RETROSPECTIVA lunii IULIE. Cele mai importante știri din fluxul IPN „Beneficiile aderării Republicii Moldova la UE pentru om, comunitate și țară”.
9 iulie: Al doilea radar de monitorizare a spațiului aerian va ajunge în Republica Moldova în anul 2025, sistemul fiind acum în proces de asamblare. Anunțul a fost făcut de ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi. Potrivit ministrului, al doilea radar care va ajunge în Republica Moldova va fi unul complementar sistemului actual de monitorizare a spațiului aerian și va asigura detectarea unor eventuale pericole. Ministrul Apărării spune că cel de-al doilea radar de monitorizare a spațiului aerian pe care Republica Moldova îl procură cu sprijinul financiar al Uniunii Europene este acum în proces de asamblare. Achiziționarea radarului a fost posibilă grație programului Instrumentul European pentru Pace.
9 iulie: În contextul pregătirii referendumului privind integrarea europeană a Republicii Moldova, este foarte importantă combaterea dezinformării promovate de grupările eurofobe referitoare la mecanismele de funcționare a Uniunii Europene, precum și la beneficiile statelor membre. După Brexit, ne-am convins de regretele cetățenilor britanici ai unui stat foarte dezvoltat din toate punctele de vedere, deci, ne putem imagina cât de mare ar putea fi regretul moldovenilor manipulați de grupările eurosceptice și eurofobe, la foarte scurt timp după un eventual eșec al referendumului din 20 octombrie 2024. Blocarea integrării europene a Republicii Moldova va izola țara, prinsă între UE și Ucraina, pe plan internațional, lipsind-o de orice perspective de viitor – precizează Victor Pelin într-un Op-Ed.
9 iulie: Republica Moldova se află într-un moment crucial pentru viitorul său. Drumul de la semnarea primului document strategic de relații cu Uniunii Europeană și până la lansarea negocierilor de aderare a fost prea lung, de 20 de ani. Și în condițiile unui război informațional, viitorul european nu poate fi lăsat pe seama unor dezbateri și competiții politice, ci este nevoie de implicarea fiecărui cetățean. O spun reprezentanții inițiativei civice „Cetățeni pentru Europa”, fondată de mai multe personalități din diverse domenii. Ei îndeamnă cetățenii să se alături inițiativei indiferent de meserie, indiferent de comunitatea în care trăiesc, indiferent de limba pe care o vorbesc.
10 iulie: Toate taberele politice fac campanie electorală la subiectul referendumului, deși potrivit legii, aceasta ar trebui să înceapă cu 30 de zile înainte de ziua plebiscitului. O spune ex-președintele Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, potrivit căruia atât partidul de guvernare, cât și formațiunile din opoziție, care cheamă alegătorii la boicot, fac campanie electorală. Iurie Ciocan se arată convins că referendumul va atinge pragul de validare de 1/3, întrucât comasarea celor două exerciții electorale va contribui la majorarea ratei de participare.
10 iulie: După ani de aspirații la UE, inclusiv în cadrul triumviratului Moldova – Ucraina – Georgia, aderarea Georgiei la UE a fost suspendată, transmite IPN cu referință la Eureporter. În cadrul unui eveniment de ieri, vizând extinderea UE, ambasadorul Uniunii Europene la Tbilisi, Pawel Herczynski, a spus, că „din păcate, procesul de aderare a Georgiei la UE este oprit pentru moment”, dovedind că lipsa unor progrese întoarce lucrurile înapoi. El a specificat că suspendarea „a fost decisă de liderii UE în timpul ultimei reuniuni a Consiliului European”.
10 iulie: În perioada de mai bine de 20 de ani Elveția a contribuit la dezvoltarea Moldovei cu aproape 300 de milioane de franci elvețieni, sau 6 miliarde de lei moldovenești, a estimat Guido Beltrani, directorul Biroului de Cooperare al Elveției la Chișinău, în cadrul evenimentului „Ziua verii elvețiene”, care s-a produs la Chișinău marcând cu anticipație și Ziua Națională a Elveției din 1 august.
