RETROSPECTIVA lunii IULIE. Cele mai importante știri din fluxul IPN „Dublă integrare prin cooperare și informare. Continuitate”

1 iulie: Reprezentanții celor 11 facultăți și institute de cercetare ale Universității de Stat din Moldova au participat la o impresionantă Paradă a Portului Popular. Printre participanți s-au numărat cadre didactice, studenți, părinți, absolvenți și invitați de onoare, printre care rectorul USM, Igor Șarov și secretarul de stat al Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova din cadrul Guvernului României, Adrian Dupu.

2 iulie: Solurile și apele din Republica Moldova au ajuns într-o stare deplorabilă din cauza aratului și folosirii substanțelor chimice. Este nevoie ca populația, dar și conducătorii statului să înțeleagă că viitorul aparține biotehnologiilor, care trebuie neîntârziat aplicate pentru a salva situația. O spune Alexandru Brătuțel, expert în biotehnologii la „Centrul experimental Prometeu”. Expertul a îndemnat agricultorii autohtoni să urmeze exemplul agricultorilor din România, care manifestă un interes mai mare pentru biotehnologii.

2 iulie: Natura este cel mai bun generator de îngrășăminte pentru produsele agricole. De acest lucru sunt convinși o parte din fermierii din Republica Moldova, care au decis să facă agricultură organică 100%. Ei sunt de părere că folosirea substanțelor chimice distrug solul, iar în consecință și sănătatea oamenilor. România poate fi un bun generator de expertiză în acest domeniu, deoarece agricultorii de peste Prut sunt mai deschiși față de agricultura organică. Opinii în acest sens au fost exprimate de participanții conferinței de presă: „Soluții inovaționale în gestionarea Naturii și agricultura regenerativă în contextul colaborării transfrontaliere Moldova-România”.

3 iulie: Migrația internațională poate fi un factor important de depășire a problemelor de pe piața forței de muncă pentru țările de destinație, dar și pentru țările de origine. Pe de o parte, aceasta poate contribui la eliminarea dezechilibrelor între cererea și oferta de muncă, diminuând nivelul șomajului și aducând noi experiențe de muncă. Pe de altă parte, fenomenul mobilității internaționale poate duce la apariția unui deficit pe piața forței de muncă în situația în care condițiile de muncă oferite sunt neatractive și există mari diferențe salariale față de cele din țările de destinație. Tendințele atestate în piața muncii din Republica Moldova și conceptul de reformare a acesteia au fost discutate de invitații dezbaterii publice „România- Republica Moldova, eforturi conjugate în reformarea pieței muncii”, organizată de Agenția de presă IPN.

3 iulie: Ministerul Muncii și Protecției Sociale dezvoltă programe de încurajare a angajării în câmpul muncii, iar bugetul pentru aceste programe a crescut considerabil în ultimii ani. Este declarația secretarului de stat al Ministerului Muncii și Protecției Sociale, Felicia Bechtoldt, și a fost făcută în cadrul dezbaterii publice „România- Republica Moldova, eforturi conjugate în reformarea pieței muncii”, organizată de Agenția de presă IPN. Potrivit reprezentantei Ministerului Muncii și Protecției Sociale, autoritățile depun eforturi pentru a încuraja dezvoltarea afacerilor în mediul rural, fapt ce determină deschiderea locurilor de muncă în sate și stopează migrația internă.

3 iulie: Republica Moldova va avea mai multe beneficii, aderând la Rețeaua Europeană a Serviciilor Publice de Ocupare a Forței de Muncă (EURES). „Cu ajutorul acestei rețele noi vom îmbunătăți și vom crește mobilitatea forței de muncă și vom valorifica mai bine capacitățile forței de muncă în tot spațiul atunci când vom fi membri. Noi ne pregătim de aderare la rețeaua EURESˮ, a menționat directorul Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, Raisa Dogaru, la dezbaterea publică „ România-Republica Moldova, eforturi conjugate în reformarea pieței muncii”, organizată de Agenția de presă IPN.

3 iulie: Fenomenul migrației în scopul identificării unui loc de muncă este un fenomen obișnuit, iar miza rețelei EURES este de a transforma acest fenomen într-un proces legal, reciproc avantajos pentru angajați și angajatori. Opinia aparține Cameliei Mihalcea, coordonator național al Rețelei EURES -România, și a fost făcută în cadrul dezbaterii publice „România- Republica Moldova, eforturi conjugate în reformarea pieței muncii”, organizată de Agenția de presă IPN. Potrivit Cameliei Mihalcea, EURES reprezintă o rețea a serviciilor publice de ocupare a forței de muncă și are menirea de a facilita angajarea în câmpul muncii.

