RETROSPECTIVA lunii SEPTEMBRIE. Cele mai importante știri din fluxul IPN „Dublă integrare prin cooperare și informare ”
1 septembrie: Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu i-a surprins plăcut pe copiii care au vizitat Salonul Internațional de Carte Bookfest. Ea le-a citit un fragment din „Micul Prinț”, de Antoine de Saint-Exupéry și a purtat discuții cu picii împătimiți de lectură. Într-un mesaj publicat pe pagina sa de Facebook, președinta a scris că mulți dintre copii i-au mărturisit că așteaptă cu nerăbdare începutul anului școlar. Printre ei numărându-se adevărați campioni ai lecturii, câștigători ai Maratonului de lectură organizat de Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă”, dar și alții care abia învață a citi, dar sunt dornici să asculte povești. Evenimentul este organizat sub patronajul președinților Republicii Moldova și României.
1 septembrie: Republica Moldova și-a asumat un set de reforme majore, de la justiție la economie și de la infrastructură la zona de securitate. Toate sunt subsumate cererii de integrare în UE și ruperii de moștenirea pro-rusă. În ciuda ajutorului major dat de România și de alți parteneri occidentali, unele reforme trenează și creează nemulțumiri în societate în raport cu partidul de guvernământ PAS. Dacă această tendință în promovarea reformei se va menține mult timp, consecințele ei se vor resimți cu siguranță în viitoarele scrutine electorale. Nefiind exclusă nici revizuirea cursului de integrare europeană, în caz dacă la guvernare în Republica Moldova acced forțele pro-ruse – menționează Anatol Țăranu într-un Op-Ed.
1 septembrie: Summitul tinerilor „Dor de Rădăcini” se desfășoară la Chișinău în perioada 1-3 septembrie. Potrivit Federației Tinerilor Basarabeni din România, evenimentul are drept scop să-i motiveze pe tineri să revină acasă. Președintele Federației Tinerilor Basarabeni din România, Cristin Murafa, a spus într-o conferință de presă la IPN că acest eveniment a venit ca o nevoie de a motiva tinerii să revină în Republica Moldova. „Dacă prin prisma evenimentului nostru „Târgul Universităților din România” încercăm să ajutăm tinerii care vor să-și continue studiile în România, să-i informăm cu privire la toate procesele de admitere și să-i ajutăm să se integreze în spațiul universitar. Prin acest proiect vrem deja să-i aducem acasă, pentru că în România sunt foarte mulți tineri care-și fac studiile, dar și mai mulți care deja și-au făcut o familie și sunt stabiliți acolo”, spune Cristin Murafa.
1 septembrie: Summitul tinerilor din Republica Moldova, cu genericul: „Dor de Rădăcini”, este un proiect unde tinerii vor avea posibilitatea să transmită mesaje clare pentru autorități și pentru decidenții din procesul de euro integrare. O spun organizatorii evenimentului. În cadrul unei conferințe de presă la IPN, președintele Consiliului Național al Tineretului din Moldova, Teodora Panuș, a precizat că la acest eveniment vor fi create conexiuni între tineri și autorități pentru ca ulterior acești tineri să fie incluși în procesul de luare a deciziilor. „Noi vrem să vedem care-i rolul tinerilor, mai ales rolul tinerilor în procesul de eurointegrare, și nu doar”, spune Teodora Panuș. Președintele Federației Tinerilor Basarabeni din România, Cristin Murafa, a declarat că în anul viitor evenimentul ar putea fi mult mai mare, cu o participare mai largă, deoarece există solicitări și e nevoie de o implicarea activă a tinerilor.
1 septembrie: Guvernul României a donat 800 de mii de euro pentru reparația Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” din Comrat. Despre asta a anunțat ambasadorul României în Republica Moldova, Cristian-Leon Ţurcanu pe pagina sa de Facebook. „Am toată încrederea că lucrările la noul bloc al liceului, construit cu susținerea financiară generoasă – aproape 800.000 de euro – de la Guvernul României, vor fi finalizate în cel mai scurt timp cu alocarea de către autoritățile de la Chișinău a restului fondurilor necesare”, a scris ambasadorul.
