RETROSPECTIVA SĂPTĂMÂNII 20-26 decembrie. Cele mai importante știri din fluxul IPN „Economie & Business”
● MARȚI, 21 decembrie
Andrei Spînu: Nu există premise de creștere a tarifelor la transportul auto de călători
Vicepremierul Andrei Spînu, Ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale spune că joi va avea o întrevedere cu transportatorii în timpul căreia urmează să fie examinate mai multe soluții de îmbunătățire a serviciilor de transport pentru pasageri și de înnoire a parcului de autobuze și microbuze. Andrei Spînu spune că Guvernul examinează posibilități de suport pentru transportatori, inclusiv un program „Rabla”, similar celui din România, însă nu poate fi vorba despre acceptarea creșterii tarifului pentru pasageri. Andrei Spînu spune că acceptă un dialog cu transportatorii, astfel încât pasagerii să beneficiere de servicii de transport sigure și de calitate. Spînu spune că solicitarea transportatorilor privind dublarea tarifelor este nejustificată, în condițiile în care, în ultima perioadă, se atestă un trend descendent al prețului la motorină și benzină.
FMI a aprobat Acordul cu Republica Moldova, susținut prin EFF și ECF
Consiliul de directori executivi al Fondului Monetar Internațional (FMI) a aprobat solicitarea autorităților Republicii Moldova privind susținerea programului de reforme economice prin Mecanismul extins de creditare (ECF) și Mecanismul de finanțare extinsă (EFF). În urma aprobării solicitării, vor fi debursate circa 84,4 milioane de dolari SUA. Suma totală a debursărilor în cadrul programului pe o durată de 40 de luni, încheiat cu Republica Moldova, va constitui circa 590,6 milioane de dolari SUA. Potrivit unui comunicat de presă al FMI, în urma discuțiilor din cadrul Consiliului de directori executivi, Kenji Okamura, director adjunct al FMI și președinte în exercițiu al ședinței, a declarat că autoritățile Moldovei au atins progrese demne de laudă în reabilitarea sectorului bancar și consolidarea stabilității macrofinanciare. Cu toate acestea, pandemia de COVID-19, seceta din anul 2020 și creșterea continuă a prețurilor globale la resursele energetice au încetinit activitatea economică, intensificând riscurile de reducere a creșterii economice și au complicat elaborarea politicilor. Programul susținut de FMI urmărește redresarea post pandemică, vine să satisfacă nevoile stringente de dezvoltare și să consolideze cadrul instituțional și cadrul de guvernanță ale Republicii Moldova.
UE a debursat 60 de milioane de euro pentru atenuarea crizei energetice din Moldova
Uniunea Europeană a debursat 60 de milioane de euro pentru a ajuta cetățenii Republicii Moldova să facă față creșterii prețurilor la gaze și pentru a consolida tranziția ecologică și securitatea energetică a Moldovei. Este vorba despre sprijinul acordat în contextul crizei energetice din această toamnă, ajutorul fiind anunțat de către președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Programul UE va sprijini Republica Moldova să atenueze impactul socio-economic al creșterii prețurilor la gaze, în special asupra grupurilor vulnerabile. Acesta va consolida capacitatea generală a Guvernului de a furniza servicii adaptate acestor grupuri vulnerabile și servicii de bază pentru populație și va sprijini redresarea socio-economică pe termen lung, securitatea energetică și tranziția energetică a Republicii Moldova. Programul va sprijini măsuri de politici specifice pentru a reduce impactul creșterii costurilor energetice asupra cetățenilor, abordând în special povara energetică a celor mai vulnerabili, și va contribui la politicile de stimulare a creșterii economice.
În noiembrie în circulație s-au aflat 30 819,6 milioane de lei, BNM
În noiembrie anul curent, banii în circulație au constituit 30 819,6 milioane de lei, majorându-se cu 1 000,7 milioane de lei (3,4 la sută) comparativ cu decembrie 2020, precizează Banca Națională a Moldovei. Volumul încasărilor a constituit 13 939,7 milioane de lei. Iar a eliberărilor – 12 837,4 milioane de lei, fiind inferior volumului încasărilor cu 1 102,3 milioane lei. În perioada ianuarie-noiembrie 2021, volumul încasărilor banilor în numerar s-a majorat cu 25,3 la sută față de perioada similară a anului precedent și a constituit 139 314,1 milioane de lei. Creșterea volumului încasărilor a fost determinată preponderent de majorarea cu 20,6 la sută a încasărilor din comercializarea mărfurilor de consum – care deține și cea mai mare pondere (56,1 la sută) din volumul total al încasărilor.
