Pe 21 august IPN a publicat un interviu cu fostul președinte al Republicii Moldova, liderul Partidului Comuniștilor din Republica Moldova, Vladimir Voronin, la 26 de ani de Independență. În cadrul interviului, fostul președinte de țară a declarat că nu vede o perspectivă clară și o linie de dezvoltare a Republicii Moldova, instituțiile de stat nu au niciun drept să fie numite democratice, ci oligarhice, mafiote. În opinia sa, perioadei de independență, cu excepția guvernării comuniste, îi este caracteristică tendința „din rău în mai rău”. În același interviu, Vladimir Voronin spune că majoritatea clasei politice astăzi este coruptă și în special cea care reprezintă guvernarea, pentru că ea este fața țării. Aceasta trebuie să soluționeze problemele existente, însă predomină corupția și nu doar în sensul că se dau și se iau bani, dar și în cel în care persoanele sunt promovate în funcții doar pentru că sunt membri ai unui partid. Ajunși în funcții, acești oameni îndeplinesc indicațiile șefului, dar nu în interesul cetățenilor și al țării.
Judecătoria municipiului Chișinău, sediul Buiucani, a prelungit pe 21 august, cu încă 30 de zile mandatul de arest la domiciliu pe numele ex-deputatului Chiril Lucinschi, cercetat în dosarul fraudelor de la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank. Instanța a luat respectiva decizie la solicitarea procurorilor anticorupție. Fostul deputat a fost reținut pe 25 mai, iar ulterior a fost plasat în arest la domiciliu. Potrivit Centrului Național Anticorupție, ex-parlamentarul, împreună cu trei reprezentanți ai unui agent economic, sunt bănuiți de spălare de bani, fapt ce a cauzat prejudicii în proporții deosebit de mari celor trei entități bancare. Săvârșirea infracțiunii respective prevede până la zeci ani de închisoare. Fostul deputat este cercetat și pentru încălcarea regimului juridic de declarare a averii, pe motiv că în declarația sa de avere a tăinuit calitatea sa de proprietar al unei companii, despre care se presupune că ar fi fost implicată în frauda bancară. Chiril Lucinschi pledează nevinovat.
Preşedintele Republicii Moldova Igor Dodon vorbește despre o stare de alarmă fără precedent în ultimii 25 de ani în societatea moldovenească, pe care a calificat-o drept „Teama de conflicte armate”. Declarații în acest sens șeful statului a făcut în interviul pentru IPN, cu ocazia apropiatei aniversări a proclamării Independenței statului, publicat pe 22 august. El a apreciat perioada care s-a scurs de la declararea Independenţei drept „deosebită în istoria poporului moldovenesc”, dar şi-a exprimat regretul pentru lipsa de rezultate semnificative majoritatea populaţiei ţării şi a numit exodul cetăţenilor peste hotare drept „adevărată tragedie naţională”. Președintele consideră că acum, când țara, clasa politică și societatea sunt dezbinate de două curente geopolitice antagoniste, iar lumea e tulburată de conflicte și dușmănie, există o singură soluție înțeleaptă – concentrarea pe dezvoltarea Moldovei în afara discuțiilor geopolitice, șeful statului a declarat că este cazul să fie adoptat un moratoriu privind orice dezbateri geopolitice, pentru a liniști societatea. Igor Dodon a mai spus că unica soluţie pentru supravieţuirea ca stat suveran şi independent este neimplicarea în această nouă confruntare geopolitică, cu evoluții imprevizibile. Republica Moldova trebuie să-şi păstreze statutul său de țară neutră, să dezvolte relații bilaterale avantajoase şi cu Estul, şi cu Vestul.
Instanța a pronunțat pe 22 august, sentința în privința fostului viceministru al economiei, Valeriu Triboi, învinuit de abuz de putere și prejudicierea bugetului de stat în proporții deosebit de mari. Astfel, acesta va trebui să achite o amendă în mărime de 750 de unități convenționale, echivalentul a 37 500 de lei. Sentința a fost pronunțată de către magistratul Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, Serghei Lazari, cu ușile închise. Valeriu Triboi a fost reținut pe 31 martie ca urmare a unor percheziții efectuate la Ministerul Economiei. Potrivit procurorilor, în perioada 2014 – 2016, fostul viceministru, abuzând de funcția pe care o deținea, prin intermediul unor persoane ar fi cumpărat de la SA Moldtelecom, fondator fiind Ministerul Economiei, un imobil de aproape un milion de lei. Ulterior a dat clădirea în locațiune pentru un termen de 10 ani întreprinderii Furnizarea Energiei Electrice Nord. Acesta ar mai fi dat indicații unor factori de decizie ai întreprinderii să repare imobilul dat în locațiune, pentru care au fost alocate patru milioane de lei. Pentru același imobil, compania Furnizarea Energiei Electrice Nord, care a reparat clădirea din banii proprii, urma să achite plata de arendă sub 50 de mii de lei pe an.
Autoritățile Republicii Moldova au solicitat pe 23 august, Organizației Națiunilor Unite să includă subiectul scoaterii trupelor militare străine de pe teritoriul țării, pe agenda celei de-a 72-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, care se va desfășura la începutul lunii viitoare. Anunțul a fost făcut de către președintele Parlamentului, Andrian Candu. În Declarația adoptată de Parlament se precizează că staționarea continuă a trupelor Federației Ruse și întărirea prezenței militare a acestora în partea de est a țării constituie încălcări ale prevederilor constituționale, în special privind independența, suveranitatea, integritatea teritorială și neutralității permanente ale Republicii Moldova, precum și ale dreptului internațional. La scurt timp de la anunțul președintelui Parlamentului cu privire la solicitarea de a include subiectului scoaterii trupelor militare străine pe agenda ONU, președintele Igor Dodon a venit cu o reacție, calificând acest fapt drept o acțiune de PR inutilă.
