RETROSPECTIVA lunii MAI. Cele mai importante știri din fluxul IPN „Dublă integrare prin cooperare și informare ”
2 mai: România susține ferm parcursul european al Republicii Moldova și dorește să-și reconfirme angajamentul pentru intensificarea cooperării pe palierul securității și apărării, inclusiv în contextul noii etape strategice a relațiilor UE-Republica Moldova ca urmare a deciziei Consiliului European de a acorda Republicii Moldova statutul de țară candidat pentru aderarea la UE. Declarații în acest sens au fost făcute de ministrul apărării naționale al României, Angel Tîlvăr, într-o conferință de presă la Chișinău.
3 mai: Trei poduri peste râul Prut vor fi modernizate urmare a cooperării strânse între guvernele de la Chișinău și București. Guvernul a aprobat, la propunerea Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, semnarea Acordurilor bilaterale moldo-române care prevăd reconstruirea și reabilitarea podurilor transfrontaliere peste Prut. Urmează să fie modernizat podul rutier între localitățile Leușeni (Republica Moldova) - Albița (România), podul între localitățile Cahul (Republica Moldova) - Oancea (România) și cel între localitățile Sculeni (Republica Moldova) - Sculeni (România).
4 mai: România oferă în acest an 2000 de locuri pentru copiii din Republica Moldova la taberele ARC. Anunțul a fost făcut de secretarul de stat al Departamentului Românilor de Pretutindeni, Gheorghe Cârciu. Potrivit oficialului, proiectul este unul de suflet pentru Guvernul de la București. În cadrul taberelor ARC elevii din Republica Moldova, alături de copiii și tinerii altor comunități românești din afara țării își vor petrece o parte din vacanță în România, participând la diverse activități sportive și educaționale. Secretarul de stat al Departamentului Românilor de Pretutindeni din cadrul Guvernului României spune că de-a lungul anilor mii de elevi din Republica Moldova au participat la taberele ARC, proiect destinat elevilor și tinerilor români din diaspora și din comunitățile istorice.
5 mai: Alegerile din autonomia găgăuză au reconfirmat un adevăr crud și cunoscut demult despre poziția perdantă a guvernării pro-europene de la Chișinău și a partenerilor europeni în lupta pentru mințile minorității găgăuze din Republica Moldova. Fără o politică informațională bine pusă la punct este greu să te aștepți la soluții benefice, care ar schimba percepția găgăuzilor și ar reduce simțitor influența Moscovei în această regiune. Se cere și o modificare cardinală a politicilor investiționale în autonomie după principiul: „mai multe investiții pentru mai multă loialitate față de alegerea de civilizație europeană”. A venit timpul creării în cadrul guvernului a unei subdiviziuni administrative preocupată de promovarea politicilor de stat în această regiune problematică a Republicii Moldova, cu examinarea concomitentă a oportunității păstrării pentru bașcanul Găgăuziei a calității de membru al guvernului central din oficiu, menționează într-un Op-Ed Anatol Țăranu.
5 mai: Polițiștii de frontieră din Moldova și România au aprobat un șir de măsuri pentru a anticipa un flux sporit de persoane și mijloace de transport în punctele de trecere a frontierei moldo – române. Necesitatea sincronizării la maxim și coordonării prealabile a activităților de fluidizare a traficului transfrontalier vine în contextul desfășurării în Moldova a minivacanței din 6 - 9 mai și evenimentului Marea Adunare Națională „Moldova Europeană” din 21 mai.
8 mai: „Festivalul Tradițiilor Românești”, cel mai amplu eveniment destinat promovării artei populare românești în Republica Moldova din ultimii ani, va avea loc la Grădina Botanică din Chișinău, în perioada 12-14 mai, accesul la festival este gratuit. În premieră, zeci de meșteri și artiști populari care reprezintă toate regiunile geografice din România vor expune și arăta tradițiile în fața publicului la Chișinău, alături de meșteșugari din Republica Moldova.