10 iulie: Punctul de tangență între democrațiile Republicii Moldova și Elveției este, cu siguranță, referendumul, pe care Chișinăul îl propune acum populației pentru a da vigoare integrării europene a țării. „Peste câteva luni, poporul Moldovei va avea oportunitatea să voteze un subiect foarte important pentru viitorul țării dumneavoastră – integrarea europeană”, a sugerat în discursul său la „Swiss Summer Day” (Ziua verii elvețiene) Félix Baumann, ambasadorul Confederației Elvețiene la Chișinău cu reședința la Kiev.
11 iulie: Uniunea Europeană va contribui cu 9,5 milioane de euro sub formă de granturi în sprijinul liniilor de credit acordate în cadrul Fondului BERD de Finanțare a Economiei Verzi în Sectorul Rezidențial. Această inițiativă comună urmărește să stimuleze proprietarii de apartamente și case din Moldova să întreprindă lucrări de renovare pentru eficiența energetică pentru a-și reduce facturile la energie și a consolida securitatea energetică pe termen lung a Moldovei. Reprezentanții Comisiei Europene și Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) au semnat o declarație de intenție pentru instituirea unui program de reducere a costurilor de renovare a eficienței energetice pentru clădirile rezidențiale din Republica Moldova.
11 iulie: Polonia și Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare vor renova și dota una dintre cele 35 de școli model din Republica Moldova. Astăzi la Guvern a avut loc ceremonia de semnare a acordului pentru acordarea unui milion de euro în acest sens. Potrivit implementatorilor, cu această investiție va începe renovarea unei școli din rețeaua de școli model, care va îmbunătăți nu doar infrastructura fizică, dar va crea și un mediu de învățare dinamic și incluziv, care ține de interesele tuturor elevilor.
11 iulie: Uniunea Europeană a predat 40 de vehicule de patrulare și 100 de camere video corporale Inspectoratului General al Poliției în cadrul unui proiect finanțat de UE și implementat de Organizația Internațională pentru Migrație în Republica Moldova. Donația, în valoare de 710 mii de euro, urmărește consolidarea capacităților poliției de a răspunde prompt în situații de urgență și de a proteja drepturile persoanelor care trăiesc în comunitățile locale. Comisarul european pentru vecinătate și extindere, Olivér Várhelyi, a menționat că suportul oferit reflectă angajamentele comune UE-Moldova de a spori protecția celor mai vulnerabili, fie că sunt moldoveni sau refugiați, și de a oferi polițiștilor din Moldova cele mai bune condiții pentru a-și desfășura activitatea într-un mediu în continuă schimbare.
11 iulie: 20 de militari moldoveni vor participa la operațiunea Uniunii Europene în Bosnia și Herțegovina (EUFOR ALTHEA). Un proiect de hotărâre care prevede acest lucru a fost adoptat de Parlament. Contingentul Republicii Moldova va participa în EUFOR ALTHEA în componența contingentului forțelor militare române și va executa misiuni de sprijin a păcii și de patrulare în zona de operații. Misiunea va începe din 1 octombrie 2024 și va dura 12 luni.
12 iulie: Ministerul Energiei lansează primele licitații pentru capacități mari de energie regenerabilă în Republica Moldova. Investitorii sunt invitați să dezvolte proiecte de energie din surse regenerabile, eoliană și solară. Publicarea anunțului și a documentelor de licitație va avea loc, cel mai probabil, săptămâna viitoare, a anunțat ministrul energiei, Victor Parlicov.
15 iulie: Activismul civic al cetățenilor Republicii Moldova este în creștere și, în același timp, se atestă un dialog pe diferite niveluri, inclusiv cu ajutorul societății civile, prin intermediul inițiativelor civice, al diverselor ONG-uri care devin o punte de legătură între cetățeni și structurile de stat. Chiar și așa, e necesar să se lucreze mult mai intens pe direcția comunicării cu cetățeanul pentru a-i explica, într-un limbaj adaptat populației, care sunt beneficiile de integrare europeană, cum Uniunea Europeană (UE) ne poate ajuta pe toți și care este rolul proceselor decizionale în acest sens, precum referendumul și pașii ulteriori pe care îi vom lua pe calea integrării europene. Despre avantajele, dar și responsabilitatea cetățenilor și factorilor de decizie în procesul de aderare al Republicii Moldova la spațiul comunitar au discutat participanții la dezbaterea publică „Avantajele și responsabilitățile cetățeanului în consolidarea viitorului european al țării”, organizată de Agenția de presă IPN.