3 iulie: Universitatea de Stat din Moldova lansează proiectul „Academia Basarabiei” – program interdisciplinar pentru profesorii de istorie și limba română”, finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova. Proiectul își propune să creeze o comunitate pentru profesori, facilitând schimbul de bune practici și promovând colaborarea transfrontalieră pentru a aborda provocările contemporane, în lumina evoluțiilor societății de la începutul mileniului III.

4 iulie: După ce Statele Unite, Marea Britanie și Canada au acuzat luna trecută Kremlinul de complot în scopul devierii alegerilor prezidențiale din Republica Moldova și a referendumului privind aderarea la Uniunea Europeană, Moscova continuă să le „vrea binele rusesc” moldovenilor.

4 iulie: Actualul secretar general adjunct al NATO, Mircea Geoană, ocupă primul loc în intențiile de vot pentru alegerile prezidențiale din România, cu o cotă de 26,7%, fiind urmat de președintele PSD, premierul Marcel Ciolacu – 17,8% și de liderul USR Elena Lasconi care ar lua 14,3% dintre voturi. Sunt rezultatele unui sondaj realizat de INSCOP la comanda News.ro. Aproape trei sferturi dintre români spun că în mod cert vor merge la vot.

4 iulie: Grupul de companii farmaceutice românești Direct Pharma Logistics își extinde în prezent operațiunile de distribuție de medicamente în Bulgaria, iar de la anul și în Republica Moldova, relatează Economedia.ro, citând un comunicat de presă al companiei. Direct Pharma Logistics, compusă din Direct Pharma Logistics, Pharmalink și Farmatop, este prima companie cu acoperire națională din Romania care oferă servicii logistice companiilor farmaceutice, prin distribuția directă a produselor.

5 iulie: Deși deportările operate de regimul lui Stalin asupra Basarabiei românești au avut efecte devastatoare asupra conștiinței naționale a basarabenilor, însă afirmarea adevărului despre aceste evenimente contribuie la reînvierea și consolidarea unui sentiment de identitate națională autentică, rezistență față de încercările de a reafirma în societatea moldovenească a conceptului moldovenismului antiromânesc. În perioada post-sovietică eforturile de recuperare a memoriei, inclusiv recunoașterea victimelor deportărilor, contribuie la creșterea rezilienței culturale a societății moldovenești prin intensificarea eforturilor de redescoperire a identității naționale românești, afirmarea căreia devine un factor de importanță majoră în modelarea viitorului european al Republicii Moldova – menționează Anatol Țăranu într-un Op-Ed.

5 iulie: Miniștrii de externe din Republica Moldova, România și Ucraina au semnat o declarație comună și un  memorandum de înțelegere privind combaterea manipulării informaționale și a ingerințelor străine. Declarația consemnează faptul că statele semnatoare împărtășesc viziuni și preocupări similare cu privire la mediul de securitate actual și se pronunță ferm într-un viitor european comun, democratic, pașnic și prosper. Documentul se concentrează pe dezvoltarea și consolidarea relațiilor dintre cele trei țări atât în domeniul politic, cât și cel economic, al energiei, infrastructurii, al combaterii dezinformării. Despre aceasta a menționat viceprim-ministrul Mihai Popșoi, ministru al afacerilor externe la un briefing de presă organizat după trilaterala Republica Moldova-România-Ucraina la nivel de miniștri de externe. „Un mesaj important care a răsunat puternic în discuțiile noastre a fost că Republica Moldova și România continuă să fie solidare cu Ucraina și să sprijine constant vecinii și prietenii noștri”, a mai spus Mihai Popșoi.

5 iulie: Republica Moldova și România au o agendă bilaterală caracterizată prin continuitate, intensitate și rezultate pe multiple dimensiuni, a declarat premierul Dorin Recean la întrevederea cu ministra afacerilor externe a României, Luminița Odobescu, aflată în vizită la Chișinău. Șeful executivului a transmis un mesaj de mulțumire pentru sprijinul pe care România îl acordă Republicii Moldova în procesul de integrare europeană, precum și în realizarea mai multor proiecte care aduc beneficii concrete și durabile pentru oameni.