8 mai: Ziua Europei 2023 va fi marcată printr-o serie de evenimente sub genericul „UE-Moldova: Împreună mai puternici”. Activitățile de Ziua Europei vor avea loc pe tot parcursul lunii mai și vor evidenția valorile și cultura Uniunii Europene, precum și asistența oferită de UE și statele sale membre, în beneficiul cetățenilor Republicii Moldova. Jānis Mažeiks, ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova, a declarat că Ziua Europei este o zi de celebrare a păcii și unității în întreaga Europă. El a felicitat moldovenii cu prima aniversare a „statutului de țară candidată la UE" și alegerea căii europene.
11 mai: Instituțiile de frontieră din Republica Moldova și România își consolidează cooperarea în domeniul analizei riscurilor. În acest sens, la sediul Inspectoratului General al Poliției de Frontieră din România a avut loc o ședință bilaterală cu participarea experților din ambele țări. Experții au căzut de acord că principalele amenințări la adresa securității la frontiera comună țin de fenomenul migrației ilegale și traficul ilicit cu țigări și produse din tutun.
12 mai: Prima ediție a „Bazarului diplomatic”, eveniment organizat sub patronajul Ambasadelor României și Republicii Moldova din Regatul Belgiei va avea loc în perioada 13-15 mai 2023, la Bruxelles. Evenimentul va reuni în Sala de Marmură a Universității Libere din capitala Belgiei artiști, creatori, artizani și meșteri din România și Republica Moldova, care promovează conceptul de ”slow movement”, prezentând produse unice, personalizate, realizate în acord cu principiile de respectare a mediului, a ciclurilor naturale, a biodiversității și autenticității. Astfel se dorește promovarea unor produse și mărci consacrate, realizate manual sau semi-industrial și care se identifică cu ingeniozitatea și inventivitatea inginerilor și inventatorilor români și moldoveni.
12 mai: Muzeele din Moldova vor participa, pentru prima dată, într-o ediție comună cu cele din România la evenimentul „Noaptea Muzeelor”. Rețeaua Națională a Muzeelor din România a încărcat pe o platformă programul muzeelor locale, dar și al celor din Republica Moldova care include un caleidoscop de evenimente lansate sub genericul „La noaptea muzeelor moda prinde viață”. Muzeele își deschid simultan porțile sâmbătă, 13 mai, până noaptea târziu. Activitățile cultural-artistice pot fi vizitate gratuit.
12 mai: Ana Vasilachi, prima femeie viceministru al apărării Republicii Moldova (2013-2015), interpretează rolul ministrei de externe a țării noastre în „Leon 2”, o producție româno-italiană sub regia lui Virgil Asoltanei. „Sunt doamnă, sunt mamă, sunt cea mai fericită bunică din lume, o întruchipare a femeii care poate reuși în toate domeniile (...) Noi, femeile din Republica Moldova, din diaspora, putem îmbina rolul de politician, bunică, de ce nu, și actriță”, a declarat în cadrul unei conferințe de presă Ana Vasilachi, care a deținut în trecut un șir de funcții publice, inclusiv consilieră CMC și deputată în Parlamentul de la Chișinău.
13 mai: Meșterii populari de pe ambele maluri ale Prutului s-au adunat la Festivalul Tradițiilor Românești din Grădina Botanică din Chișinău pentru a-și prezenta lucrările sale publicului din Republica Moldova și oaspeților țării. Tradițiile românești se vor împleti cu tehnologiile moderne, ochelari VR și roboței, cu ajutorul cărora participanții vor „vizita” zone istorice din România și Republica Moldova.