1 septembrie: Institutul de Dezvoltare și Expertiză a Proiectelor și Euronest Intercommunity Development Association au organizat pe 31 august, la Chișinău, o conferință de nivel înalt. Evenimentul s-a referit la impulsionarea absorbției fondurilor europene de către Republica Moldova, țară candidată la Uniunea Europeană. Scopul conferinței a fost de a promova parteneriatele transfrontaliere și a prezenta exemple de bune practici între două state, România și Republica Moldova, în diverse domenii de interes.
1 septembrie: Credem că integrarea europeană a Republicii Moldova poate fi impulsionată prin, cu și datorită proiectelor realizate cu susținerea Uniunii Europene. În acest sens, este necesară promovarea parteneriatelor transfrontaliere cu România, dar și prezentarea exemplelor de bune practici între cele două state în diverse domenii de interes. O spune Iurie Calestru, director de programe la Institutul de Dezvoltare și Expertiză a Proiectelor.
2 septembrie: Tinerii din Republica Moldova care au plecat să studieze în România, precum și în alte țări sunt îndemnați să revină acasă după terminarea studiilor și să ajute la dezvoltarea țării. Studentul care învață în România are parte de studii de calitate, se întoarce în Moldova și contribuie la economia națională, la dezvoltarea țării per general, a menționat secretarul de stat al Ministerului Educației și Cercetării din Republica Moldova, Sergiu Gurin, la Summitul Tinerilor din Republica Moldova „Dor de rădăcini!”. Evenimentul urmărește conectarea tinerilor care-și fac studiile peste Prut cu tinerii care locuiesc în țară, cu instituțiile publice și private, ONG-uri și formatori de opinie pentru a le crea oportunități și contexte de dezvoltare profesională.
2 septembrie: Serile de Cronograf au adus în atenția publicului proiecțiile autohtone și au încântat publicul setos de film. Au reușit să conecteze oamenii și să-i facă mai interesați de co-producțiile cinematografice moldo-românești. Într-o conferință de presă la IPN, regizoarea și scenarista Leontina Vatamanu, directorul artistic al Festivalului „Cronograf”, spune că prin organizarea acestor proiecții s-a încercat a menține legătura cu spectatorii dornici să vadă filme bune autohtone. „Am demarat Serile de Cronograf în luna iunie și ne-am propus să dureze pe parcursul verii, dar se pare că și în septembrie, în fiecare sâmbătă seară, vom proiecta filme. Sper să țin vremea cu noi. Evenimentul acesta se derulează în parcul Alunelul, în amfiteatru. Este un spațiu foarte confortabil, să spun așa, foarte frumos, o atmosferă plăcută și ne-am bucurat să avem pe parcursul verii foarte mulți spectatori”, a declarat Leontina Vatamanu.
2 septembrie: Două filme ale regizorului de film Igor Cobîleanski vor fi proiectate pe 2 septembrie, în cadrul „Serilor de CRONOGRAF”. Este vorba despre „Afacerea Est” și „Practica”, filme realizate în perioada anilor 2016-2017. Despre aceasta a anunțat însuși regizorul în cadrul conferinței de presă cu genericul „Seri de Cronograf. Perspectivele co-producțiilor cinematografice moldo-românești”, organizată la Agenția de presă IPN.
4 septembrie: Reuniunea Teatrelor Naționale Românești revine la Chișinău cu a-VIII-a ediție, cu genericul: „Atât de aproape”. Pentru prima dată, în acest an reuniunea va fi precedată de un showcase care va începe pe data 8 septembrie cu spectacolul „Romeo și Julieta”, producție a Teatrului Național „Mihai Eminescu”. Timp de o săptămână se va desfășura o prezentare a unui portofoliu de 11 spectacole din repertoriul curent al Teatrului Național pentru curatori de festivaluri teatrale internaționale, pentru critici, jurnaliști și specialiști în domeniul artelor spectacolelor.