● MIERCURI, 22 decembrie
Se discută majorarea salariului minim garantat în sectorul real până la 4 000 de lei
Sindicatele propun majorarea salariului minim garantat în sectorul real al economiei până la 4 000 de lei, începând cu 1 ianuarie 2022. Patronatele nu sunt de acord cu această dată. Iar autoritățile iau în calcul această majorare din luna februarie. Subiectul a fost discutat la ședința Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective. Reprezentanții Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova au menționat că în Republica Moldova există câteva niveluri de salarii minime: 1 000 de lei; 2 935 de lei (cuantumul minim garantat în sectorul real) și 3 840 de lei (salariul minim în instituțiile medico-sanitare publice). Mai este și salariul garantat în sectorul bugetar, în cuantum de 2 200 de lei, dar care de la 1 ianuarie va fi de 3 100 lei. Potrivit sindicaliștilor, este inadmisibil de a menține salariul minim la nivelul de o mie de lei, când pensia minimă pentru limită de vârstă este de două mii de lei. Confederația sugerează stabilirea salariului minim în funcție de salariul mediu lunar pe economia națională. Această modalitatea este prevăzută în Carta Socială Europeană, ratificată de Moldova în 2001.
IDEP: Programul ECIPES este disponibil la un click distanță și va sprijini cetățenii moldoveni
Programul ECIPES, conceput cu susținere financiară europeană și prezentat în iunie 2019, este disponibil la un click distanță și își propune să sprijine direct tinerii în afaceri, primăriile care lansează proiecte de dezvoltare și cetățenii care vor să își schimbe electrocasnicele pe altele noi, mai eficiente din punct de vedere energetic, a anunțat Iurie Calestru, director de programe al Institutului de Dezvoltare și Expertiză a Proiectelor, în cadrul unei conferințe de presă la IPN. Iurie Calestru a precizat că programul propune sprijin de 5 mii de euro pentru tinerii antreprenori, de 18-35 de ani, care vor să lanseze o afacere în domeniul serviciilor. O asistență de 15 mii de euro este prevăzută pentru tinerii care se lansează în producție, dintre care 12 mii de euro vor fi pentru achiziționare de echipamente sau utilaje.
Angajatorii pot solicita subvențiile pentru zilele libere acordate pentru vaccinare
Pe platforma raportare.gov.md, sunt disponibile formularele de accesare de către agenții economici a subvențiilor oferite de stat pentru zilele libere acordate salariaților care merg să se vaccineze contra noului coronavirus și pentru zilele libere acordate salariaților care au copii până la 12 ani sau copii cu dizabilități, atunci când procesul educațional trece pe online. Anunțul a fost făcut de ministrul muncii și protecției sociale, Marcel Spatari, la ședința Guvernului. Agenții economici pot depune cererile până pe 25 decembrie, pentru luna noiembrie. Subvenția este de 150 de lei pe zi pentru șomajul tehnic intervenit în cazul părinților care își iau liber în legătură cu trecerea procesului educațional al copiilor pe online. În cazul zilelor libere pentru vaccinare, se prevede un plafon majorat de 450 de lei pe zi.
Primarul Ion Ceban anticipează un pericol de situație excepțională
Primarul capitalei, Ion Ceban, a convocat în ședință agenții economici din capitală pentru a-i atenționa despre riscurile sistării serviciilor de alimentare cu apă și canalizare. Edilul a invocat recenta sancțiune de 12 milioane de lei aplicată întreprinderii municipale „Apă-Canal Chișinău” pentru depășirea concentrațiilor maxime admisibile de poluanți în apele uzate din sistemul public de canalizare. Primarul anticipează un pericol de situație excepțională, cu riscuri mari pentru securitatea economică a țării. „Și după părere mea, aceste riscuri și acțiuni pot fi discutate conjugat, coordonat, pentru identificarea soluțiilor. Repet, sper că nu este vorba despre o confruntare între administrația publică centrală și administrația publică locală. Eu nu vreau să cred că cineva încearcă să ducă „Apă-Canal Chișinău” la faliment”, a menționat Ion Ceban.