5 iulie: Vicepreședintele Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova, Mihai Bîlba, constată că Republica Moldova are o cooperare frumoasă cu România, iar cel mai proaspăt exemplu este cea de a 4-a ediție a expoziției „Republica Moldova Prezintă”, organizată în Piața Sfatului din orașul Brașov. În cadrul acesteia, peste 40 de companii moldovenești și-au prezentat produsele și serviciile unui număr de peste 15 mii de vizitatori. Pe parcursul celor trei zile de expoziție, au fost inițiate peste 20 contacte și acorduri de intenție dintre agenții economici din cele două state.

6 iulie: Expertiza României în aproximarea legislației la standardele UE ne va ajuta să ne mișcăm cu pași mai rapizi în procesul de negociere. Declarația aparține președintelui Parlamentului, Igor Grosu, și a fost făcută la întrevederea cu ministra afacerilor externe a României, Luminița Odobescu, aflată într-o vizită la Chișinău.

8 iulie: Pe parcursul anului trecut, s-a înregistrat o creștere semnificativă a serviciilor de roaming bilateral între Republica Moldova și România. Conform unui raport, s-au înregistrat 6 milioane de zile de roaming activ, cu o creștere de 33% față de anul precedent. Raportul a fost elaborat de către Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației și Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații.

10 iulie: Nu există sănătate fără sănătate mintală, spun medicii. Starea de afecțiune mintală nu apare întâmplător, ci este declanșată de factorii personali sau de cei externi. Aceasta reflectă situația din societate, economie, mediul înconjurător. Uniunea Europeană se confruntă cu o serie de crize importante, inclusiv, criza sanitară de acum câțiva ani, războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, criza energetică, inflația și toate acestea afectează populația atât din perspectivă economică, cât și din punct de vedere psiho-emoțional. În acest context, abordarea provocărilor în materie de sănătate mintală este esențială. Despre impactul crizelor globale asupra sănătății mintale și remedierea acesteia, despre inițiativa europeană de consolidare a capacităților în domeniul sănătății mintale și alinierea Republicii Moldova la această inițiativă, dar și despre reformarea sistemului moldovenesc de sănătate mintală cu suportul României, Elveției și Olandei – au discutat participanții la dezbaterea publică „Parteneriat european în reformarea sistemului de sănătate mintală al Republicii Moldova”, organizată de Agenția de presă IPN.

10 iulie: Reforma în domeniul sănătății mintale a adus multă valoare beneficiarilor și a sporit calitatea serviciilor. Opinia aparține coordonatoarei Centrului Comunitar de Sănătate Mintală Călărași, Izabela Moroz, și a fost făcută în cadrul dezbaterii publice „Parteneriat european în reformarea sistemului de sănătate mintală al Republicii Moldova”, organizată de Agenția de presă IPN. Potrivit psihologului, Centrul specializat din Călărași oferă atât servicii medicale, cât și servicii de reabilitare psiho-emoțională, care ajută la integrarea socială a persoanelor cu probleme de sănătate mintală.

10 iulie: „Reformând sistemul de sănătate mintală, am reorientat vectorul de la spitalele de psihiatrie spre serviciile comunitare de sănătate mintală”, a declarat Jana Chihai, șefa Catedrei de sănătate mintală, psihologie medicală și psihoterapie, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie; președinta Societății Psihiatrilor, Narcologilor, Psihoterapeuților și Psihologilor din Republica Moldova, în cadrul dezbaterii publice „Parteneriat european în reformarea sistemului de sănătate mintală al Republicii Moldova”, organizată de Agenția de presă IPN.

10 iulie: „Pentru că șansa mea a fost să fiu parte a reformei sistemului de sănătate mintală din Republica Moldova, eu cred că Moldova poate fi o țară model în ceea ce privește dezvoltarea centrelor comunitare, cel puțin, în estul Europei, chiar și spre centru-vest, pentru că s-au dezvoltat rapid, cu pași hotărâți, s-a mers înainte cu toate dificultățile întâmpinate”, a afirmat Raluca Nica, președinta Ligii Române pentru Sănătate Mintală, participând la dezbaterea publică „Parteneriat european în reformarea sistemului de sănătate mintală al Republicii Moldova”, organizată de Agenția de presă IPN.

