie. Cele mai importante ştiri din fluxul IPN „Economie & Business”

● LUNI, 29 februarie

Ungaria restricţionează traficul şi tranzitarea camioanelor de mare tonaj 


Ungaria a decis să restricţioneze traficul şi tranzitarea camioanelor de mare tonaj de teritoriul său, începând cu 1 martie. Restricţia va fi aplicată în anumite zile stabilite, se referă la autocamioanele cu capacitate mai mare de 7,5 tone şi se va prelungi până în data de 4 noiembrie 2016. Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, măsura de restricţie va fi valabilă în zilele de sâmbătă, duminică şi în zilele de sărbătoare naţională a Ungariei, adică pe15 martie, 20 august şi 23 octombrie. Totodată, autorităţile ungare au decis că, în aceste zile, şoferii autocamioanelor care au trecut deja frontiera Ungariei, vor fi obligaţi să staţioneze în parcările speciale amenajate. Această regula nu va fi aplicată autocamioanelor care transportă mărfuri perisabile, inclusiv fructe, legume şi produse derivate din acestea. Nu vor staţiona nici camioanele care transportă produse chimice sau uşor inflamabile, precum şi cele care transportă păsări şi animale de casă vii, inclusiv bovine şi porcine.

Marea privatizare să fie realizată în interesul cetăţenilor, declaraţie 

Partidul politic „Dreapta” atenţionează actuala guvernare şi opinia publică asupra pericolelor iminente, care pot fi generate de intenţia Guvernului Filip de a privatiza mai multe întreprinderi printre care Tutun-CTC şi Moldtelecom. Membrii „Dreapta” insistă că privatizarea trebuie să fie realizată în interesul cetăţenilor ţării. Într-un comunicat de presă remis de formaţiune, se menţionează că pericolele decurg din trista experienţă a privatizărilor din Republica Moldova, „începând cu marele jaf al populaţiei, care s-a numit „privatizare contra bonuri patrimoniale” şi terminând cu jaful de la Banca de Economii care a pus pe brânci sistemul financiar-bancar autohton, dar şi concesionarea Aeroportului Internaţional Chişinău”. Primul pericol menţionat este non-transparenţa concursului de privatizare. „Dreapta” cheamă autorităţile să asigure maximă transparenţă a concursului de privatizare, a procedurii de licitaţie, prin implicarea obligatorie a experţilor din România şi Uniunea Europeană în procedura de anunţare a concursului, de organizare a licitaţiei şi de desemnare a câştigătorilor privatizării.

Două companii străine vor investi 60 de milioane de euro în ZEL Bălţi 

Două companii germane vor investi pe parcursul anului 2016 circa 60 de milioane de euro în Zona Economică Liberă Bălţi. Administratorul principal al ZEL Bălţi, Marin Ciobanu, a declarat în cadrul unei conferinţe de presă  că banii vor fi investiţi în construirea a două fabrici de cablaje electrice pentru automobile în municipiul Bălţi şi în Orhei. Marin Ciobanu a menţionat că investiţiile în Republica Moldova vor fi realizate de companiile germane „Draexlmaier” şi „Sumitomo”. În acest scop, Marin Ciobanu a avut întrevederi cu conducerea celor două companii, în urma cărora s-a convenit asupra investiţiilor. Compania „Draexlmaier” va construi o fabrică cu suprafaţa de 27 de mii de metri pătraţi cu spaţii de producţie şi administrative. Suma estimativă a investiţiei este de peste 30 de milioane de euro. „De pe urma investiţiei companiei „Draexlmaier” vor profita raioanele din imediata apropiere – Râşcani, Drochia, Glodeni, Făleşti, Sângerei şi Floreşti”, a menţionat Marin Ciobanu. În cazul celei de-a doua investiţie, făcută de compania „Sumitomo”, este vorba despre un proiect ce va oferi peste 3 mii de locuri de muncă, dintre care mai bine de 180 de persoane vor fi ingineri. Suma investiţiei se ridică la 29 de milioane de euro, dintre care 17 milioane pentru construcţie şi 12 milioane pentru dotarea cu echipament şi utilaje. Beneficiari ai investiţiilor vor fi locuitorii din raioanele Teleneşti, Călăraşi, Străşeni, Rezina şi Criuleni.