Peste 67 de milioane de lei din bugetul de stat, pentru Arena Națională
Guvernul a decis alocarea a peste 67,7 milioane de lei, echivalentul 3,1 milioane de euro, pentru majorarea capitalului social al SRL „Arena Națională”. Directorul general al Agenției Proprietății Publice, Eugeniu Cozonac, a declarat că pe, 24 august 2018, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, în calitate de partener public, și SRL „Arena Națională” au încheiat Contractul de parteneriat public-privat (PPP) pentru proiectarea și construcția arenei polivalente de interes național cu compania privată de implementare, SRL „Sam Investment Company”. „Potrivit contractului, din numărul total de 24 de tranșe, două tranșe a câte cinci milioane de euro au fost achitate în perioada de construcție, iar alte 22 de tranșe urmează a fi achitate în termen de 11 ani, începând cu data emiterii certificatului de finalizare substanțială, care a avut loc exact doi ani în urmă. Banii care urmează a fi alocați prin prezenta hotărâre constituie plata pentru prima și a doua tranșă aferente anului doi, în sumă de 3,169 milioane de euro”, a notat Eugeniu Cozonac.
Guvernul a aprobat procedurile de întoarcere a împrumutului FMI
Guvernul a aprobat proiectul de lege privind atragerea împrumutului de stat extern prin mecanismul extins de creditare (ECF) și mecanismul de finanțare extinsă (EFF) din partea Fondului Monetar Internațional Republicii Moldova. Valoarea programului este de 400 de milioane drepturi speciale de tragere (DST), dintre care 314,3 milioane DST sunt destinate suportului bugetar. Ministrului finanțelor, Dumitru Budianschi, a precizat că, la 20 decembrie, Consiliul de directori executivi ai FMI au aprobat Acordul cu Republica Moldova, finanțat prin două instrumente de creditare: EFF și ECF. Noul program are drept scop susținerea redresării economice după pandemia de COVID-19, îmbunătățirea cadrului de prevenire și combatere a corupției, precum și consolidarea guvernanței în sectorul bugetar și cel financiar.
Fond Național pentru Dezvoltare Regională și Locală
Guvernul a aprobat proiectul de lege pentru instituirea Fondului Național pentru Dezvoltare Regională și Locală. Bugetul pentru 2022 va fi de 800 de milioane de lei. Banii vor fi alocați în mod special primăriilor, pentru proiecte de dezvoltare regională și locală. Ministrului infrastructurii și dezvoltării regionale, Andrei Spînu, a precizat că pentru proiectele de dezvoltare regională se vor aloca aproximativ 300 de milioane de lei, care vor fi direcționați pentru crearea locurilor de muncă în regiunile de dezvoltare și pentru dezvoltarea umană, mai ales în centrele raionale, dar și pentru îmbunătățirea infrastructurii tehnico-edilitare regionale, precum apeducte, canalizări și alte proiecte importante pentru regiune. Pentru proiecte de dezvoltare locală se vor aloca aproximativ 500 de milioane de lei, pentru îmbunătățirea infrastructurii tehnico-edilitare la nivel de comune sau primării, pentru construcția și renovarea infrastructurii sociale (școli, grădinițe, case de cultură, terenuri de joacă pentru copii, terenuri sportive, săli sportive).
● JOI, 23 decembrie
Deficiențele de ordin structural și de guvernanță împiedică îmbunătățirea nivelului de trai al cetățenilor, FMI
Deficiențele ample de ordin structural și de guvernanță împiedică în continuare o îmbunătățire stabilă a nivelului de trai al cetățenilor Republicii Moldova. Cadrul de asigurare a supremației legii și de combatere a corupției rămân slabe. Cheltuielile publice sunt ineficiente și prost direcționate, iar infrastructura este inaccesibilă și de calitate proastă. Rata înaltă a emigrației, mai ales în rândul cetățenilor moldoveni calificați, limitează în continuare acumularea capitalului uman. Mediul de afaceri subdezvoltat limitează investițiile private și creșterea productivității, se arată într-un comunicat de presă al Fondului Monetar Internațional, în contextul aprobării raportului privind consultările cu Republica Moldova, prevăzute de Articolul IV al Statutului FMI, pentru anul 2021, de către Consiliul de directori executivi al FMI.