11 iulie: Cel de-al doilea grup de profesori din Moldova merge la Iași, România, pentru cursuri de limbă română. Cinzeci și trei de profesori din UTA Găgăuzia, raioanele Dubăsari, Taraclia, Cahul și municipiul Bălți vor participa la prelegeri susținute de personalități academice notorii și la activități culturale care le vor îmbogăți experiența profesională și dorința de a fi promotori adevărați ai culturii și limbii române, a menționat secretarul de stat al Ministerului Educației și Cercetării, Valentina Olaru, la un eveniment care a avut loc în dimineața zilei de joi la Guvern. Programul este organizat de Universitatea „Alexandru Ioan Cuzaˮ din Iași și este prevăzut pentru perioada 17-31 iulie.

11 iulie: Formarea continuă a profesorilor este crucială pentru asigurarea calității educației în cadrul unui stat și în adaptarea la schimbările continue din învățământ. Prin participarea la programe de instruire continuă, profesorii își actualizează cunoștințele și abilitățile pentru a rămâne relevanți și eficienți în predarea disciplinelor școlare. Republica Moldova are un parteneriat fructuos cu România în formarea continuă a profesorilor, la etapa actuală a celor care predau limba română în școlile alolingve, iar un exemplu în acest sens este Instrumentul Teach implementat în sistemul educațional din Moldova, cu suportul formatorilor din România. Despre reforma curriculară, implicit, reforma curriculară din perspectiva pregătirii și formării continue a cadrelor didactice – au discutat participanții la dezbaterea publică „Parteneriatul moldo-român în formarea continuă a cadrelor didactice”, organizată de Agenția de presă IPN.

11 iulie: Ministerul Educației și Cercetării este deschis în a stabili parteneriate profesionale pe dimensiunea formării academice și profesionale. Or, aceasta determină de fapt calitatea procesului educațional, determină posibilitatea cadrelor didactice de a avea oportunitatea profesională de a vedea diferite medii de formare care pot fi adaptate în sistemul educațional național. În cazul parteneriatelor moldo-române, profesorii au posibilitatea de a discuta cu colegii din România cu referire la partea de provocări, la partea didactică, care este importantă a fi discutată, cunoscută, atunci când ești în proces de revizuire, de dezvoltare a documentelor de politici în învățământul general. Declarațiile aparțin Corinei Lungu, consultant principal la Direcția politici în domeniile învățământ general și învățare pe tot parcursul vieții a MEC și au fost făcute la dezbaterea publică „Parteneriatul moldo-român în formarea continuă a cadrelor didactice”, organizată de Agenția de presă IPN.

11 iulie: În UTA Găgăuzia sunt suficienți profesori care ar fi interesați de predare în limba română, dar au nevoie de sprijin pentru a deține la nivel competența. Implementarea conceptului de educație multilingvă ar reprezenta cea mai bună strategie națională pentru a asigura competența de comunicare în limba română pentru toți cei care o acceptă. Opinia a fost exprimată de Viorica Andrițchi, director al Institutului Național pentru Educație și Leadership (INEL), la dezbaterea publică „Parteneriatul moldo-român în formarea continuă a cadrelor didactice”, organizată de Agenția de presă IPN.

11 iulie: Colaborarea între profesori, între școli, între universități creează beneficii sistemului educațional, a apreciat Cristina Cambur, profesoară de română la Liceul „Gavril Gaidarji” din Comrat, participând la dezbaterea publică „Parteneriatul moldo-român în formarea continuă a cadrelor didactice”, organizată de Agenția de presă IPN.

11 iulie: 20 de militari moldoveni vor participa la operațiunea Uniunii Europene în Bosnia și Herțegovina (EUFOR ALTHEA). Un proiect de hotărâre care prevede acest lucru a fost adoptat Parlament. Contingentul Republicii Moldova va participa în EUFOR ALTHEA în componența contingentului forțelor militare române și va executa misiuni de sprijin a păcii și de patrulare în zona de operații. Misiunea va începe din 1 octombrie 2024 și va dura 12 luni.

11 iulie: Bursa Română de Mărfuri își extinde activitatea în Republica Moldova și va servi necesităților antreprenorilor și instituțiilor publice. Despre aceasta a anunțat ministrul dezvoltării economice și digitalizării, Dumitru Alaiba, la un briefing de presă comun cu președintele Bursei Române de Mărfuri, Gabriel Purice. Ministrul a menționat că este un pas crucial pentru consolidarea transparenței și eficienței în tranzacțiile comerciale.

12 iulie: Părintele Constantin Necula a fost numit consilier onorific al Secretariatului de Stat al Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova din cadrul Guvernului României. Numirea a avut loc printr-un ordin, potrivit căruia preotul va exercita această funcție timp de trei ani.

