● LUNI, 23 februarie
Patronatele cer de la Guvern adoptarea urgentă a unui program anticriză
Confederaţia Naţională a Patronatului din Moldova (CNPM) cere Guvernului să adopte de urgenţă un plan naţional anticriză. Preşedintele CNPM, Leonid Cerescu, a comunicat, luni, într-o conferinţă de presă că de la începutul anului moneda naţională s-a depreciat faţă de euro cu 26%, iar faţă de dolar – cu 34%, iar acest proces trebuie stopat. Oamenii de afaceri, băncile şi factorii de decizie trebuie să facă uz de toate instrumentele pentru a calma spiritele şi a nu admite speculaţii pe piaţa valutară. „Solicităm prim-ministrului Republicii Moldova convocarea imediată a Comitetului Naţional de Stabilitate Financiară, care are atribuţia de a asigura o coordonare adecvată între autorităţile publice în cazuri de şocuri financiare extraordinare. Facem apel către Guvern să lanseze elaborarea unui plan naţional anticriză”, a subliniat Leonid Cerescu.
BNM a pus în circulaţie moneda „Mărţişor” din argint
Banca Naţională a Moldovei a pus în circulaţie moneda comemorativă „Mărţişor”, confecţionată din argint. Moneda are greutatea de 16,5 grame, diametrul de 30 mm şi valoarea nominală de 50 de lei. Forma este rotundă, cu marginile zimţate. Moneda a fost emisă într-un tiraj de 1000 de exemplare. Pe aversul monedei, în plan central, se află stema Republicii Moldova, în partea de sus – anul emisiunii „2014”, în partea de jos – inscripţia „50 LEI”, iar urmând circumferinţa monedei cu majuscule este gravată inscripţia „REPUBLICA MOLDOVA” Pe revers, în plan central – imaginea unui mărţişor – simbol al primăverii, în partea de sus, urmând circumferinţa monedei, cu majuscule este gravată inscripţia „MĂRŢIŞORUL”, iar în partea de jos – şase elemente care reprezintă imaginea stilizată a unui fulg de nea şi şase elemente care reprezintă imaginea stilizată a soarelui.
Situaţia pe piaţa financiar-bancară, discutată la Guvern
Prim-ministrul Chiril Gaburici se pronunţă pentru susţinerea producătorilor agricoli, în mod prioritar oferirea de credite în condiţii avantajoase şi diversificarea instrumentelor financiare pe piaţa financiar-bancară. Subiectul a fost discutat la întrevederea premierului cu reprezentanţii instituţiilor bancare din Republica Moldova. Prim-ministrul a menţionat importanţa unui dialog deschis dintre Guvern şi comunitatea bancară, subliniind rolul instituţiilor financiar-bancare în asigurarea unei dezvoltări durabile a economiei naţionale. „Este necesar să avem o comunicare eficientă şi să coordonăm acţiunile, astfel încât să asigurăm condiţiile necesare pentru dezvoltarea economiei şi atragerea investiţiilor”, a spus Chiril Gaburici.
19 proiecte de eficienţă energetică au fost aprobate spre finanţare
Fondul pentru Eficientă Energetică (FEE) a aprobat spre finanţare 19 proiecte de eficienţă energetică pentru obiective din sectorul public. Suma estimativă a acestora este evaluată la 44 de milioane de lei, dintre care 25% vor fi acoperite de beneficiari. În cadrul şedinţei Consiliului de Administrare al FEE, viceministrul economiei, Valeriu Triboi, a accentuat că beneficiarii de proiecte au solicitat sprijin financiar pentru a realiza diverse măsuri de eficienţă energetică şi valorificare a surselor energiei regenerabile, care în final vor contribui atât la diminuarea pierderilor de energie, cât şi la micşorarea cheltuielilor financiare la capitolul respectiv.