Furnizorii serviciilor de telefonie mobilă utilizează 92% din numerele atribuite 

În anul 2015, gradul de utilizare a numerelor de telefonie mobilă atribuite furnizorilor de către Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei (ANRCETI) a atins cifra de 92%, cu trei puncte procentuale mai mult decât în anul 2014. Furnizorii serviciilor de telefonie mobilă au utilizat peste 5,6 milioane de numere din cele 6,1 milioane de numere atribuite de către ANRCETI. Potrivit unui comunicat de presă al ANRCETI, cu referinţă la numerele de telefonie fixă, din cele peste 1,7 milioane de numere atribuite de ANRCETI au fost utilizate 1,2 milioane sau 71,6%. ANRCETI explică decalajul semnificativ între gradul de utilizare a celor două tipuri de numere de telefonie prin creşterea cererii pentru telefonia mobilă, care oferă consumatorilor un spectru mai larg de servicii, pe fundalul diminuării cereri pentru serviciile de telefonie fixă.

35% din asistenţa oferită de România altor state în 2016 merge spre Republica Moldova 

Aproximativ 35% din totalul bugetului de asistenţă oficială pentru dezvoltare al Ministerului Afacerilor Externe al României pe anul 2016 este destinat Republicii Moldova. Bugetul total e de 10,09 milioane de lei româneşti (circa 50 de milioane de lei moldoveneşti n.r.). Potrivit unui comunicat de presă al Ambasadei României la Chişinău, în Republica Moldova vor fi finanţate proiecte în domenii precum justiţie şi afaceri interne, agricultură, educaţie, creşterea capacităţii instituţionale şi dezvoltarea societăţii civile.

Privatizările ar putea fi monitorizate de un grup de experţi 

Un grup format din mai mulţi experţi în economie ar putea să monitorizeze procesul de privatizare a bunurilor statului, care a fost anunţată recent. Din grup ar putea face parte 4-5 economişti, inclusiv de la Centrul Analitic Independent Expert-Grup. Cu o propunere în acest sens a venit administratorul principal al Zonei Economice Libere Bălţi, Marin Ciobanu. În cadrul unei conferinţe de presă  Marin Ciobanu a menţionat că aceasta va fi o poziţie civică pentru că multă lume nu cunoaşte substraturile privatizărilor. Administratorul ZEL Bălţi a menţionat că pentru implementarea unei asemenea iniţiative nu este nevoie de un cadru normativ special. „Trebuie să se adune câţiva economişti care vor analiza caietul de sarcini, cine participă, cum a fost tenderul pentru privatizare. Totodată, ei pot monitoriza dacă tot procesul de privatizare a avut loc transparent. Putem să oferim câţiva experţi ca să spună cum se elaborează toate segmentele: organizarea, anunţarea, cooptarea investitorilor potenţiali”, a declarat Marin Ciobanu.

● MARŢI, 1 martie

Recomandările FMI, la baza reformării FISC 


Recomandările Fondului Monetar Internaţional (FMI) stau la baza politicilor de reformare şi modernizare a Serviciului Fiscal de Stat, care va fi restructurat. Proiectul viitoarei reforme urmează a fi prezentat până la sfârşitul lunii aprilie. Despre aceasta a comunicat şeful FISC, Serghei Puşcuţa, în cadrul întrevederii cu echipa Misiunii FMI, condusă de Fah Jirasavetakul. Potrivit unui comunicat de presă al FISC, s-a discutat modificarea legislaţiei în vederea creării unei entităţi juridice centrale, care să fie responsabilă de colectarea impozitelor, implementarea funcţiei de investigare a fraudelor fiscale, prin consultări cu alte autorităţi responsabile ale statului etc.

Un utilizator de telefonie mobilă vorbeşte lunar la telefon în medie câte 3,46 ore 

Pa parcursul anului trecut, traficul mediu lunar per utilizator de telefonie mobilă a crescut, faţă de anul 2014, cu circa 7% şi a alcătuit 226 de minute sau 3,46 ore. Volumul total al traficului de voce în reţelele de telefonie mobilă a sporit cu 3,7% şi a depăşit cifra de 6,3 miliarde de minute. Datele au fost publicate de Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei (ANRCETI). Potrivit aceloraşi date, cel mai mult au vorbit la telefonul mobil – în medie câte 274 de minute în lună – clienţii companiei Orange Moldova. Utilizatorii deserviţi de Moldcell au vorbit lunar în medie 170 de minute, iar cei deserviţi de Moldtelecom (Unite) - 114 minute. Totodată, numărul total al mesajelor SMS expediate de utilizatori prin reţelele de comunicaţii mobile a însumat 983,6 milioane, ceea ce înseamnă că un utilizator a expediat lunar în medie câte 22 de mesaje SMS.