15 iulie: Lucrul cu cetățenii trebuie să se realizeze mult mai activ, mai cu seamă în preajma proceselor electorale prin care Republica Moldova urmează să treacă. Acest fapt demonstrează o dată-n plus, în contextul riscurilor pe intern și extern, care sunt evidente, rolul cetățenilor în momente importante pe direcția integrării europene a țării. Or, în acest context este nevoie de susținerea din partea societății și aici intervine activismul civic al fiecărui cetățean și implicarea lui pentru îndeplinirea dezideratelor europene la care tinde Republica Moldova. Declarațiile aparțin Nataliei Stercul, directoare executivă la Asociație pentru Politică Externă, și au fost făcute la dezbaterea publică „Avantajele și responsabilitățile cetățeanului în consolidarea viitorului european al țării”, organizată de IPN.
15 iulie: Coeziunea socială și sentimentul de apartenență la comunitatea europeană trebuie realizate prin exemple concrete și inițiative comunitare. Pentru stabilirea acestor obiective este necesară o comunicare eficientă și prezentarea constantă a rezultatelor obținute de pe urma implementării proiectelor europene. Or, în caz contrar, cetățenii Republicii Moldova pot să fie victimele narativelor false promovate de agenți externi. Declarațiile aparțin lui Andrei Curăraru, expert în politici publice, Comunitatea WatchDog, și au fost făcute la dezbaterea publică „Avantajele și responsabilitățile cetățeanului în consolidarea viitorului european al țării”, organizată de IPN.
15 iulie: Comunitățile locale înțeleg rolul și importanța integrării europene, însă pe această direcție trebuie să se insiste și mai mult, ca avantajele procesului european să fie resimțite de fiecare cetățean în parte. În calea consolidării vectorului pro-UE există mai multe obstacole ce ar trebui contracarate printr-un efort comun al autorităților naționale, regionale și locale, pe de o parte, și cu implicarea cetățenilor, pe de altă parte. Declarațiile aparțin lui Viorel Furdui, directorul executiv al Congresului Autorităților Locale din Moldova și au fost făcute la dezbaterea publică „Avantajele și responsabilitățile cetățeanului în consolidarea viitorului european al țării”, organizată de IPN.
16 iulie: Republica Moldova a utilizat în administrarea statului fonduri externe în valoare de 2,98 miliarde dolari SUA în perioada 2021-2023, ceea ce reprezintă la cursul valutar de azi 53,7 miliarde lei. Suma reprezintă 18% din toate cheltuielile bugetare în aceeași perioadă, se arată într-un articol semnat de deputatul Radu Marian. Granturile, adică finanțarea nerambursabilă, s-au cifrat la 11,4 miliarde de lei. Potrivit deputatului, cele mai mari surse de finanțare externă rămân Uniunea Europeană, împreună cu țările UE, instituții financiare europene ca BERD, BEI, precum și Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială, SUA, Japonia. 73% din toți banii debursați în ultimii 11 ani au venit anume din 2021 încoace, precizează parlamentarul.
17 iulie: Gospodării casnice vulnerabile din punct de vedere energetic din Moldova, inclusiv case de copii de tip familial, au devenit mai eficiente energetic datorită asistenței acordate în cadrul inițiativei-pilot „Casa verde”, desfășurată cu susținerea financiară a Uniunii Europene și implementată de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare. Au fost instalate colectoare solare, panouri fotovoltaice și realizată izolarea termică.
17 iulie: Parlamentul European solicită sprijin adecvat pentru Republica Moldova și Ucraina în procesul de aderare la Uniunea Europeană, a menționat deputatul european Siegfried Mureșan, vicepreședintele Grupului PPE din Parlamentul European, într-o declarație de presă. Instituțiile europene și statele membre au fost îndemnate într-o rezoluție să aloce sprijin financiar și tehnic acestor două țări.
17 iulie: Republica Moldova va primi un grant din partea UE pentru reabilitarea drumului de acces la PTF Galați – Giurgiulești – Reni și construcția drumului de ocolire a satului Giurgiulești, cu dotarea unei parcări pentru camioane. Comisia Europeană a selectat 134 de proiecte de infrastructură de transport, inclusiv din Moldova, pentru a oferi granturi în valoare de peste 7 miliarde de euro din partea Comisiei Europene, prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei.