13 mai: Ana Vasilachi, o moldoveancă ce a deținut în trecut un șir de posturi publice în Republica Moldova, inclusiv cel de consilieră CMC, deputată în Parlament, viceministră a muncii și apoi a apărării, a fost invitată să interpreteze rolul ministrei de externe a Moldovei într-un film româno-italian realizat în scopuri caritabile. „Am avut norocul să mi se ofere funcția publică de ministru de externe, nu în Republica Moldova, ci în Italia, ca și actriță în filmul italo-român „Leon 2”, care este primul film italo-român internațional. Acest film nu este doar semnificativ și istoric în viața mea, ci totodată are menirea să readucă ideea unirii Basarabiei cu România, astfel aducând Basarabia acasă”, a declarat Ana Vasilachi în cadrul unei conferințe de presă la Chișinău.
15 mai: Spectacole, recitaluri poetice și lansări de carte – sunt doar câteva dintre manifestările artistice care vor aduna publicul iubitor de frumos, din Moldova și România, la cea de-a XV-a ediție a Festivalului Internațional de Poezie „Grigore Vieru”. Evenimentul va avea loc în perioada 16 -19 mai, la Iași, Chișinău și Cahul. Pe 16 și 17 mai, la Iași, România, va avea loc spectacolul „Scrisoare din Basarabia” în memoria poetului Grigore Vieru, cu participarea actriței Daniela Nane, a compozitorului și cântărețului Nicu Alifantis și formației Fragile Band.
16 mai: Tinerii din Republica Moldova și România își unesc eforturile pentru a face acordurile de colaborare și de înfrățire dintre comunitățile și localitățile de pe ambele maluri ale Prutului mai eficiente. Ei vor mai multă transparență în cheltuirea banilor publici, vor ca aceștia să fie folosiți pentru îmbunătățirea situației din comunități, nu pentru lustruirea imaginii unor oameni politici. Declarațiile au fost făcute de reprezentanți ai Ligii Studenților din Iași și Ligii Studenților din Basarabia cadrul unei conferințe de presă.
16 mai: Reprezentanții Partidului Alianța pentru Unirea Românilor din Republica Moldova și ai Consiliului Național al Unirii vor organiza pe 21 mai un Marș al Unirii. Participanții se vor aduna în fața Teatrului Național „Mihai Eminescu”, de unde vor porni în Piața Marii Adunări Naționale. Potrivit reprezentanților AUR și CNU, pe 21 mai urmează să fie reconfirmat drumul Republicii Moldova către Uniunea Europeană, însă acest parcurs european poate fi realizat doar prin reunirea cu România.
16 mai: Mai mulți tineri din Moldova și România, membri ai ligilor studențești, sunt gata să pună umărul la îmbunătățirea acordurilor de colaborare și de înfrățire a comunităților și localităților de pe ambele maluri ale Prutului. Astfel tineri vor să ușureze sarcina primarilor care vor să aibă o colaborare dincolo de granițe. Declarații în acest sens au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă.
17 mai: Universitatea de Stat din Moldova și Universitatea din București își extind colaborarea. Cele două instituții vor putea face schimb de studenți, de cadre didactice și de bune practici. Totodată, la Chișinău va fi înființată o extensiune universitară. Asta după ce rectorii celor două universități au semnat două acorduri în acest sens.
17 mai: Cooperarea dintre Republica Moldova și România va fi consolidată și mai mult datorită unui nou program de suport lansat astăzi la Iași de către Autoritatea de Management și Secretariatul Comun al Programului Interreg NEXT România-Republica Moldova. Bugetul alocat din partea UE este de 77 de milioane de euro, iar 10% urmează a fi contribuție proprie. Banii vor putea fi folosiți pentru sănătate, educație, prevenirea dezastrelor naturale, conservarea biodiversității și cooperare interinstituțională.