5 septembrie: Mii de copii din România, Republica Moldova și diaspora românească vor beneficia de ghiozdane și rechizite școlare necesare pentru începutul anului școlar, urmare a campaniei de caritate „Ghiozdănelul” inițiată de Boris Volosatîi, vicepreședintele Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării a Parlamentului României, împreună cu echipa.
5 septembrie: A fost lansată cea de-a doua ediție a programului „Școala finanțelor moderne”, la care participă 15 studenți și masteranzi de la Academia de Studii Economice din Moldova, selectați prin concurs. Până să facă deplasarea în România, tinerii au avut o întrevedere cu guvernatorul Octavian Armașu, organizată la sediul Băncii Naționale a Moldovei. A doua ediție a „Școlii finanțelor moderne” se va desfășura în perioada 9-17 septembrie. Tinerii vor avea posibilitatea să îmbine experiențe de studiu în capitala României cu activități cultural-istorice în orașe precum Iași, Brașov, Suceava și Sinaia. În București, studenții vor avea întrevederi și cu guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu.
5 septembrie: Numărul și calitatea proiectelor realizate în colaborare dintre oamenii de cultură de pe ambele maluri ale Prutului, este în creștere, dar pentru ca acestea să aibă continuitate este nevoie de mai mult suport financiar și un cadru normativ adaptat nevoilor actuale. Declarații în acest sens au fost făcute în cadrul dezbaterii publice cu genericul „Cooperarea moldo-română în domeniul culturii, oportunități deschise”, organizată de Agenția de presă IPN.
5 septembrie: Cooperarea moldo-română în domeniul culturii trebuie să fie o prioritate pentru toate guvernele. De această părere este Petru Hadârcă, actor și regizor, directorul general al Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Chișinău și a fost exprimată în cadrul dezbaterii publice cu genericul „Cooperarea moldo-română în domeniul culturii, oportunități deschise”, organizată de Agenția de presă IPN.
5 septembrie: Creșterea nivelului de cultură și investiția constantă în acest domeniu pot face ca de rezultate să se bucure și generațiile care vor veni, într-o țară mare, fără hotarul de la Prut. Actualmente e nevoie de mai multă implicare din partea tuturor factorilor de decizie pentru ca acele colaborări stabilite deja să aducă roade, dar să se deschidă și calea spre noi parteneriate. Spune Dumitru Grosei, regizor, fondatorul și președintele Asociației Cineaștilor Independenți din Republica Moldova în cadrul dezbaterii publice cu genericul „Cooperarea moldo-română în domeniul culturii, oportunități deschise”, organizată de Agenția de presă IPN.
5 septembrie: Investițiile în domeniul culturii, crearea noilor oportunități vor face ca acest domeniu să contribuie și la dezvoltarea economică a țării. În acest context, proiectele noi trebuie să fie cu viziune nu doar pe plan local, dar și cu viziune de integrare în spațiul românesc sau european. O declarație în acest sens a fost făcută de către Andrei Chistol, secretar de stat la Ministerul Culturii, în cadrul dezbaterii publice cu genericul „Cooperarea moldo-română în domeniul culturii, oportunități deschise”, organizată de Agenția de presă IPN.
5 septembrie: Președinta Maia Sandu merge miercuri la București pentru a participa la Summitul Inițiativei celor Trei Mări. Evenimentul, care este la treia ediție, va fi găzduit la Palatul Cotroceni de către președintele României, Klaus Iohannis. Administrația prezidențială de la Chișinău precizează că la București Maia Sandu se va întâlni cu șefi de stat și de guvern din Europa Centrală și va discuta investițiile în proiecte de infrastructură care ne vor conecta la Uniunea Europeană.