19 iulie: Ursula von der Leyen va conduce Comisia Europeană și în următorii cinci ani după ce a fost realeasă de membrii Parlamentului European, reuniți la Strasbourg cu o majoritate la limită de 401 de voturi pentru, 284 împotrivă și 15 de abțineri, iar șapte voturi au fost nule.
19 iulie: Miza adevărată a multitudinii de candidați care se lansează în campania electorală pentru prezidențiale sunt alegerile parlamentare de anul viitor. O spune directorul executiv al Asociației Presei Independente, Petru Macovei, care a comentat anunțul Nataliei Morari de a candida la scrutinul din octombrie. În același context, deputatul PAS, Oazu Nantoi, spune că miza referendumului și a alegerilor din toamnă este extrem de mare, iar un succes al celor două exerciții electorale va îmbunătăți șansele partidelor proeuropene la parlamentarele din 2025.
19 iulie: Marea Britanie, Franța, Germania, România, Polonia, Consiliul European sunt unii din cei mai buni prieteni ai Republicii Moldova, sugerează mesajul pe Facebook al Maiei Sandu, președinta Republicii Moldova, care a participat la summitul Comunității Politice Europene.
19 iulie: Sondajele sociologice arată o ușoară depășire numerică a adepților integrării europene printre cetățenii Republicii Moldova asupra susținătorilor aderării la Uniunea Eurasiatică cuplați împreună cu cei nedeterminați. Situația în această privință se va limpezi sau, invers, se va complica în urma referendumului din 20 octombrie curent, când cetățenii Republicii Moldova își vor oficializa atașamentul față de UE. Însă oricare va fi rezultatul referendumului din toamna acestui an, dezbaterea publică și lupta ideologică pentru mințile oamenilor privind alegerea de civilizație pentru societatea moldovenească va continua încă mult timp – precizează Anatol Țăranu într-un Op-Ed.
19 iulie: Peste 200 de specialiști din diverse sfere ce țin de integrarea europeană – din instituții publice, mass-media și societatea civilă – s-au reunit în cadrul Conferinței internaționale „Următorii pași în procesul de aderare la UE”, organizată de Biroul pentru Integrare Europeană la Chișinău. Împreună cu experți din Albania, Macedonia de Nord, Muntenegru și Serbia, participanții discută despre experiența statelor din Balcanii de Vest care au început deja procesul de negociere, dar și despre următorii pași pe care Republica Moldova urmează să-i facă în parcursul său european.
19 iulie: Pentru 19 dintre cele 51 de GAL-uri (grupuri de acțiune locală) nu au fost identificate deocamdată surse de finanțare. Subiectul a fost discutat în cadrul primei ședințe a Comitetului de monitorizare LEADER. „Ne-am adresat donatorilor deoarece ne dorim să fie susținute toate inițiativele de acest fel, astfel încât să nu descurajăm dezvoltarea rurală pe diverse componente”, a specificat expertul Congresului Autorităților Locale din Moldova, Viorel Rusu.
20 iulie: Liderii mondiali s-au angajat să continue cooperarea pentru a menține pacea și stabilitatea în Moldova, pentru a crește gradul de reziliență ca, în acest climat de siguranță, Moldova să-și dezvolte economia și să îmbunătățească condițiile de viață ale cetățenilor. Angajamentul a fost asumat în discuțiile cu președinta Maia Sandu, în marja Summitului Comunității Politice Europene.
20 iulie: Doar prin raționalizarea consumului energetic este posibilă reducerea facturilor, iar Uniunea Europeană este foarte deschisă pentru investiții în proiecte de eficiență energetică în Republica Moldova, a declarat ministrul energiei, Victor Parlicov, în cadrul unui club de presă care a abordat subiectul Programului de Finanțare al Fondului pentru Eficiență Energetică în Sectorul Rezidențial din Republica Moldova.