Politica bugetar-fiscală urmează să fie prezentată săptămâna viitoare 

Membrii Cabinetului de miniştri au convenit ca săptămâna viitoare să fie prezentată politica bugetar-fiscală. Dacă se va reuşi pregătirea documentului până miercurea viitoare, atunci va fi organizată o şedinţă extraordinară a Guvernului la care să fie examinat. Despre aceasta a comunicat premierul Pavel Filip. Primul-ministru a spus că după ce va fi aprobată politica bugetar-fiscală se va veni şi cu Legea bugetului. Referindu-se la experţii Fondului Monetar Internaţional, care au fost într-o misiune de informare în Moldova, oficialul a spus că s-a reuşit să se consulte cu aceştia politica bugetar-fiscală şi proiectul Legii bugetului pentru 2016.

Acordul de Comerţ Liber cu Turcia ar putea fi ratificat primăvara curentă 

Acordul de Comerţ Liber semnat între Moldova şi Turcia ar putea fi ratificat de ambele părţi în primăvara curentă. Despre aceasta a discutat ministrul agriculturii şi industriei alimentare, Eduard Grama, în cadrul unei întrevederi cu ambasadorul Turciei în Republica Moldova, Selim Kartal. Cei doi oficiali au discutat inclusiv despre cooperarea bilaterală în domeniul agricol şi atragerea investiţiilor. Potrivit unui comunicat de presă al ministerului, părţile au specificat potenţialul de cooperare pe domeniul agricol între cele două ţări, potenţial care până acum nu a fost valorificat îndeajuns. „Aş vrea să menţionez în special sectorul agroindustrial. Probabil ar trebui să aducem în Moldova mai multă industrie”, a menţionat ambasadorul.

Platforma de finanţare colectivă Guvern 24 în sprijinul persoanelor cu idei 

Prima platformă de finanţare colectivă din Moldova -  Guvern 24 - a fost lansată oficial. Elena Zgardan, curator TEDx Chişinău, care a creat această platformă împreună cu o echipă de entuziaşti, a menţionat în cadrul evenimentului de lansare că  Guvern24 este, de fapt, o platformă de comunicare între persoanele ce posedă idei  de proiecte şi membrii societăţii. Prin donaţii modeste, care se fac on line, societatea poate ajuta la realizarea acestor proiecte şi idei.

„Noi am anunţat despre crearea acestei platforme pe 22 decembrie 2015. Platforma propune cetăţenilor să investească, să susţină sau să doneze pentru diferite cauze sociale sau antreprenoriale locale. Pe parcurs de două luni, am reuşit să lansăm 20 de proiecte. Două proiecte au fost încheiate, iar 15 sunt în  proces de realizare. Iar cetăţenii noştri au contribuit cu o sumă de peste 71 mii de euro la susţinerea acestor proiecte. Donaţiile au fost de la 1 dolar la 500 de dolari şi au venit în proporţie de 52 la sută din diasporă, iar 48 % din ţara”, a specificat ea.

MIERCURI, 2 martie

Numărul utilizatorilor de Internet mobil prin reţelele 4G a crescut de patru ori


Numărul utilizatorilor care au accesat pe parcursul anului trecut Internetul mobil în baza tehnologiei 4G a crescut de mai bine de patru ori. Potrivit datelor  Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei, numărul conexiunilor a crescut de la 32 de mii în anul 2014, la 132 de mii în 2015. Totodată, pe parcursul anului trecut a crescut numărul utilizatorilor care au accesat internetul mobil în bandă largă cu 19%. Astfel, în total, a fost înregistrată cifra de 1,4 milioane de utilizatori. Potrivit datelor ANRCETI, odată cu creşterea numărului de utilizatori de internet mobil a sporit şi rata de penetrare a serviciilor de acces la internetul de mare viteză. Acest indicator a ajuns la 41%, cu 6,8% mai mult decât la finalul anului 2014.

Rusia cere garanţii pentru calitatea produselor agroalimentare moldoveneşti exportate

Federaţia Rusă cere garanţii pentru calitatea produselor agroalimentare moldoveneşti exportate pe piaţa rusă. Despre aceasta au discutat ministrul agriculturii şi industriei alimentare, Eduard Grama cu ambasadorul Federaţiei Ruse în Republica Moldova, Farit Muhametşin. Oficialii au menţionat în cadrul întrevederii importanţa activizării dialogului între ţări în special pe sectorul agroindustrial. Ambasadorul rus a atras o atenţie sporită monitorizării calităţii şi inofensivităţii produselor agroalimentare moldoveneşti exportate în Federaţia Rusă. „Noi suntem deschişi pentru conlucrare, dar solicităm garanţii pentru calitatea produselor conform standardelor Federaţiei Ruse. Este necesar de a găsi mijlocul optimal între pieţele UE şi a Federaţiei Ruse”, a menţionat ambasadorul. Potrivit lui, un lucru la fel de important este stabilitatea politică, care ar permite desfăşurarea proiectelor de lungă durată.