Complexul Hidroenergetic Nistrean – costuri ecosistemice de zeci de milioane de dolari
Dat în exploatare încă acum 30 de ani, Complexul Hidroenergetic Nistrean, amplasat pe teritoriul Ucrainei, a intrat în atenția publică abia în ultimul deceniu. Acum câțiva ani, autoritățile ucrainene și-au reconfirmat planurile de a extinde nodul hidroelectric prin construcția unei noi centrale, fapt care ar aduce un prejudiciu imens fluviului Nistru și populației legate într-un fel sau altul de el. Este vorba de majoritatea locuitorilor Republicii Moldova, dar și de locuitorii din regiunea Odesa a Ucrainei, pentru care apa din râu este sursa principală de alimentare cu apă potabilă și menajeră, arată un studiu comandat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare în Moldova. Deși prognozele privind impactul extinderii centralei de la Novodnestrovsc au fost diferite, de la moderate până la apocaliptice, nu există un calcul exact al prejudiciului potențial care urmează a se produce în urma extinderii nodului hidroenergetic. Însă, prin diferite metodologii ar putea fi evaluate daunele provocate fluviului și populației.
Partidul Schimbării a elaborat sarcini pentru misiunea de audit al datoriei la gaz
Misiunea de audit inițiată de guvernare trebuie să analizeze toţi factorii care au contribuit la acumularea nejustificată a datoriei la gaz a malului drept. Partidul Schimbării sugerează să se urmărească privatizarea gazoductelor la preţuri derizorii, achitarea datoriei transnistrene din contul Republicii Moldova, repartizarea abuzivă a veniturilor din tranzitul gazelor, dar şi fraudele care au avut loc la Moldovagaz începând cu anul 1998, de la momentul fondării. În lipsa unui audit al SA Moldovagaz, cheltuieli nejustificate vor fi incluse în tariful pentru consumul de gaze, pe care îl vor achita cetățenii Republicii Moldova, a menționat Ștefan Gligor, președintele Partidului Schimbării, în cadrul unei conferințe de presă de la IPN. Dacă se va recurge doar la auditul datoriei la gaz a malului drept al Nistrului, în facturile cetățenilor vor fi incluse peste 2 miliarde de lei, în următorii cinci ani.
Termen extins la restituirea banilor pentru serviciile turistice neprestate
Operatorii turistici vor beneficia de o nouă extindere a termenului de restituire a plăților către călători pentru serviciile contractate, dar neprestate din cauza pandemiei de COVID-19. Într-un proiect votat de Parlament în primă lectură, termenul, care expiră pe 31 decembrie, a fost prelungit până pe 30 septembrie 2022. Proiectul vizează contractele pentru țara de destinație Grecia, încheiate până la data de 17 martie 2020 – data instituirii stării de urgență. Deputata Iulia Dascălu, coautoare a proiectului, a precizat că extinderea termenului este o soluție pe fondul problemelor cu care se confruntă unele agenții de turism, cauzate de închiderea hotarelor în legătură cu situația epidemiologică și de suspendarea operațiunilor de către cel mai mare partener al pieței naționale pentru destinația Grecia – turoperatorul Mouzenidis Travel Greece, care este în instabilitate financiară.
● VINERI, 24 decembrie
Daniel Ioniță: Republica Moldova este o prioritate de prim-rang pentru România
Republica Moldova este o prioritate de prim-rang pentru România. Declarația aparține ambasadorului României la Chișinău, Daniel Ioniță. Diplomatul și-a manifestat mulțumirea că forțe proeuropene dețin puterea absolută în Republica Moldova, fapt ce a permis o intensificare a relațiilor dintre cele două state. Oficialul a mai menționat că România va susține, în continuare, fără rezerve, parcursul european al Republicii Moldova. Ambasadorul Daniel Ioniță spune că odată cu preluarea puterii de către Partidul Acțiune și Solidaritate, dinamica parteneriatelor dintre România și Republica Moldova s-a intensificat, fapt confirmat și de Foaia de Parcurs privind colaborarea moldo-română semnată de către miniștrii de externe Bogdan Aurescu și Nicu Popescu. Documentul vizează demararea unor proiecte pe domeniul energetic, al infrastructurii rutiere, dar și prelungirea acordului de asistență nerambursabilă de 100 de milioane de euro semnat încă în 2010 de Guvernele celor două state.
