Partidul Liberal a decis să se înscrie ca participant la referendumul din 19 noiembrie, inițiat de către socialiști pentru revocarea primarului capitalei, „pentru a-i apăra onoarea și demnitatea lui Dorin Chirtoacă”, prim-vicepreședinte al PL. Despre aceasta a anunțat pe 23 octombrie liderul PL, Mihai Ghimpu, în cadrul unei conferințe de presă, la care a adus la cunoștință faptul că cererea depusă de PL a fost acceptată de Consiliul electoral de circumscripție. Potrivit liderului PL, formațiunea este nevoită să participe la referendum pentru a nu permite socialiștilor să îndeplinească misiunea Kremlinului de „a duce Republica Moldova spre Federația Rusă”. Nu este vorba de faptul că Dorin Chirtoacă ar fi gestionat incorect lucrurile în municipiu, a mai spus Mihai Ghimpu.
Consiliul de Integritate al Agenției Naționale de Integritate a respins pe 23 octombrie cererile ex-candidaților la funcția de președinte al ANI, Teodor Cârnaţ şi Victor Strătilă, privind testarea repetată la poligraf. Potrivit lui Sergiu Ostaf, membru al Consiliului, care a prezidat ședința, cererile au fost respinse pe motiv că legea nu prevede susținerea repetată a acestei probe. Teodor Cârnaţ şi Victor Strătilă pot iniția procedura individuală de contestare în judecată a hotărârii Consiliului și, eventual, pot cere desfășurarea unei noi probe la poligraf.
Eugen Sturza a fost învestit în funcția de ministrul al apărăii. Pe 24 octombrie, după semnarea decretului de către președintele Parlamentului, Andrian Candu, care a executat temporar interimatul funcției de șef de stat, Eugen Sturza a depus jurământul la Reședința de Stat. Andrian Candu a declarat că Republica Moldova are nevoie de un guvern funcțional, are nevoie de instituții funcționale, dar și de o armată și un minister al apărării funcțional, cu o conducere funcțională. Prezent la ceremonie, premierul Pavel Filip a menționat că astăzi s-a pus capăt unei incertitudini care a durat prea mult în Republica Moldova și, începând de astăzi, Ministerul Apărăii are conducător. La rândul său, Eugen Sturza a declarat că, odată cu preluarea mandatului, își dorește ca Republica Moldova să se transforme dintr-un consumator de securitate, într-un furnizor al ei. Armata Națională are nevoie de modernizare, este necesară completarea ei cu efectiv și instruire acestuia. Este nevoie de asigurarea tehnico-militară la cel mai înalt nivel. După ceremonia de învestire, președintele Igor Dodon a declarat că „guvernarea va cădea în groapa pe care o sapă altora”. Șeful statului a mai menționat că actul învestirii ministrului apărării e dincolo de limita legitimității politice și arată cum neputința îi face pe guvernanți să comită erori grave.
Dosarul a trei polițiști și patru deținuți în „cazul Braguţa” a fost trimis în judecată pe 24 octombrie. Astfel, cele șapte persoane, trei inspectori ai izolatorului de detenție provizorie al Direcției de Poliție a municipiului Chișinău și patru deținuți, vor compărea pe banca acuzaților în dosarul lui Andrei Braguţa, care a murit în penitenciar la sfârșitul lunii august. Potrivit Procuraturii Generale, polițiștii sunt acuzați de manifestarea consimțământului tacit la comiterea actelor de tortură în privința lui Andrei Braguţa de către cei patru codeținuți de celulă ai victimei, precum și pentru supunerea victimei la tratamente inumane. În acțiunile deținuților procurorii au reținut aplicarea, cu consimțământul tacit și expres al polițiștilor din izolator, a violenței, tratamentului inuman și vătămarea intenționată medie a integrității corporale, comise în privința cetățeanului Braguţa. Deținuții sunt cercetați în stare de arest preventiv, iar polițiștii – în arest la domiciliu, iar dacă vor fi găsiși vinovați, riscă de la 8 la 15 ani de închisoare. PG informează că acțiunile de urmărire penală continuă în privința altor zece polițiști ai izolatorului de detenție provizorie al Direcției de poliție a municipiului Chișinău, bănuiți de comiterea tratamentului inuman în privința victimei. Totodată, procurorii investighează acțiunile și inacțiunile factorilor de decizie ai instituțiilor statului în a căror custodie s-a aflat victima, fiind inițiate două cauze penale distincte pe faptul excesului de putere și încălcării din neglijență a regulilor și metodelor de acordare a asistenței medicale.