● MARŢI, 24 februarie
Lipsa încrederii în sectorul bancar a influenţat deprecierea monedei naţionale, experţi
Marea majoritate a cetăţenilor a avut de suferit din cauza fluctuaţiilor de pe piaţa financiar-bancară, iar în următoarea perioadă rar cine va avea încredere să păstreze acumulările în lei. Deprecierea recentă a monedei naţionale a fost cauzată de lipsa încrederii în sistemul bancar care a împins oamenii să schimbe ultimii lei în euro sau dolari. De această părere este directorul de programe la Expert-Grup, Dumitru Budeanschi. Expertul susţine că problemele din sectorul bancar au apărut în 2013 odată cu atacurile raider care au fost gestionate superficial. „Atacurile raider au rămas descoperite ca problemă. Cumva parcă fiecare a rămas cu senzaţia că se pot repeta. Acesta a fost primul semnal că sectorul bancar nu este puternic cum părea”, a spus expertul.
Moldova deţine preşedinţia Acordului Central European de Comerţ Liber
Republica Moldova deţine, în anul 2015, mandatul de preşedinţie al Acordului Central European de Comerţ Liber (CEFTA). Viceministrul economiei, Octavian Calmâc, pleacă la Bruxelles pentru a prezida reuniunea viceminiştrilor ţărilor membre ale CEFTA, care se va desfăşura în perioada 25-28 februarie. În cadrul primei reuniuni a viceminiştrilor, la 25 februarie, va avea loc semnarea Protocolului adiţional la Acordul CEFTA dintre Republica Moldova şi Republica Macedonia, prin care vor fi anulate cotele la exportul de vin. Semnarea acestui document va permite liberalizarea completă a comerţului cu ţările din cadrul CEFTA.
Producători din patru ţări îşi prezintă oferta la „Beauty”
Peste 140 de producători de cosmetică îşi vor expune produsele la ediţia a XVIII-a a expoziţiei internaţionale specializate „Beauty”, care se va desfăşura la „Moldexpo” în perioada 26 februarie – 1 martie 2015 . Conducătorul proiectului expoziţional, Natalia Şalaru, a declarat că la expoziţie vor participa agenţi economici din patru ţări, Moldova, România, Ucraina şi Turcia. Pe lângă aceasta, vor fi expuse mărfuri din Italia, Germania, Franţa şi alte state. Expoziţia se va desfăşura în trei pavilioane. Vor fi expuse mijloace pentru îngrijirea corpului, a părului, cosmetică decorativă, produse cosmetice şi parfumerie pentru copii. De asemenea, vor fi expuse produse cosmetice medicale, parafarmaceutice, dar şi îmbrăcăminte specială, mobilier special, bijuterii şi accesorii, mijloace pentru îngrijirea locuinţei şi produse de igienă personală.
A fost lansată a doua etapă de instruire a agenţilor economici privind accesul pe piaţa UE
Agenţii economici din domeniul textil şi cei din domeniul de procesare a produselor agroindustriale vor fi invitaţi la instruiri în cadrul celei de-a doua faze a proiectului „Acordul de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător. Informarea şi consolidarea capacităţilor agenţilor economici”. Proiectul este finanţat de Guvernul Suediei, prin intermediul Corporaţiei Financiare Internaţionale, şi implementat de Camera de Comerţ şi Industrie şi Asociaţia Businessului European. Preşedintele CCI, Valeriu Lazăr, a spus, la prezentarea etapei a doua a proiectului, că anul trecut au fost organizate mai multe misiuni de afaceri în străinătate, în cadrul cărora agenţii economici din Moldova au avut posibilitatea să vadă cum se dezvoltă economia în statele UE şi să-şi creeze relaţii de colaborare cu parteneri europeni.
●MIERCURI, 25 februarie
Cauzele ieftinirii unor mărci de ţigarete au devenit clare
Una din principalele cauze ale ieftinirii anumitor mărci de ţigarete în ultimul timp este numărul mare de produse contrafăcute sau aduse în Moldova prin contrabandă. Despre aceasta scrie într-o investigaţie la temă portalul www.oficial.md.„Experţii atrag atenţie asupra faptului că, chiar dacă Moldova este cunoscută ca o ţară din care mai degrabă se exportă ţigarete de contrabandă în statele UE, anul acesta asistam la o schimbare a situaţiei. Tot ei ne-au spus în context că „regiunea transnistreană reprezintă o sursă de produse contrafăcute sau aduse prin contrabandă”. Dacă anii trecuţi produsele importate în Transnistria se duceau prin Ucraina în statele europene sau CSI, după înăsprirea controlului la hotar, exportul în Ucraina s-a redus considerabil, ceea ce i-a făcut pe contrabandişti să se reorienteze spre teritoriul controlat de Chişinău”, notează sursa citată.