22 iulie: Referendumul din 20 octombrie 2024 privind modificarea Constituției în vederea integrării europene mobilizează atât forțele politice care susțin, cât și cele ce contestă vectorul european al Republicii Moldova. Este vorba despre un proces normal, când argumentele pro și contra integrării în Uniunea Europeană (UE) sunt confruntate. Scopul este ca cetățenii să-și poate crea opinii corecte, adecvate despre eventuala aderare a țării la UE, rămânerea acesteia în starea actuală sau aderarea la Uniunea Economică Eurasiatică (UEEA), ca alternativă a integrării în UE. Dezbaterile în contradictoriu și competiția argumentelor ar fi de salutat, dacă un șir de partide politice nu ar recurge la acțiuni deliberate de dezinformare sau nu ar răspândi falsuri din propria ignoranță – precizează Victor Pelin într-un Op-Ed.
22 iulie: Startul celei de-a V-a ediții a Caravanei Alăptării a fost dat astăzi la Hâncești. Evenimentul promovează alimentarea exclusivă la sân ca și condiție pentru sănătatea și buna dispoziție a copilului și a mamei. Timp de șapte zile, familiile din șase regiuni ale țării vor discuta cu experții în sănătate despre provocările, beneficiile și importanța alăptării pentru copil și mamă.
23 iulie: Republica Moldova are deschisă o fereastră de oportunitate extrem de rară, care poate transforma anul 2030 în anul aderării la Uniunea Europeană. O spune vicepremierul pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, potrivit căreia toate instituțiile europene și toate statele membre susțin eurointegrarea Republicii Moldova. Cristina Gherasimov recunoaște că situația geopolitică și războiul din Ucraina determină deschiderea Uniunii Europene față de Republica Moldova, însă menționează că această deschidere nu ar fi fost valorificată, dacă nu exista voință politică la Chișinău.
23 iulie: Republica Moldova are un potențial tehnic considerabil de surse de energie regenerabilă. Un obiectiv stabilit de țara noastră este ca, până în anul 2030, ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie să fie 27%. Încurajând investițiile în surse regenerabile, Republica Moldova și-ar putea reduce dependența de resursele energetice importate crescând în același timp, consumul de resurse energetice interne. Pentru a îndeplini aceste deziderate este necesară o abordare și implicare a tuturor actorilor din societate de la persoane fizice, gospodării casnice, agenți economici, administrațiile publice locale și cele centrale pentru a crea comunități energetice viabile să fortifice sectorul energetic din Republica Moldova asemeni celor din țările Uniunii Europene. Acest lucru poate fi realizat doar prin suportul oferit de partenerii europeni. Despre provocările, oportunitățile dar și beneficiile obținute în această direcție au discutat participanții la dezbaterea publică „Transformarea sectorului energetic prin finanțări europene: exemple concrete și lecții însușite”, organizată de IPN.
23 iulie: Premieră absolută pentru Republica Moldova. În sudul țării, mai exact, în satul Tudora, raionul Ștefan Vodă, se construiește o casă din cânepă industrială. Specialiștii spun că este mai ecologică, mai călduroasă iarna și mai răcoroasă pe timp de vară, precum și rezistentă la foc. Această construcție, începând de la studiul de fezabilitate, la cercetările geodezice și până la finisarea ei este realizată în totalitate de partenerii de dezvoltare din Belgia. Mai mult, casa din cânepă industrială are și beneficii semnificative atât din punct de vedere ecologic, cât și al confortului termic. Declarațiile aparțin Dorinei Onici, antreprenoare, fondatoarea unei pensiuni din satul Tudora, raionul Ștefan Vodă, și au fost făcute la dezbaterea publică „Transformarea sectorului energetic prin finanțări europene. Exemple concrete și lecții însușite”, organizată de IPN.
23 iulie: Casele construite din punct de vedere al eficienței energetice devin o soluție din ce în ce mai atractivă și în Republica Moldova pentru reducerea consumului de energie și pentru conservarea mediului. Perspectiva de viitor al acestor inițiative rezidă în susținerea partenerilor europeni, care vin în țara noastră și oferă consultanță, dar și resurse financiare prin intermediul diverselor proiecte, astfel atât gospodăriile casnice, cât și instituțiile de menire socială pot să-și reducă din cheltuieli la energie, dar și să se integreze în comunitățile eficiente energetic după modelul european. Declarațiile aparțin lui Dinu Bubulici, un tânăr din Chișinău care și-a construit casa de la zero eficientă din punct de vedere energetic, și au fost făcute la dezbaterea publică „Transformarea sectorului energetic prin finanțări europene. Exemple concrete și lecții însușite”, organizată de IPN.