18 mai: Gala Corneliu Coposu va avea loc la Chișinău în zilele de 10-11 noiembrie, la Sala cu Orgă”, edificiu cultural istoric de renume, inaugurat în anul 1901. În cadrul evenimentului vor fi premiați câștigătorii tradiționalului concurs de eseuri organizat de Fundația Corneliu Coposu. Potrivit lui Ion-Andrei Gherasim, președintele executiv al Fundației „Corneliu Coposu”, anul trecut Gala a avut loc la Cluj, iar anul acesta a fost ales Chișinăul deoarece „ne dorim din toată inima ca frații noștri să fie cât mai mult alături de noi”. Corneliu Coposu a iubit enorm Basarabia și a avut de fiecare dată, în momentele cele mai grele, un gând pentru frații de dincoace de Prut.
18 mai: Guvernul de la București a aprobat prin memorandum decizii care vizează interconectarea rețelelor de gaze naturale și energie electrică între România și Republica Moldova. Potrivit documentului, urmează a fi realizate lucrări complementare interconexiunii Iași-Ungheni-Chișinău și vor fi extinse lucrările la gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău prin construcția unei conducte de transport gaze Centura Chișinăului.
19 mai: Memorandumul pentru interconectarea rețelelor de gaze naturale și energie electrică cu România presupune și o colaborare în privința energiei nucleare. Despre aceasta a anunțat ministrul energiei, Victor Parlivoc. Potrivit lui, Republica Moldova ar putea procura energie nucleară din România în eventualitatea proiectelor pe care le realizează statul vecin, de extindere a capacităților generale nucleare la Cernavodă și centralele mici sau small modular reactors.
20 mai: Primarii din România și Republica Moldova s-au reunit la Chișinău pentru a spune da unor procese de durată, prin crearea unei organizații comune din care vor face parte asociații reprezentative ale aleșilor locali din cele două state și care va purta denumirea de Consiliul Asociațiilor Aleșilor Locali din România și Republica Moldova - CALRRM. Detalii despre principiile de activitate și obiectivele acestei noi entități care are la bază o colaborare de peste 10 ani a unor asociații de pe ambele maluri ale Prutului au fost prezentate în cadrul unei conferințe de presă.
20 mai: Guvernele din România și Republica Moldova vor avea un nou partener de nădejde în promovarea politicilor publice ce vizează dezvoltarea comunităților locale. Declarația aparține reprezentanților Consiliul Asociațiilor Aleșilor Locali din România și Republica Moldova (CALRRM), entitate care s-a reunit la Chișinău în prima ședință, și-a fost făcută în cadrul unei conferințe de presă organizată.
21 mai: Aproximativ jumătate din populația Republicii Moldova consideră integrarea în UE un factor esențial în protejarea și consolidarea democrației, se menționează într-un sondaj cu privire la starea democrației în Republica Moldova realizat de Fundația Eidos, alături de compania internațională de sondare a opinie publice Atlas Intel. Studiul arată că 5 din 10 moldoveni consideră Rusia o amenințare la adresa democrației.
22 mai: Este foarte bine că Republica Moldova își fixează un termen pentru a realiza dezideratul de integrare europeană, iar obiectivul de a adera la Uniunea Europeană în 2030 ar putea fi atins doar cu eforturi consolidate și susținute. O opinie în acest sens a fost exprimată de europarlamentarul român Dacian Cioloș, în cadrul cadrul emisiunii „Impact Global” de la TVR Moldova despre termenul de șapte ani înaintat de Maia Sandu pentru aderarea Republicii Moldova la UE.
22 mai: Operatorul pieței de energie electrică din România (OPCOM) urmează să-și deschidă o filială în Republica Moldova pe care să fie tranzacționată electricitate. Despre acest lucru a discutat ministrul energiei, Victor Parlicov, în cadrul vizitei la București, anunță Ministerul Energiei într-un comunicat de presă.
23 mai: Mai mulți potențiali beneficiari ai proiectelor care pot primi finanțare prin Programul Interreg NEXT România-Republica Moldova 2021-2027 au participat la un Forum dedicat proiectului. Participanții au putut afla informații despre noul Program, dar și să stabilească parteneriate pentru propunerile de proiecte și găsească parteneri potriviți pentru a discuta despre dezvoltarea ideilor de proiecte.