UE este îngrijorată de situaţia de pe piaţa valutară din Moldova, Pirkka Tapiola
Uniunea Europeană este foarte îngrijorată de situaţia actuală de pe piaţa valutară din Moldova şi o analizează atent. Declaraţia a fost făcută de şeful Delegaţiei UE la Chişinău, Pirkka Tapiola, într-un interviu pentru portalul moldovacurata.md. Diplomatul a menţionat că, în contextul provocărilor pentru sectorul financiar, UE a oferit Băncii Naţionale asistenţă sub formă de TAIEX şi Twinning (instrumente europene de consolidare instituţională). „Problemele Moldovei în sectorul bancar sunt bine cunoscute. Acesta are nevoie de soluţii transparente, care ne-ar permite să vedem ce facem cu Banca Socială, Unibank şi Banca de Economii. Aş dori să menţionez că există şi aspectul psihologic care, în special în ultimele săptămâni, a afectat situaţia şi mai mult în ce priveşte ratele valutei. În perioada în care Guvernul nu fusese încă votat de Parlament, a existat o îngrijorare sporită sau chiar nişte temeri din partea cetăţenilor care au contribuit şi mai mult la depreciere”, a spus Pirkka Tapiola.
Producătorii de vin din Moldova obţin noi pieţe de export
Anularea cotelor la exportul de vin în comerţul dintre Republica Moldova şi Macedonia va deschide noi pieţe pentru producătorii autohtoni. De această părere este directorul Oficiului Naţional al Viei şi Vinului, Dumitru Munteanu. „Din câte cunosc, nu avem exporturi de vin în Macedonia, probabil din cauza restricţiilor existente. Piaţa Macedoniei nu este una simplă, pentru că este o ţară care produce şi exportă mult vin în vrac în ţările europene. Dar orice barieră eliminată duce la noi parteneriate de afaceri şi un protocol de anulare a cotelor la export va aduce beneficii producătorilor noştri. Nu considerăm că vinurile din Macedonia pot prezintă un pericol pentru piaţa internă a Moldovei”, a spus Dumitru Munteanu.
Sancţiuni mărite pentru furnizorii de medicamente care nu respectă clauzele contractuale
Furnizorii de medicamente şi consumabile medicale, care nu vor respecta clauzele contractelor semnate cu instituţiile medicale, vor fi sancţionaţi mai aspru. Cabinetul de miniştri a aprobat în şedinţa de miercuri, 25 februarie, modificări în acest sens la Regulamentul privind achiziţionarea de medicamente şi altor produse de uz medical. Agenţii economici care nu vor livra instituţiilor medicale produsele contractate vor trebui să achite o penalitate de 50 % din valoare contractului, şi nu 5% cum prevedea regulamentul până acum. Pentru neinformarea cumpărătorului, în termen de 15 zile calendaristice, despre imposibilitatea livrării medicamentelor, vânzătorul va suporta o penalitate în mărime de 5% din suma contractuală. Pentru fiecare zi de întârziere a livrărilor de medicamente şi produse medicale este prevăzută o sancţiune de 1% din valoarea mărfii, în timp ce vechiul regulament prevedea o sancţiune de 0,1%.