6 septembrie: Mai multe programe de renovare cu suportul financiar al Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova din cadrul Guvernului României sunt derulate în lăcașurile sfinte din subordinea Mitropoliei Basarabiei. Activitățile cuprind și modernizarea sediului administrativ al Mitropoliei, dar și continuarea pictării în stil bizantin a Paraclisului Mitropolitan „Sfântul Ioan Teologul” din Chișinău. Despre aceasta a menționat preotul Constantin Olariu, consilier mitropolitan al Mitropoliei Basarabiei, la o conferință de presă desfășurată la IPN.
5 septembrie: Pelerini din România au venit să se închine în lăcașurile de cult de pe teritoriul Republicii Moldova datorită programelor desfășurate de Mitropolia Basarabiei cu susținerea Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova din cadrul Guvernului României. Credincioșii de peste Prut au avut, de asemenea, ocazia să viziteze muzee și alte obiective turistice din Moldova. Despre impactul pe care îl au programele desfășurate cu susținerea Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova a vorbit Constantin Olariu, consilier mitropolitan al Mitropoliei Basarabiei. Într-o conferință de presă la IPN, preotul a precizat că în acest an Patriarhia română a semnat un protocol de colaborare cu Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova.
7 septembrie: Republica Moldova a obținut, alături de Ucraina, calitatea de stat participant asociat al Inițiativei celor Trei Mări. Decizia a fost luată de către cele 12 state participante I3M la cel de-al VIII-lea Summit, care se desfășoară la București, România. La eveniment a participat și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu. „România este primul stat al Inițiativei care organizează Summitul pentru a doua oară, după cel pe care l-am găzduit la București, cu succes, în 2018. Acest angajament al României reflectă convingerea noastră legată de importanța politică a acestei platforme de dialog la nivel înalt și transmite un nou semnal privind sprijinul strategic și practic pe care îl acordăm Inițiativei, care are o capacitate reală de a spori conectivitatea strategică europeană pe axa Nord-Sud”, a declarat președintele României, Klaus Iohannis, într-o conferință de presă susținută alături de președintele Poloniei, Andrzej Duda, președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, și premierul Croației, Andrej Plenković.
11 septembrie: Vinul producătorilor moldoveni va fi vedetă la București pe 16 și 17 septembrie, la cea de-a III-a ediție a Festivalului Vinului Moldovei. Evenimentul special dedicat vinului, muzicii și culturii Republicii Moldova va avea loc pe Bulevardul Kiseleff, în inima capitalei României. Vizitatorii vor putea degusta vinuri de la 44 de crame celebre și mici producători cu tradiție.
12 septembrie: Reprezentanți din cadrul Ministerului Finanțelor și Serviciului Fiscal de Stat, implicați în procesul de armonizare a cadrului normativ național, vor prelua experiența României în ceea ce privește procesul de transpunere a legislației UE privitor la TVA. Pe parcursul a trei săptămâni, Adriana Nuțu, consilier superior în cadrul Direcției de legislație fiscală și reglementări vamale și contabile din cadrul Ministerului Finanțelor Publice din România, va oferi expertiză privitor la etapele transpunerii legislației UE, urmând să aibă o serie de discuții cu funcționarii.
13 septembrie: Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, efectuează în perioada 13-15 septembrie, o vizită în Republica Moldova. La Chișinău oficialul va avea întrevederi cu președinta Maia Sandu, premierul Dorin Recean și cu președintele Parlamentului, Igor Grosu. „În cadrul programului vor fi discutate ultimele evoluții ce țin de securitatea regională, dar prioritățile de cooperare pe linia Republica Moldova-NATO, posibilitățile de obținere a expertizei și asistenței Alianței Nord-Atlantice pentru eforturile de democratizare și de modernizare a țării noastre. În particular pentru dezvoltarea capacităților de securitate, apărare, combaterea dezinformării și fortificarea rezilienței țării noastre, în conformitate cu cerințele mediului actual de securitate”, a declarat în cadrul unei conferințe de presă purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă.