Plenul Parlamentului European a votat pe 25 octombrie, cu 414 voturi pentru, 163 împotrivă și 90 de abțineri, raportul privind Poziția Parlamentului asupra Bugetului Uniunii Europene pentru anul 2018, realizat de către deputatul european Siegfried Mureșan, în calitate de negociator-șef al PE pentru Bugetul UE din 2018. Prin adoptarea acestei poziții, Parlamentul European acceptă propunerea lui Siegfried Mureșan de a crește alocările financiare din anul 2018 pentru statele din Vecinătatea Estică, inclusiv Republica Moldova, cu 27 de milioane de euro, până la 619 de milioane de euro. Creșterea aprobată este una suplimentară față de cea inclusă deja de Comisia Europeană în proiectul de buget pentru 2018, de circa 48 de milioane de euro, ca urmare a solicitării eurodeputatului Siegfried Mureșan. Spre deosebire de asistența macrofinanciară, aceștia sunt bani prevăzuți pentru proiecte cu finanțare europeană și nu vor ajunge la guverne. Parlamentul European a fost de acord și cu solicitarea deputatului european de a crește alocările pentru investiții la nivel european în locuri de muncă și în siguranță, și a respins solicitarea Consiliului Uniunii Europene ca Bugetul UE 2018 să fie redus cu 1,7 miliarde de euro față de propunerea inițială a Comisiei Europene.
Membrii Comitetului parlamentar de Asociere Republica Moldova – UE s-au reunit pe 25 octombrie la Strasbourg, Franța. Delegația moldovenească a fost reprezentată de vicepreședintele Parlamentului, Iurie Leancă, copreședinte al Comitetului, de deputatul Igor Vremea, vicepreședinte al Comitetului, și de deputații Sergiu Sârbu, Gheorghe Mocanu, Oxana Domenti. Agenda reuniunii a inclus un schimb de opinii cu privire la cooperarea dintre Republica Moldova și UE, stadiul actual al implementării Acordului de Asociere, realizarea reformelor sectoriale, cooperarea în sectorul energetic, reforma administrației publice, comerțul și chestiuni aferente comerțului. În cadrul unei întrevederi cu Iurie Leancă, Norica Nicolai, deputat în Parlamentul European, a declarat că justiția este un domeniu în care Republica Moldova înregistrează întârzieri. Dacă s-ar reuși încheierea reformelor în domeniu, ar fi deschis accesul la cele 100 de milioane pe care Chișinăul trebuia să le primească. Potrivit unui comunicat de presă al grupului Partidului Popular European din Moldova, Norica Nicolai a declarat că UE trebuie să susțină Republica Moldova pentru a nu admite schimbarea vectorului de dezvoltare. Ca urmare a reuniunii, deputații legislativului de la Chișinău și deputați ai Parlamentului European au adoptat un set de recomandări prin care Republicii Moldova i se solicită să rămână pe calea reformelor, să lupte împotriva corupției și să evite polarizarea societății în timpul unui an electoral cheie, în 2018. Parlamentarii, membri ai Comitetului parlamentar de asociere, au cerut autorităților din Moldova și instituțiilor UE să coopereze și mai intens pentru a valorifica întregul potențial al Acordului de Asociere și al celui de liber schimb. Reforma sistemului electoral a fost una dintre cele mai sensibile chestiuni din dezbatere, deputații europeni subliniind importanța asigurării imparțialității în definirea circumscripțiilor electorale cu mandat unic. Parlamentarii au solicitat Adunării Parlamentare Euronest și Summit-ului Parteneriatului Estic să demonstreze ambiție și pragmatism față de așteptările legitime ale partenerilor estici, astfel încât să se ajungă la rezultate concrete pentru cetățenii acestor state, precum eliminarea taxelor de roaming, astfel încât cetățenii din Parteneriatul Estic să poată beneficia și de succesele UE.
Guvernul de la Chișinău a aprobat pe 25 octombrie inițierea negocierilor și semnarea Protocolului, întocmit prin schimb de note între Guvernul Republicii Moldova și cel al Ucrainei, pentru completarea Acordului privind călătoriile fără vize, semnat între părți la 18 mai 2001. Proiectul a fost elaborat în contextul dificultăților identificate în cazul transportului internațional de persoane și mărfuri. Protocolul prevede neaplicarea articolului 1 al Acordului asupra conducătorilor mijloacelor de transport auto, asupra personalului navigant, personalului garniturilor de tren ale celor două state, care la momentul traversării frontierei de stat se află în misiune de serviciu. Scopul este de a facilita călătoriile reciproce pentru categoriile de persoane care, conform specificului activității lor, traversează hotarele frecvent și, din această cauză, depășesc termenul de 90 de zile de aflare pe teritoriul unuia dintre state într-o perioadă de 180 de zile.
Partidul Socialiștilor a început pe 28 octombrie, prin organizațiile primare de partid, colectarea semnăturilor pentru trecerea Republicii Moldova la forma prezidențială de guvernare. Când va fi finalizată campania, Consiliul Republican al formațiunii va introduce obiectivul dat în programul electoral al socialiștilor pentru alegerile parlamentare din 2018. Liderul PSRM, Zinaida Greceanîi, susține că trecerea Republicii Moldova la un alt sistem de guvernare este o dorință a majorității cetățenilor moldoveni, care nu mai au încredere în actualele organe de conducere. Potrivit liderului PSRM, activiștii formațiunii vor tinde să colecteze două milioane de semnături. Socialiștii susțin că actuala guvernare nu reprezintă interesele cetățenilor, odată ce după alegerile din 2014 mai multe formațiuni politice au fost „rupte” intenționat și a fost creată o majoritate parlamentară care reprezintă interesele unui singur om. Oficiile teritoriale ale PSRM vor fi deschise în fiecare zi pentru cetățenii care vor să semneze pentru republica prezidențială.
Selecție realizată de Elena Nistor