● JOI, 26 februarie
De astăzi este relansat exportul de mere moldoveneşti în Rusia
Începând de astăzi, 26 februarie, este relansat exportul de mere din Moldova în Rusia. Serviciul federal privind controlul veterinar şi fitosanitar al Rusiei a anunţat pe pagina sa de internet că este redeschis importul de mere din Moldova pentru 10 companii şi pentru producătorii din mai multe raioane. Serviciul federal subliniază că această acţiune are titlu de testare şi vine după discuţii bilaterale cu Agenţia Naţională de Siguranţă a Alimentelor. Companiile care au permisiunea de a exporta mere sunt SRL „UNGUREANCA”, CAP „Prima-Nicatim”, SRL „Plaiul Birladean”, GT „SCUTARU VICTOR”, SRL „GRIMAFRUCT”, SRL „Bona-Fruct”, SRL „Bucuria-Saturn”, „Agrodenidan”, „Agrostar, „Unit-Olimp”, dar şi producătorii din raioanele Grigoriopol, Dubăsari, Camenca, Râbniţa şi Slobozia din stânga Nistrului.
ANSA eliberează de astăzi certificate fitosanitare pentru exportatorii de mere în Rusia
Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor (ANSA) eliberează începând de joi, 26 februarie, certificate fitosanitare pentru exportul de mere în Federaţia Rusă. Anunţul a fost făcut de către ministrul agriculturii şi industriei alimentare, Ion Sula. Ministrul a declarat, la o conferinţă de presă, că decizia Serviciului federal privind controlul veterinar şi fitosanitar al Rusiei de a relua parţial livrările de mere moldoveneşti pe piaţa rusă este cu titlu de experiment, pe o perioadă deocamdată nespecificată, sub garanţia calităţii asumată de către ANSA. Autoritatea rusă menţionează că, în cazul depistării unor încălcări a cerinţelor fitosanitare, exportul va fi oprit.
Investitorii străini vor veni în Moldova dacă li se vor crea condiţii mai bune, studiu
Investitorii străini consideră că pot avea o activitate eficientă în Moldova doar dacă Guvernul va crea condiţii pentru atragerea investiţiilor cel puţin asemănătoare celor din România, Slovacia, Ungaria, Polonia, Serbia ori Muntenegru. Opiniile investitorilor străini au fost colectate de către expertul Viorel Chivriga, autorul studiului „Atragerea investiţiilor străine directe în Republica Moldova: analiza impedimentelor”, efectuat la comanda Asociaţiei pentru Politică Externă şi prezentat în cadrul unui club de presă. Condiţiile pe care şi le doresc investitorii constau în infrastructură adecvată, acces la resurse financiare şi sprijin administrativ. Viorel Chivriga spune că în ţările menţionate investitorilor li se aplică taxe mai mici, li se oferă finanţare directă pentru fiecare loc de muncă deschis, preţuri mai mici la serviciile de infrastructură şi energie electrică, spaţii industriale noi/modernizate cu toată infrastructura necesară.
● VINERI, 27 februarie
Ion Sula: Vom solicita Rusiei explicaţii privind selectarea companiilor cărora li s-a permis exportul
Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor va solicita Serviciului federal privind controlul veterinar şi fitosanitar al Rusiei explicaţii referitor la criteriile de selectare a celor zece companii, care de joi, 26 februarie, pot exporta mere în Rusia. De asemenea, Agenţia va solicita ca toate companiile din Moldova să poată exporta mere. Despre aceasta a declarat ministrul agriculturii, Ion Sula, la o ediţie specială de la postul „Publika TV”. Ministrul a spus că a primit o scrisoare din partea Rusiei în care se menţionează despre faptul că acest export este unul experimental, fără însă a se anunţa perioada pentru care a fost permis, dar şi criteriile de selectare a companiilor. Ion Sula a spus că pentru el lista companiilor este o surpriză, dar speră că, după acest experiment, va fi reluat totalmente exportul de producţie vegetală.