13 septembrie: Cabinetul de miniștri a aprobat proiectul hotărârii aferente Regulamentului privind procedura de efectuare a misiunilor transfrontaliere cu ambulanțele/Serviciului mobil de urgență, reanimare și descarcerare (SMURD) al României. Ministerul Afacerilor Interne menționează că scopul proiectului constă în reglementarea și standardizarea implicării echipelor de paramedici cu ambulanțele SMURD din dotarea Inspectoratului General pentru Situații de Urgență. La fel este vorba și despre sporirea procedurilor legal aplicabile în procesul de efectuare a misiunilor speciale internaționale.
14 septembrie: Rectorul Academiei de Studii Economice de la București, Nicolae Istudor, susține că universitățile, atât cele din România, cât și cele din Republica Moldova, nu se pot dezvolta fără să se țină cont de procesul de internaționalizare. „Trebuie să creștem numărul de parteneriate, și nu numai cantitativ, ci și calitativ”, a declarat rectorul în podcastul Băncii Naționale a Moldovei „Dă sens banilor”.
14 septembrie: Cea de-a opta ediție a Reuniunii Teatrelor Naționale Românești, desfășurate la Chișinău, devine tot mai aproape de spectatori. Pentru prima dată în programul festivalului au fost incluse spectacole stradale care scot în prim-plan comunicarea non-verbală. Patru spectacole în aer liber vor fi organizate în scuarul Teatrului Național „Mihai Eminescu” care găzduiește reuniunea. Toți doritorii sunt așteptați astăzi la ora 17.00 pentru a savura primul spectacol stradal din această ediție.
14 septembrie: Guvernul României a aprobat acordurile cu Republica Moldova cu privire la construirea și modernizarea a trei poduri peste Prut. Este vorba despre construirea unui nou pod rutier între localitățile Albița (România) și Leușeni (Republica Moldova). De asemenea, acordurile cuprind și modernizarea podurilor rutiere deja existente între localitățile Sculeni (Republica Moldova) și Sculeni (România) și localitățile Cahul (Republica Moldova) și Oancea (România).
15 septembrie: Republica Moldova are o șansă istorică să înceapă negocierile de aderare și să devanseze Ucraina în procesul de negociere. O spune fostul negociator-șef pentru aderarea României la Uniunea Europeană, Leonard Orban. Potrivit acestuia, dacă Republica Moldova va avea voință politică pentru a implementa reformele, capacitate administrativă și va rezolva problema transnistreană, este fezabil ca aderarea la UE să se producă în anul 2030.
16 septembrie: Este important ca la guvernare să rămână forțe politice proeuropene, care să asigure parcursul european al Republicii Moldova. Este opinia comentatorului politic de la București, Mihai Isac. Potrivit expertului, în Republica Moldova trebuie să fie identificat consens politic, astfel încât toate formațiunile să se unească în jurul ideii de integrare europeană. În același context, directorul Institutului Euro-Atlantic pentru Consolidarea Rezilienței, Radu Burduja, spune că pentru a îmbunătăți percepția cetățenilor Republicii Moldova față de NATO este necesară modificarea strategiei de comunicare a autorităților.
16 septembrie: România sprijină Republica Moldova în procesul de integrare europeană pentru că avem o istorie, o cultură și o limbă comună, dar și pentru că este în interesul României să aibă în vecinătate un stat stabil și prosper. O spune directorul Institutului Diplomatic Român, Liliana Popescu. Potrivit directorului IDR, cetățenii Republicii Moldova trebuie să conștientizeze șansa istorică pe care o are acum Republica Moldova de a deschide negocierile de aderare. Potrivit directorului Institutului Diplomatic Român, Republica Moldova se bucură acum de o deschidere fără precedent din partea cancelariilor europene, iar această oportunitate ar trebui valorificată pentru a obține, până la sfârșitul acestui an, începerea negocierilor de aderare.