23 mai: Punctul de trecere a frontierei de stat Leova-Bumbăta a fost inaugurat. Circulația se va face pe pontoane care leagă cele două maluri ale Prutului, pe artere de control, una destinată ieșirii din țară și alta pentru formalitățile de intrare. În primă etapă va fi permisă trecerea frontierei de către unitățile de transport cu o masă totală de până la 3,5 tone, iar programul de lucru va fi în regim de zi, în intervalul orelor 08.00 și 20.00.
24 mai: Invazia rusă a Ucrainei a devenit un punct de cotitură în istoria politică a Republicii Moldova. Ca una dintre cele mai sărace țări din Europa, Moldova s-a confruntat cu acute probleme economice cauzate de războiul din Ucraina, fiind grav lovită de un șir de crize în condițiile când a fost nevoită să accepte instantaneu aproape o sută de mii de refugiați ucraineni. Criza energetică a acutizat-o pe cea economică și a provocat creșterea vertiginoasă a inflației, aducând economia moldovenească aproape de prăbușire. Majoritatea cetățenilor moldoveni au simțit consecințele crizei prin scăderea nivelului de viață. Însă datorită ajutorului UE, statul moldovenesc a reușit să salveze sfera socială de colapsul iminent și să scape aproape complet de dependența de importurile de gaze rusești, chiar dacă prețurile pe piața internă au rămas la niveluri record, menționează într-un Op-Ed Anatol Țăranu.
24 mai: Consiliul Național al Unirii (CNU) consideră că unica șansă de integrare rapidă a Republicii Moldova în Uniunea Europeană este de a se uni cu România. Declarații în acest sens au fost făcute în cadrul conferinței de presă cu genericul: „Proiectul Consiliului Național al Unirii și integrarea juridică a Republicii Moldova în Uniunea Europeană”. Președintele Consiliului Național al Unirii, Alexandru Arseni, susține că și-ar fi dorit să transmită acest mesaj de la tribună, în fața oamenilor veniți la Adunarea Națională „Moldova Europeană” din 21 mai și a făcut toate demersurile în acest sens, dar nu a fost auzit.
30 mai: Cel puțin 1000 de persoane sunt așteptate la Summitul Comunității Politice Europene care va avea loc la 1 iunie, în localitatea Bulboaca. Anunțul a fost făcut de ministra Afacerilor Interne, Ana Revenco, potrivit căreia majoritatea statelor participante la Summit ajută Republica Moldova în procesul de asigurare a securității evenimentului. Șefa de la Interne spune că Reuniunea Comunității Politice Europene este cel mai complex eveniment găzduit vreodată de Republica Moldova și reprezintă o oportunitate unică de a arăta lumii întregi că țara merită să fie parte a blocului comunitar.
30 mai: Buna organizare a Summitului Comunității Politice Europene în Republica Moldova va fi asigurată și prin contribuția Ministerului Afacerilor de Interne din România. 87 de angajați ai ministerului român au fost delegați pentru a oferi suport autorităților naționale.
31 mai: Cheltuielile pentru reabilitarea podurilor de la Sculeni, Cahul și Leușeni vor fi acoperite de România. Guvernul Republicii Moldova a ratificat acordurile privind realizarea lucrărilor, iar partea română creează caietul de sarcini pentru licitațiile necesare. În cadrul ședinței de guvern, ministra infrastructurii și dezvoltării regionale, Liliana Dabija a declarat că în luna septembrie vor fi anunțați agenții economici care urmează să efectueze lucrările. Se planifică că lucrările vor fi începute în primul semestru al anului 2024, iar podurile vor fi reparate până în anul 2027.
Această retrospectivă este realizată în cadrul proiectului „Dublă integrare prin cooperare și informare”, realizat de Agenția de presă IPN cu finanțarea Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova din cadrul Guvernului României. Conținutul acestui material nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.