23 iulie: Către anul 2030 Republica Moldova ar trebui să aibă o pondere a energiei regenerabile de aproximativ 30%. Pronosticul încrezător poate fi adeverit doar dacă vom absorbi toate fondurile europene care sunt direcționate pentru construcția infrastructurii energetice în țara noastră. Pe lângă acest fapt, cetățenii Republicii Moldova, agenții economici, administrațiile publice locale și centrale trebuie să se concentreze la maximum în vederea formării de comunități energetice ce ar sta la baza sustenabilității și dezvoltării sectorului. Declarațiile aparțin lui Leonid Boaghe, primarul comunei Sireți, raionul Strășeni, și au fost făcute la dezbaterea publică „Transformarea sectorului energetic prin finanțări europene. Exemple concrete și lecții însușite”, organizată de IPN.
23 iulie: Despre alegerea sa în funcția de vicepreședinte al Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului European a anunțat chiar Rareș Bogdan pe pagina sa de Facebook, relevând că „prioritatea mea absolută este situația din Republica Moldova, care face față greu șantajului ticălos al Federației Ruse și războiului informațional care se extinde!”.
23 iulie: În jur de 150 de mii de familii vulnerabile din întreaga țară vor beneficia în următorii trei ani de suport pentru a-și înlocui electrocasnicele vechi cu altele noi și eficiente energetic. Guvernul a aprobat Regulamentul Programului de vouchere pentru electrocasnice. Ministerul Energiei precizează că documentul reglementează modul de acordare a voucherelor, care vor acoperi până la 70% din costul echipamentelor electrocasnice. Acestea vor fi oferite consumatorilor înregistrați în programul guvernamental ,,Ajutor la contor”, în baza criteriilor privind gradul de vulnerabilitate energetică atribuită gospodăriei casnice pentru anul precedent, consumul mediu lunar de energie electrică, precum și componența familiilor care solicită suport financiar pentru înlocuirea electrocasnicelor.
25 iulie: Viceprim-ministra pentru integrare europeană de la Chișinău, Cristina Gherasimov, a declarat la București, cu ocazia reuniunii anuale a diplomației române, alături de ministra externelor române, Luminița Odobescu, și viceprim-ministra Ucrainei, Olha Stefanishyna că țara sa va dubla eforturile în vederea aderării la UE, accentuând că procesul de extindere al Uniunii trebuie să se bazeze pe meritele fiecărui stat candidat.
25 iulie: Uniunea Europeană a alocat un grant de 13,9 milioane de euro pentru îmbunătățirea infrastructurii de transport rutier la punctele de trecere a frontierei de stat dintre Ucraina, Moldova și România. Despre aceasta relatează Gordonua.com cu referință la autoritățile de la Kiev. Grantul se referă atât la Ucraina, cât și la Republica Moldova, fiind proiectat pe modernizarea zonei de servicii pentru vehicule grele de marfă la punctele de control „Reni (Ucraina) – Giurgiulești (Moldova) – Galați (România)” în cadrul programului UE „Connecting Europe Facility” (CEF).
25 iulie: Cu o investiție de peste 185 de mii de euro, Uniunea Europeană și PNUD au modernizat laboratorul de radiologie și imagistică medicală a Centrului de Sănătate Criuleni. La noul aparat cu raze X se pot face nu doar radiografii pulmonare, dar și osoase, ceea ce le permite medicilor să identifice fracturile sau luxațiile. Pacienții nu vor mai fi nevoiți să se deplaseze la alte instituții medicale pentru a beneficia de servicii radiologice.
26 iulie: Proiectele europene au contribuit semnificativ la modernizarea infrastructurii școlare și universitare din Republica Moldova. Prin finanțare și expertiză, Uniunea Europeană a sprijinit renovarea clădirilor, dotarea laboratoarelor și crearea de spații moderne de învățare. În acest context, Uniunea Europeană a recunoscut importanța educației în Republica Moldova și a intervenit prin diverse programe și inițiative de finanțare, având drept scop nu doar ameliorarea condițiilor actuale, ci și crearea unui cadru durabil pentru dezvoltarea viitoare a sistemului educațional. Despre beneficiile, dar și oportunitățile în această direcție au discutat participanții la dezbaterea publică „Educația de calitate în Republica Moldova – rolul proiectelor europene. Context și impact”, organizată de IPN.