Guvernul a aprobat în ședința din 23 august lista persoanelor deținătoare a Premiului Național pentru 2017. Câștigătorii Premiului Național activează în cinci domenii: ştiinţă, tehnologii, cultură şi artă, sport. Printr ebeneficiariii Premiului Național se regăsesc: Dagoș Vicol, doctor habilitat în filologie, profesor universitar, pentru cercetările de fenomenologie a culturii; Gheorghe Baciu, doctor habilitat în ştiinţe medicale, profesor universitar, pentru contribuţia personală la dezvoltarea Serviciului naţional de medicină legală şi activitatea publicistică cu caracter istorico-medical; Teodor Chiriac, scriitor, traducător, pentru opera literară şi activitatea de promovare a patrimoniului naţional scris peste hotare; Leon Ştirbu, compozitor, pentru Opera Omnia; Iurie Sadovnic, interpret şi autor, pentru Opera Omnia; Igor Cobileanschi, regizor de film, scenarist, editor, pentru contribuţia substanţială la creşterea calităţii şi vizibilităţii produsului cinematografic autohton. În domeniul sportului, de Premiul Național s-a învrednicit Larisa Popova, campioană olimpică, pentru întreaga activitate sportivă şi promovarea mişcării olimpice. Premiul Naţional este în valoare de 100 mii lei.
Prim-ministrul susține că a fost, este și va rămâne un susținător activ și implicat al reîntoarcerii Moldovei în Europa. „Nu redescoperim roata, trebuie doar să avem realismul de a recunoaște unde ne este locul ca valori trăite și împărtășite și unde există un interes autentic ca Moldova să reușească”, a declarat premierul într-un interviu pentru IPN, oferit cu ocazia celor 26 de ani de Independență, publicat pe 24 august. El a mai declarat că oamenii își doresc ce și-au dorit dintotdeauna, în mod legitim: venituri mai mari, locuri de muncă, spitale mai bune, școli mai bine dotate și cu profesori suficienți și bine pregătiți – în general un stat care să le rezolve problemele, nu să le creeze altele noi. „ În ultimii ani, așa cum știm foarte bine, mulți moldoveni au luat calea străinătății, pentru că și-au pierdut speranța că fiecare are o șansă și că pot avea un trai decent alături de familie acasă, în Moldova. Există încă o teamă mare de viitor, lipsesc încrederea în celălalt și optimismul”, susține prim-ministrul Pavel Filip. Premierul a declarat că ceea ce face astăzi diferența ține de felul în care oamenii se raportează la politicieni și la cei care ocupă poziții de responsabilitate publică: „Sunt foarte critici și au așteptări tot mai mari din partea celor pe care îi aleg și îi învestesc cu autoritate publică și acest lucru este normal”.
O retrospectivă a Simbolurilor Independenței în viziunea IPN a fost publicată pe 25 august. Printre simboluri se regăsesc: Marea Adunare Națională din 27 august 1991 și Declarația de Independență, președinții Republicii Moldova, conflictul armat de la Nistru din 2 martie 1992, admiterea Republicii Moldova în ONU, protestele împotriva guvernărilor pe parcursul a 25 de ani. Tot aici autorii califică drept simboluri ale independenței: aderarea Republicii Moldova la Comunitatea Statelor Independente la 26 aprilie 1994, admiterea Republicii Moldova în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei pe 13 iulie 1995 – prima dintre statele post-sovietice, devenind cea de-a 36 țară, Imnul de Stat care este cântecul „Limba noastră", versuri de Alexei Mateevici, muzica de Alexandru Cristea, aranjament de Valentin Dînga.
Un alt simbol descris de autor este Limba de Stat, Moneda națională care este leul moldovenesc, Decizia Summit-ului OSCE de la Istanbul la 22 noiembrie 1999, când Summit-ul OSCE de la Istanbul obligă Federația Rusă, succesoarea Uniunii Sovietice, să evacueze, până la 1 ianuarie2003, forțele sale militare și armamentul, staționate în regiunea transnistreană a Republicii Moldova încă din perioada sovietică. Simbolurile descrise se referă la Constituția Republicii Moldova, adoptată de Parlament la 29 iulie 1994, liberalizarea regimului de vize cu UE care a intrat în vigoare la data de 28 aprilie2014.Acordul de Asociere dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană care a fost semnat în data de 27 iunie 2014 și intrat în vigoare pe 1 iulie 2016. Alte simboluri descrise sunt: Migrația și remitențele masive, Embargourile Rusiei, „Jaful secolului”, Arestările „de rang înalt” și Schimbarea sistemului electoral.
Președintele Igor Dodon a primit vineri, 25 august, scrisorile de acreditare din partea a trei ambasadori noi. Este vorba despre ambasadoarea Republicii Federale Germania, Julia Monar, ambasadorul Republicii India –Ramesh Chandra și ambasadorul Emiratelor Arabe Unite –Salem Ahmed Salem Ali Al Kaabi.
Selecție realizată de Sabina Rebeja, IPN