18 septembrie: Opere ale artiștilor din Moldova sunt expuse la Muzeul de Artă Contemporană din România, în cadrul Festivalului Internațional de Artă Contemporană de la Sibiu - SCAF . Republica Moldova a fost invitată la cea de-a patra ediție a festivalului care reprezintă un eveniment notoriu în agenda cultural-diplomatică a României și reunește, timp de două săptămâni 150 de artiști din 22 de țări.
18 septembrie: „Voi face în continuare tot ce îmi stă în putință pentru ca Republica Moldova sa devină parte a Uniunii Europene”. O spune europarlamentara Corin Crețu, care va efectua săptămâna aceasta o vizită la Chișinău. La Chișinău, oficiala are programate mai multe întrevederi importante. Corin Crețu spune că va discuta despre parcursul european al Republicii Moldova cu premierul Dorin Recean, președintele Parlamentului, Igor Grosu, dar și președinta Congresului Autorităților Locale, Tatiana Badan. De asemenea, sunt planificate întrevederi cu ambasadorul UE la Chișinău, Janis Mazeiks, și ambasadorul României la Chișinău, Cristian Leon Țurcanu, precum și cu rectorul Universității de Stat din Moldova, Igor Șarov și rectorul Academiei de Studii Economice, Alexandru Stratan.
20 septembrie: Subiectul legat de transplantul de organe și donarea lor trebuie să fie mediatizat cât mai mult și despre asta să se vorbească la toate nivelurile. Profesorul Vlad Brașoveanu, a cărui excelență în transplant este cunoscută pe ambele maluri ale Prutului, a declarat într-o conferință de presă că transplantul de organe trebuie promovat în mass-media, reducând rata mortalității pacienților care așteaptă un organ de la donator. Profesorul Vlad Brașoveanu a ținut să menționeze că în România sunt centre importante de transplanturi, care au un rol important. Din păcate, în Republica Moldova încă acest lucru rămâne în urmă.
21 septembrie: La Chișinău se desfășoară cea mai mare conferință internațională privind impozitarea din Moldova „TAXCON'23”, a patra ediție. Evenimentul este organizat de Camera de Comerț Americană din Moldova, în parteneriat cu Ministerul Finanțelor și Camera Consultanților Fiscali din România. Procesul actual de apropiere, iar într-o perspectivă de până în 2030 de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană presupune armonizarea a aproximativ 1700 de acte normative ce țin de Ministerul Finanțelor, dintre care aproape jumătate țin de domeniul fiscal și vamal. Aceste ajustări necesită un dialog constant cu mediul de afaceri și sunt orientate spre simplificarea de proceduri, spre concretizări și uniformizări, a remarcat Veronica Sirețeanu, ministrul finanțelor, în deschiderea „TAXCON'23”.
21 septembrie: Lucrările marelui maestru român Corneliu Baba au ajuns în premieră la Chișinău. Vernisajul expoziției „Corneliu Baba. Artistul realismului profund” a avut loc la Muzeul Național de Artă al Moldovei. În jur de 60 de opere importante împrumutate de la muzeele de artă din România, dar și din colecții private pot fi admirate de iubitorii de artă din Republica Moldova datorită colaborării dintre Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova și Art Safari.
22 septembrie: La 3 octombrie Parlamentul European va analiza raportul de țară privind progresele Republicii Moldova în implementarea celor 9 recomandări ale Comisiei Europene. O spune europarlamentarul român, Corina Crețu, care și-a exprimat speranța că Republica Moldova va începe negocierile de aderare la sfârșitul acestui an. Potrivit eurodeputatului, odată cu deschiderea negocierilor de aderare Republica Moldova va avea posibilitatea să obțină fonduri de preaderare, însă trebuie să fie pregătită cu proiecte concrete în acest sens.
22 septembrie: Cel mai probabil, negocierile de aderare cu Uniunea Europeană vor începe la pachet Republica Moldova – Ucraina. O spune ex-ministrul român, Răzvan Cotovelea, aflat la Chișinău în cadrul programului de formare profesională în domeniul afacerilor europene pentru funcționarii din Republica Moldova. Potrivit fostului ministru român, Republica Moldova are șansa începerii negocierilor de aderare în această iarnă sau în primăvara anului viitor, iar România este alături de autoritățile de Chișinău în procesul de aderare.