13 iulie: Sprijinul pe care Alianța Nord-Atlantică a decis să îl acorde Ucrainei la summitul istoric de la Washington reprezintă o garanție suplimentară că Ucraina și Republica Moldova își pot îndeplini calea europeană și transmite un semnal Moscovei că NATO nu va obosi în acest efort. Declarația aparține secretarului general adjunct al NATO, Mircea Geoană, și a fost făcută într-un interviu acordat la Washington pentru CaleaEuropeană.ro.

13 iulie: Opere de artă ce aduc în prim-plan portrete ale țăranilor și portrete de femei, precum și o diversitate de naturi statice au fost prezentate publicului larg la Muzeul Național de Artă al Moldovei. Expoziția cuprinde lucrări ale celebrului pictor român Ion Theodorescu-Sion, din colecțiile private și ale muzeelor din România.

13 iulie: Polonia și Ucraina au semnat recent un acord istoric de securitate care are o clauză fără precedent: Polonia ar putea folosi sisteme antiaeriene poloneze de pe teritoriul național pentru a doborî rachete și drone rusești pe teritoriul ucrainean care amenință spațiul aerian polonez, afirmă Defence România, care a tratat anterior subiectul „căderilor” și „survolurilor” de rachete în spațiul suveran al Republicii Moldova, inclusiv în cadrul unor dezbateri publice.

15 iulie: Obiectivele legate de Ucraina și Republica Moldova ca părți integrate ale Vestului, „vor necesita mult timp și s-ar putea să nu le vedem îndeplinite până în 2030”. La această concluzie ajunge Valentin Naumescu, ex-diplomat de top și actual profesor de relații internaționale la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, semnează o analiză publicată în „Contributor.ro” și întitulată „Summit-ul NATO 75 și intrarea Occidentului în Era Războiului Lung”. Autorul afirmă că „devine mai evident ca oricând argumentul că lărgirea spațiului de securitate spre Est, cu includerea Ucrainei și Republicii Moldova într-un „spațiu de securitate adiacent al NATO” și cu perspective de securizare deplină pe termen lung a celor două republici postsovietice, ar avantaja pe deplin România, care nu ar mai fi la marginea NATO și a UE. Dar ambele obiective, legate de Ucraina și Republica Moldova ca părți integrate ale Vestului, vor necesita mult timp și s-ar putea să nu le vedem îndeplinite până în 2030”.

16 iulie: Trei basarabeni au fost canonizați de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Decizia a fost luată la o ședință de lucru a Sfântului Sinod, sub președinția Preafericitului Părinte Patriarh Daniel. Potrivit unui comunicat pe presă al Mitropoliei Basarabiei, una dintre principalele hotărâri ale Sfântului Sinod a fost canonizarea a 16 sfinți români, dintre care trei sunt basarabeni.

16 iulie: Colaborarea între entitățile medicale din România și Republica Moldova pentru dezvoltarea de proiecte comune în domeniul medical în vederea obținerii de fonduri europene este o inițiativă importantă și benefică pentru ambele țări. Prin proiecte comune, entitățile medicale vor avea posibilitatea să valorifice resursele disponibile, să facă schimb de bune practici, să contribuie la îmbunătățirea sistemelor de sănătate din ambele țări. Scopul acestei cooperări este de a mări accesul la serviciile medicale de calitate pentru cetățenii de pe ambele maluri ale Prutului și de a valorifica resursele financiare disponibile prin intermediul fondurilor europene. Despre instrumente și programe ale Uniunii Europene destinate sistemelor sanitare, dar și despre proiecte cu potențial de dezvoltare în cadrul colaborării moldo-române pe domeniul sănătății – au discutat participanții la dezbaterea publică „Cooperarea în domeniul medical între entitățile de pe ambele maluri ale Prutului în vederea absorbției fondurilor europene în echipe mixte moldo-române”, organizată de Agenția de presă IPN.

16 iulie: Scurtarea căii de accesare a fondurilor europene de către Republica Moldova este posibilă doar cu ajutorul colegilor din România. În context, e nevoie ca relațiile dintre cele două state, la toate nivelurile, să fie fortificate, o spune Oleg Canațui, deputat în Parlamentul Republicii Moldova, în cadrul dezbaterii publice „Cooperarea în domeniul medical între entitățile de pe ambele maluri ale Prutului în vederea absorbției fondurilor europene în echipe mixte moldo-române”, organizată de Agenția de presă IPN.