Premierul: Există premise pentru ca preţul la energia electrică să scadă cu 10%

În prezent există premise pentru ca preţul la energia electrică pentru consumatorii finali să se diminueze cu 10%. Un anunţ în acest sens a fost făcut de către premierul Pavel Filip după o şedinţă de lucru la Guvern cu privire la asigurarea cu energie electrică. Premierul a declarat pentru presă că s-a reuşit semnarea unui contract de achiziţie a energiei electrice la un preţ mai avantajos decât cel stipulat în contractul anterior care expiră la 31 martie curent. De asemenea, premierul a menţionat că în cadrul şedinţei s-a discutat şi despre impactul pe care-l va avea asupra consumatorilor preţul negociat în acest contract. Potrivi premierului, în final consumatorii ar putea plăti cu 10% mai puţin pentru energia electrică.

● JOI, 3 martie

Guvernul a aprobat o nouă strategie de atragerea a investiţiilor şi promovare a exporturilor 

Impulsionarea exporturilor prin atragerea investițiilor, în special a investițiilor străine directe, constituie principalul obiectiv al noii Strategii Naţionale de Atragere a Investiţiilor şi Promovare a Exporturilor pentru anii 2016-2020, aprobată de guvern. Totodată, documentul va susţine îndeplinirea angajamentelor asumate de Republica Moldova în cadrul Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană. Prin implementarea Strategiei se urmărește, printre altele, atragerea unui flux net de investiții străine directe în valoare de aproximativ 380 milioane dolari către anul 2020 şi crearea a cel puțin 10 mii locuri de muncă. Un aspect important al Strategiei este faptul că aceasta vizează sectoarele cele mai promițătoare din punct de vedere al potențialului în atragerea investiţiilor pentru următorii cinci ani. Implementarea Strategiei va asigura atragerea proiectelor investiționale majore, ce vor contribui la sporirea capacității de producere și export, impulsionarea activității întreprinderilor mici şi mijlocii autohtone și promovarea cunoștințelor în domenii noi pentru economia națională.

Mai puţine bariere tehnice în dezvoltarea comerţului 

Restricţia de a produce, importa şi comercializa pe piaţa internă a băuturilor alcoolice tari în sticle cu dopuri de dispersie a fost anulată. Guvernul a aprobat un proiect de modificări şi completări a Legii cu privire la fabricarea şi circulaţia alcoolului etilic şi băuturilor alcoolice tari, transmite IPN.

Vicepremierul şi ministrul economiei, Octavian Calmâc, a spus că utilizarea dopurilor de dispersie a fost introdusă pentru diminuarea fenomenului de falsificare a băuturilor alcoolice tari. Acest scop nu a fost atins, falsificatorii dispunând de mijloace ieftine pentru a folosi aceste dopuri şi falsifica producţia.


● VINERI, 4 martie

 UE promite sprijin pentru dezvoltarea sectorului agricol din Moldova 

Uniunea Europeană este dispusă să sprijine în continuare sectorul agricol din Moldova. Cu acest scop a fost delegată, pe lângă Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, consiliera de nivel înalt pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Snezhana Blagoeva. Ministrul agriculturii şi industriei alimentare, Eduard Grama, care a avut o întrevedere cu reprezentanţi ai Delegaţiei Uniunii Europene în Republica Moldova, a apreciat înalt decizia de a delega un expert european întru susţinerea eforturilor de integrare europeană ale Republicii Moldova. Potrivit unui comunicat de presă al MAIA, în cadrul discuţiilor o atenţie sporită s-a acordat Acordului de Finanţare ENPARD şi acţiunilor necesare pentru a fi implementate de Minister în anul 2016 în conformitate cu acest acord. „Pentru noi este important să depăşim restanţele. Avem mult de lucru şi suntem interesaţi ca agricultorii să poată beneficia de suportul Uniunii Europene”, a spus Eduard Grama.