26 iulie: Transformarea sistemului educațional din Republica Moldova, în ultimii ani, este datorată investițiilor din partea donatorilor strategici, iar un exemplu elocvent este și proiectul „Clasa Viitorului”, care a demarat în 2017, în care au fost amenajate spații de învățare dotate cu mobilier și echipamente digitale, dar și alte inițiative europene care contribuie la modernizarea și îmbunătățirea calității educației de la noi. Aceasta se realizează prin abordări inovative, integrând tehnologia și metodele interactive în procesul de predare, pregătindu-i pe elevi, dar și pe profesor pentru provocările viitorului. Declarațiile aparțin Olgăi Balmuș, manageră de program „Clasa Viitorului în școala ta”, profesoară de fizică la Liceul Teoretic „Petre Ştefănucă” din orașul Ialoveni, și au fost făcute la dezbaterea publică „Educația de calitate în Republica Moldova: rolul proiectelor europene. Context și impact”, organizată de IPN.
26 iulie: În contextul în care Republica Moldova se află în proces de comunicare intensă cu Uniunea Europeană, țara noastră va fi eligibilă în anul 2027 pentru a primi fonduri de pre-aderare și atunci trebuie să fortificăm capacitățile la nivel național pentru a putea implementa și-n continuare proiecte importante în domeniul educației. Declarațiile aparțin Ludmilei Pavlov, secretară generală adjunctă, Ministerul Educației și Cercetării, și au fost făcute la dezbaterea publică „Educația de calitate în Republica Moldova: rolul proiectelor europene. Context și impact”, organizată de IPN.
26 iulie: Administrația publică locală din Iargara, raionul Leova, a primit echipament specializat pentru gestionarea deșeurilor, cu sprijinul Uniunii Europene. Acesta include un camion pentru transportarea deșeurilor, o furgonetă, un buldozer și diverse echipamente operaționale de gestionare a deșeurilor. Valoarea totală a echipamentelor oferite este 280 de mii de euro.
27 iulie: Programul „Casa verde” urmează a fi preluat de Centrul Național pentru Energie Durabilă și extins la nivel național. Până în prezent, 219 gospodării casnice vulnerabile din punct de vedere energetic, dintre care 74 case de copii de tip familial, au beneficiat de măsuri de eficientizare energetică, precizează Ministerul Energiei.
29 iulie: „Cetățenii Republicii Moldova trebuie să fie informați corect despre avantajele și dezavantajele aderării Republicii Moldova la UE. În baza experienței statelor membre, ei trebuie să aibă certitudinea că aderarea la UE, care este o uniune politico-economică, nu înseamnă renunțarea la suveranitate și independență, ci oportunități pentru dezvoltarea țării, pentru suportul în găsirea celei mai prielnice nișe economice și acces la o piață de consum de aproximativ 500 milioane de consumatori, fără embargouri și sancțiuni arbitrare de tipul celor impuse Republicii Moldova în 2006 și 2013 etc. – menționează Victor Pelin într-un Op-Ed.
29 iulie: Alți 20 de pompieri, care formează echipa de combatere terestră a incendiilor forestiere din cadrul Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, au fost detașați în Republica Elenă. Ei urmează să-i înlocuiască pe primii 20 care și-au încheiat misiunea și urmează să revină în țară pe 1 august. În perioada 30 iulie -15 august, echipa pompierilor de combatere terestră a incendiilor forestiere din cadrul IGSU al MAI (GFFFv-MD) va fi dislocată în regiunea Nea Makri pentru lichidarea focarelor de vegetație și incendiilor forestiere.
30 iulie: 53,9% dintre respondenții unui sondaj privind percepția cetățenilor cu privire la procesul de integrare europeană al Republicii Moldova, realizat de Institutul pentru Politici și Reforme Europene, în cooperare cu CBS-AXA, au menționat Uniunea Europeană drept principalul partener de dezvoltare al Republicii Moldova. Federația Rusă a fost menționată de 21% de respondenți, iar SUA – 20,9%.