16 iulie: Spitalul Clinic Republican ,,Timofei Moșneaga” colaborează cu spitalele mari din România pentru a asigura schimb de experiență și pentru a participa în comun la proiecte de accesare a fondurilor europene. Declarația a fost făcută de directorul instituției, Andrei Uncuța, în cadrul dezbaterii publice „Cooperarea în domeniul medical între entitățile de pe ambele maluri ale Prutului în vederea absorbției fondurilor europene în echipe mixte moldo-române”, organizată de Agenția de presă IPN. Potrivit șefului Spitalului Republican, entitatea medicală a instituit o structură nouă, menită să atragă profesioniști specializați în contractarea fondurilor europene.

16 iulie: Pentru a reuși atragerea fondurilor europene în domeniul medical, primul pas ar fi schimbul de experiență dintre cele două maluri ale Prutului, care ar duce la dezvoltarea sistemului medical, iar cel de-al doilea fiind menținerea relațiilor create și dezvoltarea altor legături de către instituțiile medicale. De asemenea, proiectele tehnice trebuie să fie pregătite și la momentul oportun depuse, de comun cu partenerii din România. O spune Oleg Belbas, șef al Instituției Medico-Sanitare Publice „Centrul de Sănătate Ungheni”, la dezbaterea publică „Cooperarea în domeniul medical între entitățile de pe ambele maluri ale Prutului în vederea absorbției fondurilor europene în echipe mixte moldo-române”, organizată de Agenția de presă IPN.

16 iulie: Prin dezvoltarea proiectelor comune în domeniul sănătății, Republica Moldova și România pot deveni mai competitive în obținerea fondurilor europene. În cadrul unei dezbateri publice, Constantin Poiană, manager al Spitalului „Prof. Dr. Eduard Apetrei” din or. Buhuși, România, a exprimat opinia că o unitate sanitară care se implică în atragerea fondurilor europene este una care are viitor. În absența acestor fonduri, doar din veniturile proprii sau din banii de la minister, investițiile ambițioase nu ar fi posibile, a spus Constantin Poiană.

18 iulie: Primul spectacol susținut de „Filarmonica de comedie” a avut loc la Ialoveni, în cadrul unui turneu care se va desfășura în mai multe raioane din Republica Moldova și la Chișinău, finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova (DRRM). Evenimentul cultural aduce pe scenă actori consacrați din România, care oferă momente artistice pline de amuzament, inspirate din istoria și cultura românească.

18 iulie: România și Republica Moldova se vor sprijini reciproc în contextul pregătirii și participării la misiuni și operații de menținere a păcii în cadrul coalițiilor multinaționale sub egida ONU, OSCE, NATO sau UE. Suportul va prevedea inclusiv sprijin logistic, de transport, servicii de telefonie și internet, financiar, medical și evacuare în situații de urgență. Parlamentul a ratificat un proiect de protocol la Acordul dintre Guvernul Republicii Moldova și Guvernul României privind cooperarea în domeniul militar.

20 iulie: La Chișinău a fost prezentată o expoziție itinerantă, care a trecut prin mai multe localități din România și Republica Moldova pentru a vorbi publicului despre suferințele îndurate de victimele regimului totalitar din stânga Prutului în perioada sovietică. În curtea Muzeului Național de Istorie a Moldovei au fost prezentate fotografii, lucrări de artă, mărturii audio care oferă o imagine detaliată a deportărilor staliniste din Basarabia.

23 iulie: Premierul României, Marcel Ciolacu, susține că se impune diversificarea surselor de energie și a mijloacelor de producție. Acum, mai mult ca oricând, este nevoie de pragmatism și solidaritate. „După cum bine știm, iarna se apropie, războiul din Ucraina este în desfășurare și este nevoie de acțiune imediată pentru a susține Republica Moldova, Ucraina și toate țările din regiune cu vulnerabilități”, a declarat Marcel Ciolacu la Forumul de afaceri organizat cu prilejul reuniunii Parteneriatului pentru Cooperare Transatlantică în Energie și Climat (P-TECC).

23 iulie: Consiliul Concurenței din România va coordona un nou proiect finanțat și sprijinit de Uniunea Europeană, prin care va acorda asistență autorității de concurență din Republica Moldova, potrivit unui comunicat al instituției. Partenerii proiectului vor sprijini aplicarea eficientă a legilor privind concurența și ajutorul de stat și îmbunătățirea capacității instituționale și administrative a Consiliului Concurenței din Moldova pentru a acționa ca o autoritate de concurență similară cu cele din UE.