Tiraspol: Noul contract de livrare a energiei cu Chişinăul a salvat economia regiunii 

Contractul de livrare a energiei electrice din regiunea transnistreană, semnat cu autorităţile de la Chişinău pentru un an, a salvat practic economia acesteia de la catastrofă. O astfel de apreciere a făcut aşa-zisul ministru al economiei din regiune, Dmitrii Boltruşko. „37% din totalul de export pentru anul 2015 reprezintă exportul de energie în Republica Moldova. Dacă nu am fi reuşit să semnăm contractul pentru anul 2016, aceasta ar fi fost o catastrofă pentru economia transnistreană, care, împreună cu imposibilitatea de a păstra accesul liber pe piaţa UE ar fi însemnat prăbuşirea economiei”, a spus Boltruşko, citat în presa de la Tiraspol.

Legea privind moratoriul la controalele de stat a fost adoptată 

Parlamentul a adoptat în lectura a doua şi ultima Legea moratoriului la controalele de stat la agenţii economici. Legea prevede instituirea moratoriului la toate controalele de stat pe o perioadă de trei luni. De asemenea, legea stabileşte moratoriul asupra controlului de stat, inclusiv fiscal, financiar, vamal, privind calitatea produselor/serviciilor, sănătatea publică, a parametrilor tehnologici şi/sau a cerinţelor specifice pentru genul de activitate desfăşurat, privind respectarea normelor de protecţie a muncii, sanitare şi de apărare împotriva incendiilor, planificat sau inopinat, efectuate la faţa locului, de către organele abilitate cu dreptul de a iniţia controale. Nu cad sub incidenţa prevederilor legii controalele vamale la intrarea şi ieşirea din ţară.

Lucrările de reparaţie a drumului Ferapontievca-Avdarma ar putea începe anul curent 

În anul curent ar putea fi lansate lucrările de reparaţie a segmentului de drum Ferapontievca- Avdarma din UTA Găgăuzia, iar în acest sens urmează a fi alocate 15 milioane de lei. Subiectul a fost discutat vineri, 4 martie, la şedinţa comună a cabinetului de miniştri cu reprezentanţii Comitetului executiv şi ai Adunării Populare din Găgăuzia. Ministrul transporturilor şi infrastructurii drumurilor, Iurie Chirinciuc, a declarat că această suma va fi suficientă la prima etapă ca să fie efectuate lucrări,care ar asigura securitatea circulaţiei pe cele două poduri amplasate pe acest segment de drum. Drumul ar urma să fie reconstruit în două etape. Banii ar putea fi alocaţi din Fondul Naţional pentru Dezvoltare Regională sau parţial din acest Fond şi din Fondul Rutier.

Ferma de creştere a cailor AT Prolin va fi transferată în proprietatea UTA Găgăuzia 

Întreprinderea de stat „AT-Prolin”, specializată în creşterea cailor, va fi transferată din proprietatea statului în proprietatea UTA Găgăuzia. O decizie în acest sens a fost aprobată vineri, 4 martie, la şedinţa comună a cabinetului de miniştri cu reprezentanţii Comitetului executiv şi ai Adunării Populare din Găgăuzia. Başcanul Irina Vlah a salutat decizia de a transfera întreprinderea care îşi are sediul în Ceadîr-Lunga în proprietatea autonomiei. Potrivit ei, anul trecut au fost investiţi în dezvoltarea întreprinderii în valoare de 400 de mii de lei. Se prevede ca AT Prolin să fie inclusă în obiectivele turistice ale regiunii de sud a Republicii Moldova, fiind apreciată ca o adevărată perlă. Totodată, Irina Vlah a anunţat că pe data de 6 mai în regiune se vor desfăşura curse de cai.

Lipsa transparenţei şi planificarea ineficientă produc bugete locale necredibile, expert 

Planificarea ineficientă şi lipsa de transparenţă generează bugete locale necredibile. Totodată, autorităţile publice din Moldova au un potenţial financiar insuficient şi venituri proprii mici. Aceasta sunt câteva concluzii ale unui raport elaborat de IDIS „Viitorul”, privind sustenabilitatea financiară a administraţiilor publice locale. Potrivit unui comunicat de presă al IDIS „Viitorul”, procesul bugetar în Republica Moldova nu produce bugete credibile. Autoarea raportului, experta Angela Secrieru, consideră că la elaborarea bugetului local se aplică tehnici simpliste de prognozare a veniturilor şi cheltuielilor. „Estimarea cheltuielilor se face în baza normativelor care nu iau în considerare necesităţile reale ale localităţilor, fapt pentru care bugetul local are o credibilitate scăzută în rândul cetăţenilor”, a mai spus experta.

Dvs. folosiți o componentă de ADS Blocker.
IPN e menținut din publicitate.
Susțineți presa liberă!
Unele funcționalități pot fi blocate, vă rugăm să dezactivați componenta de ADS Blocker.
Mulțumim pentru înțelegere!
Echipa IPN.