30 iulie: Peste 66% dintre cetățenii moldoveni intenționează să participe la referendumul constituțional privind aderarea Republicii Moldova la UE, din 20 octombrie, potrivit datelor primului sondaj de opinie „Percepția cetățenilor cu privire la procesul de integrare europeană al Republicii Moldova”, prezentat de Institutul pentru Politici și Reforme Europene, în cooperare cu CBS-AXA, în cadrul unei conferințe de presă.
1 august: A sta acasă în ziua referendumului înseamnă a face jocul Federației Ruse. Este replica europarlamentarului român, Siegfried Mureșan, la apelul mai multor politicieni din Republica Moldova de a boicota referendumul din 20 octombrie. Potrivit oficialului de la Bruxelles, o prezență masivă la urne și un vot ferm în favoarea integrării europene va reprezenta un semnal pentru instituțiile europene să accelereze procesul de negocieri cu Republica Moldova.
1 august: Alegerea europeană pentru Republica Moldova este strâns dependentă de asumarea de către ea a identității celui de al doilea stat românesc. În condițiile când societatea moldovenească continuă să se găsească în plan identitar în prizonieratul conceptului „moldovenist” antiromânesc ca moștenire a epocii coloniale, Republica Moldova nu are cum să devină europeană și să garanteze cetățenilor săi bunăstare și democrație. Între o Republică Moldova „moldovenistă” și o Românie europeană decalajul de civilizație va continua să crească, condamnând o parte a poporului român situat la est de Prut la sărăcie și subdezvoltare. În Europa Republica Moldova poate să intre doar cu identitate românească, pe când identitatea „moldovenistă”, fiind produsul fostei metropole coloniale, poate doar să oprească parcursul european ancorând statul moldovenesc în spațiul eurasiatic sub dominația Moscovei revanșei imperialiste – precizează Anatol Țăranu într-un Op-Ed.
1 august: Centrul pentru Dezvoltare Educațională și Comunitară a organizat, în luna iunie-iulie, o serie de inițiative comunitare menite să promoveze valorile europene. Începând cu un maraton de ciclism și finalizând cu promovarea obiectivelor turistice în zonele rurale, grupuri de tineri și tinere din raioanele Basarabeasca, Cantemir, Cahul, Căușeni, Cimișlia, Leova și Taraclia au fost activ implicate să pună umărul la conștientizarea în rândul locuitorilor a importanței respectării drepturilor omului și a valorilor de bază ale Uniunii Europene în localitățile din sudul țării.
1 august: O investiție nerambursabilă de 13 milioane de euro, oferită de Uniunea Europeană, sporește reziliența energetică a Republicii Moldova. Este vorba despre Programul „Abordarea impactului crizei energetice în Republica Moldova”, implementat de PNUD, în cadrul căruia a fost creat Fondul de Reducere a Vulnerabilității Energetice și 800 de mii de familii au primit compensații în factură pentru resursele energetice în anii 2022-2024. Rezultatele finale ale programului au fost prezentate pe 1 august în cadrul unui eveniment public.
1 august: Autoritățile din Republica Moldova percep procesul de integrare europeană drept unul mai curând geopolitic și de conjunctură, decât unul de modernizare a țării pe intern. Caracterul formal al multor măsuri care se întreprind, lipsa de specialiști și salarii competitive în instituții importante de stat sunt problemele pe care le-a evidențiat directorul executiv al Centrului Analitic Independent Expert-Grup, Adrian Lupușor, la un eveniment dedicat evaluării progresului Republicii Moldova în implementarea recomandărilor Comisiei Europene din domeniul economic în contextul procesului de aderare la Uniunea Europeană.
1 august: Lituania acordă Republicii Moldova un lot de aparate termice pentru vedere de noapte, dar și drone de tip FPV. Despre aceasta a anunțat ministrul lituanian al apărării naționale, Laurynas Kasčiūnas, care efectuează o vizită oficială în Republica Moldova la invitația ministrului apărării, Anatolie Nosatîi.
Această retrospectivă este realizată în cadrul proiectului „Beneficiile aderării Republicii Moldova la UE pentru om, comunitate și țară”, realizat de Agenția de presă IPN cu sprijinul Fundației Soros Moldova. Conținutul acestei dezbateri nu reprezintă poziția oficială a Fundației Soros Moldova.
