Președintele Igor Dodon a semnat pe 28 martie, la întrevederea în format lărgit cu mass-media, decretul privind desfășurarea unui referendum consultativ republican, pe 24 septembrie. Cetățenii vor fi consultați în legătură cu patru subiecte: dacă susțin abrogarea legii care pune pe umerii cetățenilor miliardul sustras din sistemul bancar; dacă sunt de acord cu acordarea președintelui a împuternicirilor de dizolvare a Parlamentului în alte condiții decât cele prevăzute în prezent și, ca urmare, declanșarea alegerilor parlamentare anticipate. A treia întrebare ține de reducerea numărului deputaților de la 101 la 71, iar a patra se referă la studiera în școli a Istoriei Moldovei. Decretul a intrat în vigoare pe 31 martie prin publicarea acestuia în Monitorul Oficial.
Pe 29 martie Administrația prezidențială a publicat proiectul Memorandumului de colaborare dintre Comisia Economică Eurasiatică și Republica Moldova, care urmează să fie semnat pe 3 aprilie la Chișinău. Părțile urmează să colaboreze pe mai multe direcții: integrarea economică regională; politica comercială; analiza dezvoltării economice și a situației macroeconomice din statele membre ale Uniunii Economice Eurasiatice și din Republica Moldova. La fel, este vorba despre reglementarea vamală și fiscală; reglementarea tehnică; aplicarea măsurilor sanitare, sanitar-veterinare și de carantină fitosanitară etc. Memorandumul nu este un acord internațional și nu creează pentru părți drepturi și obligații reglementate de dreptul internațional.
Premierul Pavel Filip a efectuat în perioada 29 martie – 1 aprilie o vizită de lucru în Regatul Belgiei şi în Marele Ducat de Luxemburg. În cadrul întrevederii cu înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe şi politică de securitate, vicepreședinta Comisiei Europene, Federica Mogherini, premierul a semnat un acord cu Uniunea Europeană privind procedurile de securitate pentru schimbul şi protecţia informaţiilor clasificate. Pe 31 martie, la Bruxelles, premierul a participat la reuniunea Consiliului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană, în cadrul căreia a fost prezentat raportul de progres. Potrivit raportului, Planul Național de Acțiuni pentru implementarea Acordului de Asociere, pentru perioada 2014-2016, a fost realizat în proporție de 73,73%. În document se specifică că pe parcursul celor trei ani, dialogul politic al Republicii Moldova cu Uniunea Europeană a cunoscut perioade de maximă intensitate, dar şi de încetinire determinată de instabilitatea politică, iar în anul 2016 eforturile s-au axat pe dinamizarea dialogului şi contactelor cu instituțiile şi statele membre UE. După cea de-a treia reuniune a Consiliului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană, comisarul european pentru politica de vecinătate şi negocieri de extindere, Johannes Hahn, a declarat că Republica Moldova trebuie să continue procesul de implementare a reformelor, în special în domeniul justiţiei și luptei împotriva corupției, iar Uniunea Europeană va oferi suport în acest sens. La rândul său, premierul a dat asigurări că autoritățile de la Chișinău rămân a fi preocupate de implementarea reformelor privind dezvoltarea țării și crearea condițiilor decente de trai pentru cetățeni.
Deputații au votat pe 30 martie în primă lectură proiectul de modificare a Constituției în sensul anulării imunității parlamentare a deputaților. Inițiativa aparține unui grup de deputați democrați, liberali și neafiliați și nu a fost susținută de parlamentarii socialiști, comuniști, dar și de unii neafiliați, care au numit-o drept „instrument de intimidare a opoziției”. Potrivit proiectului, alineatul 3 al articolului 70 din Constituție va fi eliminat. În prezent acesta stipulează că deputatul nu poate fi reţinut, arestat, percheziţionat, cu excepţia cazurilor de infracţiune flagrantă, sau trimis în judecată fără încuviinţarea Parlamentului, după ascultarea sa.
Tot pe 30 martie președintele Igor Dodon a avut o întrevedere la Holercani cu liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski. Krasnoselski i-a înmânat lui Igor Dodon lista cu zece funcționari moldoveni în privința cărora s-a dispus încetarea urmării penale în dosare intentate de organele din stânga Nistrului. În cadrul întrevederii, cei doi au convenit că Tiraspolul și Chișinăul se vor adresa împreună la partenerii internaționali cu solicitarea de finanțare a două proiecte în beneficul locuitorilor de pe ambele maluri ale Nistrului. Este vorba despre reabilitarea a două trasee internaționale M14 şi M21, dar și reabilitarea şi protejarea râului Nistru.
Pe 31 martie Biroul Național de Statistică a publicat datele recensământului din 2014. Potrivit acestora, populația Republicii Moldovei este de 2 998 235 de locuitori. În ultimii zece ani, populația a scăzut cu peste 300 de mii de cetățeni. Ponderea femeilor este mai mare decât a bărbaților şi constituie 51,8%. Totodată, datele arată că în Republica Moldova se accentuează procesul de îmbătrânire demografică a populației. În ultimii zece ani a crescut cu 3,1 puncte procentuale, numărul persoanelor de peste 60 de ani, iar numărul tinerilor sub 16 ani a scăzut cu 2,6 puncte procentuale. Fiecare a doua persoană (56,7%) din Republica Moldova spune că limba moldovenească îi este limbă maternă. Pentru 23,5% limba maternă este limba română. 75,1% din cei chestionați s-au declarat moldoveni. Români s-au declarat 7,0%, ucraineni – 6,6 %. În ceea ce privește limba vorbită de obicei, 54,6% din respondenți au indicat limba moldovenească, 24% – româna, 14,5% – rusa, 2,7% – ucraineana și în aceeași pondere găgăuza și 1% – bulgara.
Viceministrul economiei, Valeriu Triboi, a fost reţinut pe 31 martie de ofițerii CNA fiind bănuit de abuz de putere şi prejudicierea bugetului de stat în proporţii deosebit de mari. Procurorii şi ofiţerii CNA au descins în biroul de serviciu şi la domiciliul funcţionarului. De asemenea, au fost percheziţionate şi automobilele bănuitului. Valeriu Triboi este suspectat că, prin intermediul unor terţe persoane, ar fi cumpărat de la SA „Moldtelecom”, fondator al căruia este Ministerul Economiei, un imobil în valoare de aproape un milion de lei. Ulterior, ar fi dat clădirea în locaţiune, pe o perioadă de 10 ani, întreprinderii Furnizarea Energiei Electrice Nord. Perchezițiile de la Guvern au continuat și pe 1 aprilie. În dosarul în care este vizat viceministrul economiei au fost reținute încă două persoane. Este vorba despre unul dintre consilierii demnitarului și directorul Întreprinderii „Furnizarea Energiei Electrice Nord”.
Selecție de Elena Nistor, IPN