BNM estimează presiuni inflaţioniste suplimentare
Accentuarea tendinţei de depreciere a monedei naţionale de la începutul anului curent denotă iminenţa unor presiuni inflaţioniste pronunţate în perioadele următoare care, în prima etapă prin preţurile bunurilor importate şi prin tarifele la serviciile comunale, iar ulterior prin majorarea aşteptărilor proinflaţioniste, va determina Indicele Preţurilor de Consum să părăsească temporar limita superioară a intervalului de variaţie de ± 1,5 puncte procentuale de la ţinta inflaţiei de 5%. Potrivit Băncii Naţionale, probabilitatea tot mai mare a unei recesiuni în economiile ţărilor din zona euro şi Federaţia Rusă – principalii parteneri comerciali externi ai Republicii Moldova, induce riscuri de diminuare a veniturilor valutare ale populaţiei şi ale exportatorilor autohtoni pe termen scurt, prin intermediul canalului comerţului extern şi al remiterilor populaţiei, ceea ce poate influenţa dinamica ratei de schimb a monedei naţionale şi, ulterior, evoluţia inflaţiei. Escaladarea tensiunii geopolitice din regiune ar putea determina presiuni inflaţioniste suplimentare.
StarNet a fost ţinta unui atac informatic
StarNet anunţă că în seara zilei de joi, 26 februarie, asupra companiei a avut loc un atac informatic organizat. Atacatorii au folosit un virus care a permis sustragerea frauduloasă a informaţiilor şi au avut acces la datele sensibile ale companiei: nume şi prenume ale clienţilor, ID, telefon şi adrese de e-mail. StarNet precizează că toate datele clienţilor au fost şi sunt ţinute cu control strict de acces şi protejate în sistemul informaţional al companiei, dar felul în care a fost făcut atacul a condus la posibilitatea accesării acestora şi în format decriptat.
Patronatele au elaborat propuneri pentru deblocarea situaţiei agenţilor economici
Patronatele propun restructurarea creditelor acordate agenţilor economici în valută străină, cu oferirea posibilităţii de rambursare a acestora la rata de schimb a leului moldovenesc la momentul contractării împrumuturilor. Aceasta este una dintre sugestiile făcute la o masă rotundă organizată de patronate pentru stabilizarea situaţiei pe piaţa valutară internă. Preşedintele Confederaţiei Naţionale a Patronatului din Moldova (CNPM), Leonid Cerescu, a spus că propunerile discutate vor fi înaintate cât mai curând executivului, pentru a îmbunătăţi condiţiile agenţilor economici care sunt în impas din cauza devalorizării leului.
Procuratura Generală a iniţiat dosar penal pe cazul atacului informatic la adresa StarNet
Procuratura Generală a declanşat o cauză penală în legătură cu atacul informatic la adresa companiei StarNet, pe faptul accesului ilegal la informaţia computerizată. La domiciile mai multor locuitori ai capitalei, clienţi ai companiei StarNet, care se presupune că ar fi implicaţi în comiterea infracţiunii, sunt efectuate percheziţii. Persoane reţinute deocamdată nu sunt. În dimineata zilei de vineri, 27 februarie, Procuratura Generală a fost sesizată de către compania StarNet cu privire la accesarea ilegală a bazei de date a companiei. În acest context, procurorii au dispus investigarea circumstanţelor cazului, inclusiv modul în care compania asigura protecţia datelor.
● SÂMBĂTĂ, 28 februarie
Poliţia a reţinut 2 suspecţi în cazul atacului informatic de la StarNet
Ofiţerii Serviciului protecţie internă si anticorupţie al Ministerului Afacerilor Interne, de comun cu Procuratura Generală, Brigada de Poliţie pentru Destinaţii Speciale „Fulger” si Serviciul de informaţii si Securitate, au reţinut în după-amiaza zilei de vineri, 27 februarie, 2 persoane care sunt suspectate că ar fi obţinut accesul ilegal la bazele de date din sistemul informatic al companiei StarNet. Operaţiunea de reţinere a avut loc în baza sesizării parvenite din partea companiei StarNet, pe fundalul căreia, Procuratura Generală, a pornit o cauză penală pentru obţinerea accesului ilegal la informaţiile din sistemele informatice de către persoane necunoscute. Astfel, în urma măsurilor speciale de investigaţii si acţiunilor de urmărire penală efectuate într-un regim de urgenţă au fost identificate persoanele suspectate (hakerii) si adresele de domiciliu ale acestora. Suspecţii au fost reţinuţi, iar sistemele informatice aflate în posesie au fost confiscate.