22 septembrie: După prăbușirea URSS moldovenii nu doar și-au obținut libertatea, dar s-au trezit față în față cu realitatea crudă a unei conștiințe naționale deformate de aproape două sute de ani de opresiune colonială, care a perseverat în efortul de deconstrucție identitară a băștinașilor. Dintre toate popoarele titulare din fostele republici sovietice și apoi post-sovietice, moldovenii au cea mai vagă și contradictorie conștiință de sine. Acest lucru se datorează caracteristicilor istorice ale dezvoltării lor pe parcursul ultimelor două secole – menționează Anatol Țăranu într-un Op-Ed.
22 septembrie: Zilele Filmului Românesc au debutat la Chișinău cu proiecția celui mai nou film al regizorului român, Cristian Mungiu, drama „R.M.N.”. „De fiecare dată când îl prezint, încerc să înțeleg în câtă măsură înțelegem din realitatea care ne înconjoară aceleași lucruri și în câtă măsură putem să ne înțelegem pe noi mai bine privind filme”, a menționat Cristian Mungiu la Gala de deschidere a evenimentului. Potrivit regizorului, cinematograful ne poate ajuta la înțelegere mai bună a noastră și are rolul unei oglinzi în care noi ne privim.
22 septembrie: Ziua Cooperării Interreg 2023 în Republica Moldova este marcată astăzi cu genericul: „Împreună mai puternici pentru un an european al competențelor”. În cadrul evenimentului organizat la Universitatea Tehnică a Moldovei s-a vorbit despre rezultate și obiective, despre asistența oferită de program în beneficiul cetățenilor Evenimentul a reunit reprezentanți ai structurilor de management ale Programul Operațional Comun România-Republica Moldova 2014-2020 din ambele state, misiuni diplomatice, partenerii și beneficiarii proiectelor, mediul academic, studenți, publicul larg și jurnaliști.
22 septembrie: 70 de școli din Republica Moldova au primit din partea Guvernului României, prin Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova, echipament digital pentru modernizarea sistemului de educație. Mai exact, e vorba de table multifuncționale și laptopuri pentru clase.
23 septembrie: Reuniunea celor peste 30 de miniștri de externe în marja Platformei de sprijin pentru Republica Moldova, care se va desfășura la Chișinău în luna octombrie, ar fi o ocazie bună ca autoritățile de la Chișinău să solicite mai multă susținere pentru soluționare politică și pașnică a conflictului transnistrean. De această părere este expertul de la București, Mihai Isac.
25 septembrie: Filmul „Omul fără linia vieții” va fi lansat în două țări concomitent – Republica Moldova și România, pe 30 noiembrie. Fimul reprezintă o colaborare dintre actori de pe ambele maluri ale Prutului și povestește istoria inginerului român Ionel Sporea, inventatorul primului robot modern pentru antrenamentele de tenis de masă, care s-a ales cu o sentință de 12 ani de închisoare pentru trădare de patrie.
25 septembrie: Procesul de realizare a unui film este destul de stresant și nu este atât de ușor cum pare la prima vedere. Trebuie să-ți asumi o responsabilitate pentru toată echipa pe care o ai lângă tine, pentru actorii care vin să se filmeze, pentru calitatea produsului. Dar, până la urmă, omul sfințește locul. O spune Adriana Vasilcov, regizoarea și producătoarea filmului „Omul fără linia vieții”, care, alături de actori și protagonistul principal al filmului, au împărtășit impresii în cadrul unei conferințe de presă la IPN.
Această retrospectivă este realizată în cadrul proiectului „Dublă integrare prin cooperare și informare”, realizat de Agenția de presă IPN cu finanțarea Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova din cadrul Guvernului României. „Conținutul acestui material nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.