23 iulie: România va continua să colaboreze cu Ucraina și cu Republica Moldova pentru a îmbunătăți și spori interconectarea în sectorul energetic. Declarația aparține ministrei afacerilor externe a României, Luminița Odobescu, și a fost făcută înainte de reuniunea miniștrilor de externe din Uniunea Europeană, desfășurată la Bruxelles.

24 iulie: La podul feroviar Eiffel de la Ungheni, realizat de marele francez care a construit, dând nume și Turnului devenit simbolul Parisului, dar și al Europei, se va adăuga ansamblul de poduri peste Prut Ungheni – Ungheni, în executarea companiei NESS PROIECT EUROPE SRL.

25 iulie: Într-o lume instabilă, România de astăzi oferă, prin contrast, oportunitatea pentru o acțiune diplomatică stabilă și predictibilă de succes. „România crede în democrație și în valori, își sprijină prietenii și își onorează parteneriatele, are o economie dinamică și o societate matură care respinge extremismul”, a declarat Marcel Ciolacu la Reuniunea Anuală a Diplomației Române, la care a participat și viceprim-ministra pentru integrare europeană de la Chișinău, Cristina Gherasimov.

25 iulie: Ministra afacerilor externe a României, Luminița Odobescu, susține că perioada care urmează după decizia deschiderii negocierilor de aderare va fi extrem de complexă pentru Republica Moldova și Ucraina. Or procesul de aderare în sine pune o presiune suplimentară pe structurile administrative din cele două state. Potrivit ministrei române, este nevoie, pe de o parte, de un angajament puternic, atât la Kiev, cât și la Chișinău, dar și la nivel european, iar pe de altă parte, de susținere politică și practică din partea statelor membre ale Uniunii Europene. Și România rămâne, ca și până acum, angajată să ofere întregul său sprijin pentru procesul de integrare europeană al celor două state. Declarațiile au fost făcute la conferința de presă susținută la București, alături de viceprim-ministrele Cristina Gherasimov și Olga Stefanishyna.

26 iulie: Relațiile dintre România și Republica Moldova sunt complexe și influențate de factori istorici, culturali, politici și economici. Discuțiile despre unire și suveranitate sunt frecvente și au rădăcini adânci în istoria comună a ambelor state. Conform sondajelor de opinie, în România peste 70 % din populație acceptă unirea, în Republica Moldova între 30 și 40 % dintre cetățeni își doresc unirea cu Romania. Despre unire se vorbește în presă, în societatea civila, pe rețelele de socializare și – mai izolat – în mediile politice. Dacă în România ideea unirii este agreată de o majoritate covârșitoare de cetățeni, atunci poziționarea diferitelor segmente din societatea și viața politică moldovenească fată de unire este încă foarte diversă – menționează într-un Op-Ed Anatol Țăranu.

26 iulie: Discuții și dezbateri pe teme educaționale relevante, schimb de experiență și bune practici între cadrele didactice, consolidarea legăturilor culturale și lingvistice. Toate acestea au loc în cadrul Congresului Internațional al Cadrelor Didactice din România și al Cadrelor Didactice de Etnie Română de peste Hotare, for pedagogic care se desfășoară la Chișinău, în perioada 24-27 iulie. Conform organizatorilor, Congresul oferă oportunități pentru inițierea și dezvoltarea de parteneriate între școli, instituții, companii și organizații din România și Republica Moldova, facilitând schimbul de experiență și bune practici în învățământ, ceea ce va contribui la îmbunătățirea calității educației oferite copiilor de pe ambele maluri ale Prutului. Despre obiectivele acestui for educațional au discutat organizatorii și participanți ai evenimentului, invitați la dezbaterea publică „Poduri educaționale între România și Republica Moldova”, organizată de IPN.

26 iulie: Președintele Asociației Generale a Învățătorilor din România, Viorel Dolha, consideră că statul trebuie să asigure o salarizare bună pentru ca în sistemul educațional să se angajeze și să rămână să activeze persoane cu pregătire bună și nu cei care au învățat cel mai rău în școală. Viorel Dolha, care este și profesor pentru învățământul primar la Colegiul Național „Vasile Goldiș” din Arad, a menționat că, dacă învățământul va fi atractiv, vor fi atrase mult mai multe persoane, iar astfel va fi asigurată și o concurență pentru postul de profesor. Ca urmare în meseria didactică vor accede cei mai buni – lucru extrem de benefic pentru elev, dar și pentru întreaga societate. Declarațiile au fost făcute la dezbaterea publică „Poduri educaționale între România și Republica Moldova”, organizată de IPN.