Tarifele la termoficare în Chișinău se reduc cu 83 de lei. La Bălți căldura se scumpește
Din 1 ianuarie, consumatorii deserviți de Termoelectrica vor plăti pentru termificare 1 689 lei pentru o gigacalorie, comparativ cu tariful actual de 1 772 lei/Gcal, adică cu 83 de lei mai puțin. Tariful aprobat de ANRE pentru consumatorii deserviți de CET-Nord crește: de la 1 742 lei/Gcal în prezent la 1 834 lei lei/Gcal, din 1 ianuarie. Adică, cu 92 de lei/Gcal. În aceeași ședință, ANRE a aprobat reducerea cu 2,1% a prețului mediu anual la energia electrică produsă de Termoelectrica, care, din 1 ianuarie, va fi de 2,33 lei/kWh, fără TVA inclus. Tariful la energia electrică produsă de CET-Nord a fost stabilit la valoarea de 2,08 lei/kWh, fără TVA inclus, față de 2,84 lei/kWh acum.
Directorul ANRE comentează intenția Tiraspolului de stabilire a contactelor directe cu Gazprom
Ca regiunea transnistreană să poată avea un contract direct de furnizare a gazelor cu concernul rus Gazprom, este nevoie de mai multe licențe în domeniul tranzacționării cu gaze naturale. Iar obținerea licențelor naționale și internaționale nu este un proces atât de simplu. Declarații în acest sens a făcut directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică, Octavian Calmîc, solicitat să comenteze intenția Tiraspolului de stabilire a unor relații contractuale directe cu Gazprom. „În modul direct, consumatorii și clienții de pe malul drept sau cei din Republica Moldova nu vor fi afectați. Însă, pentru a derula o astfel de activitate ei (transnistrenii) au nevoie de un șir de licențe în acest domeniu pentru că tranzacționarea cu gaze naturale sau cu energie electrică nu poate fi făcută decât de către companiile licențiate. Nu este un proces atât de simplu”, a declarat Octavian Calmîc în cadrul unei conferințe de presă.
Sistemul de încălzire centralizată în Bălți, modernizat cu sprijinul BERD
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare acordă un împrumut de 14 milioane de euro companiei de stat CET Nord. Investiția va contribui la atenuarea problemelor de infrastructură și va promova decarbonizarea sistemică. Aceasta va încuraja o reducere a importurilor de energie electrică, ceea ce va duce la o mai bună securitate energetică și la economii semnificative de emisii de CO2, potrivit unui comunicat de presă. La împrumutul BERD de 14 milioane de euro, se alătură finanțarea din cadrul Fondului Verde pentru Climă (GCF) în mărime de un milion de euro. Suma va fi suplinită de un grant de două de milioane euro de la Fondul Parteneriatului pentru Eficiență Energetică și Mediu din Europa de Est (E5P). Acordul a fost semnat la Chișinău de către vicepremierul Andrei Spînu, ministru al infrastructurii și dezvoltării regionale, și Octavian Costaș, bancherul senior al BERD.
Raportul de audit în domeniul gazelor va fi prezentat până la 30 noiembrie 2022
Curtea de Conturi va verifica dacă activitățile și tranzacțiile financiare ale societăților comerciale și entităților de profil în domeniul gazelor naturale sunt în deplină conformitate cu prevederile legale aplicabile. Desfășurarea auditului a fost decisă în lectură finală de către Parlament. Raportul de audit va fi prezentat până la 30 noiembrie 2022. Indiferent de tipul de proprietate și forma juridică de organizare, entitățile auditate vor fi obligate să admită neîngrădit aflarea auditorilor publici pe teritoriul lor și să asigure accesul direct și liber, în timp util, la informațiile digitalizate, la bazele de date necesare exercitării corespunzătoare a misiunii de audit. Autorii proiectului, un grup de deputați PAS, fac trimitere la mai multe studii și rapoarte independente care indică o administrare defectuoasă a acestor întreprinderi, fapt care influențează asupra majorării nejustificate a tarifelor la gaz și asupra creșterii artificiale a datoriei faţă de furnizorii externi.