26 iulie: Viziunea comună a României și Republicii Moldova este de a investi foarte mult în tineretul care optează pentru o carieră didactică, fie că e din Moldova sau România, deoarece pedagogia nu este o profesie doar unde înveți anumite îndeletniciri sau îndemânări, este o profesie unde trebuie să-ți asumi și riscuri. O spune Mariana Marin, președinta Asociației Generale a Învățătorilor din România, filiala din Republica Moldova, conferențiar universitar, Universitatea de Stat din Moldova și conferențiar universitar la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, la dezbaterea publică „Poduri educaționale între România și Republica Moldova”, organizată de IPN.

26 iulie: E foarte mare nevoie să fie introdus tineretul în educație, și cât mai repede, deoarece acesta ar putea fi mai aproape de necesitățile și emoțiile copiilor, având în vedere că s-au născut și primii, și ultimii în era digitală. O spune Lucian Liviusz Olteanu, conferențiar universitar, Universitatea „Gál Ferenc”, or. Gyula, Ungaria, în cadrul dezbaterii publice „Poduri educaționale între România și Republica Moldova”, organizată de IPN.

29 iulie: Compania aeriană româno-moldovenească HiSky a anunțat că va opera zboruri din capitala României, București, către Paris, Franța, începând cu 14 octombrie a.c. Despre aceasta relatează platforma regională SeeNews, cu referință la un comunicat al companiei. Zborurile de pe aeroportul Henri Coanda din București spre aeroportul Charles de Gaulle din Paris vor fi efectuate de trei ori pe săptămână - luni, miercuri și vineri. Noua destinație va fi disponibilă și pasagerilor din Chișinău, Cluj Napoca, Timișoara, Oradea cu un zbor de conexiune la București.

31 iulie: Pe măsură ce europenii se deplasează tot mai mult, politicile UE sunt ajustate la provocările majore, precum congestionarea unităților de transport și poluarea mediului prin folosirea combustibililor fosili. Despre modul în care transportul Republicii Moldova, România și Ucraina urmează să se interconecteze și să se integreze în spațiul european, au discutat invitații dezbaterii publice „Transportul din Republica Moldova, România și Ucraina: interconectare și integrare europeană”, organizate de Agenția de presă IPN.

31 iulie: La punctul de trecere a frontierei (PTF) Giurgiulești – Galați va fi instituit punct de control coordonat, similar celui de la Leușeni. Anunțul a fost făcut de secretarul de stat al Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Mircea Păscăluță, în cadrul dezbaterii publice „Transportul din Republica Moldova, România și Ucraina: interconectare și integrare europeană”, organizată de Agenția de presă IPN. Potrivit oficialului, instituirea controlului coordonat va fluidiza traficul la frontieră și va reduce timpul de așteptare la graniță.

31 iulie: Infrastructura feroviară și serviciile de transport-pasageri și transport-marfă pe calea ferată urmează a fi divizate, astfel încât pe piață să apară cât mai mulți operatori. Declarația a fost făcută de șeful interimar CFM, Serghei Tomșa, în cadrul dezbaterii „Transportul din Republica Moldova, România și Ucraina: interconectare și integrare europeană”, organizată de Agenția de presă IPN. Potrivit șefului Întreprinderii de Stat Calea Ferată a Moldovei, noul Cod Feroviar prevede liberalizarea pieței pe domeniul feroviar și restructurarea CFM.

31 iulie: În Republica Moldova serviciile de transport feroviar trebuie divizate de managementul infrastructurii feroviare. Este opinia expertului BERD, Corneliu Coteț, și a fost expusă în cadrul dezbaterii „Transportul din Republica Moldova, România și Ucraina: interconectare și integrare europeană”, organizată de Agenția de presă IPN. Potrivit expertului, restructurarea Întreprinderii de Stat Calea Ferată a Moldovei este imperios necesară, întrucât la nivel european este inadmisibil să existe o singură companie feroviară și ea să aparțină statului.

Această retrospectivă este realizată în cadrul proiectului „Dublă integrare prin cooperare și informare. Continuitate”, realizat de Agenția de presă IPN cu finanțarea Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova din cadrul Guvernului României. Conținutul acestui material nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.