Guvernul a sesizat Curtea Constituțională pentru interpretarea art. 98, alin. (6) din Constituția Republicii Moldova, în vederea clarificării acțiunilor care pot fi întreprinse de către premier și a deciziilor care pot fi adoptate de către Parlament în cazul în care președintele Republicii Moldova refuză propunerea repetată de numire în funcție a unui ministru. O decizie în acest sens a fost luată într-o ședință specială a cabinetului de miniștri desfășurată pe 19 septembrie. Sesizarea Curții Constituționale vine după refuzul președintelui Igor Dodon de a semna decretul de numire a vicepreședintelui Partidului Popular European Eugen Sturza, candidatul coaliției de guvernare, la funcția de ministru al apărării.
Prim-ministrul Pavel Filip a participat la lucrările sesiunii a 72-a a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), care se desfăşoară la New York, în perioada 19 – 22 septembrie. Prim-ministrul a făcut apel la delegații statelor participante să susțină solicitarea Republicii Moldova de a introduce pe agenda sesiunii un punct ce vizează retragerea forțelor militare străine de pe teritoriul Republicii Moldova. În discursul său premierul a declarat că staționarea ilegală a trupelor militare pe teritoriul Republicii Moldova amplifică conflictul transnistrean. Pavel Filip a subliniat că între locuitorii celor două maluri ale Nistrului nu există antagonisme religioase sau etnice, iar populația poate conviețui în pace într-un stat reintegrat. „Reiterăm cu fermitate cererea de retragere completă și necondiționată a așa-zisului Grup Operativ de Trupe Ruse, succesor al fostei Armate a 14-a sovietice, care staționează ilegal pe teritoriul Republicii Moldova”, a cerut premierul moldovean.
Cabinetul de miniștri a aprobat, în ședința din 19 septembrie, reconfirmarea Liliei Palii în calitate de secretar general al Guvernului, în urma unui concurs pentru ocuparea funcției respective. Lilia Palii are o experiență de 25 de ani în administrație publică, ocupând, din 14 septembrie 2016, funcția de secretar general al Guvernului.
Opt proiecte de legi trimise de către șeful statului spre reexaminare Parlamentului au fost votate repetat de către deputați, cu menținerea poziției anterioare, în ședința din 21 septembrie. Majoritatea parlamentară, cu 55 de voturi, a promovat repetat proiectul Legii cu privire la energetică, care oferă independență financiară Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică. Un alt proiect votat repetat vizează modificarea și completarea unor articole din Codul Muncii, care reglementează unele raporturi de muncă. Vot repetat, cu menținerea poziției anterioare, au primit și legile care se referă la tichetele de masă, la distincțiile de stat, la combaterea terorismului. Încă un proiect de lege pentru care deputații și-au dat repetat votul aduce modificări în Legea cu privire la Guvern, Legea privind organizarea administrativ-teritorială, Legea drumurilor și Codul fiscal. Președintele Republicii Moldova este obligat să promulge legile votate repetat de către Parlament.
Deputații grupului parlamentar al Partidului Popular European (PPEM) au elaborat o inițiativă legislativă prin care propun Parlamentului modificarea Codului Penal ca să fie posibilă tragerea la răspundere penală a persoanelor cu înaltă funcție în stat pentru neexecutarea hotărârilor instanței de judecată sau a hotărârilor Curții Constituționale. Potrivit unui comunicat de presă al formațiunii, publicat pe 22 septembrie, deputații din PPEM propun modificarea articolului 320 din Codul Penal, prin introducerea unui aliniat care să prevadă ca hotărârile Curții Constituționale să fie obligatorii spre executate, iar neexecutarea acestora să ducă la tragerea la răspundere penală a persoanelor care încalcă legea cu rea intenție. Potrivit PPEM în cazul în care proiectul de lege va fi aprobat de Parlament, președintele Igor Dodon ar putea fi tras la răspundere penală şi ar risca o amendă de până la 35500 de lei, până la 200 de ore de muncă neremunerată în folosul comunității sau chiar detenție pe un termen de până la 2 ani.
Mai multe mii de oameni, membri și susținători ai Partidului Socialiștilor, au manifestat duminică, 24 septembrie, concomitent în trei oraşe: Anenii Noi, Bălţi şi Cahul. Participanții au adoptat o rezoluţie şi au dispus iniţierea unei campanii de colectare a semnăturilor pentru trecerea Republicii Moldova de la republică parlamentară la una prezidenţială. Ei au mai cerut ca preşedintele ţării să aibă mai multe atribuţii pentru a putea dizolva Parlamentul și să fie organizate alegeri anticipate. Președinta Partidului Socialiștilor, Zinaida Greceanîi, a declarat că oamenii s-au adunat în trei zone ale țării să protesteze pentru că poporul vrea să susțină inițiativele președintelui. „Noi vrem ca președintele să aibă atribuții pentru a dizolva Parlamentul. Noi vrem cu dumneavoastră o țară prezidențială. Vom merge din casă în casă și vom întreba oamenii dacă ei susțin președintele Republicii Moldova și cred că răspunsul va fi același, da. Trebuie să mergem împotriva celor care vor să lichideze Republica Moldova”, a spus Zinaida Greceanîi. Potrivit socialiștilor, în cazul unor tentative de destituire din funcție a preşedintelui ţării sau soluționare prin forţă a conflictului transnistrean, dacă preşedintele va chema la o Mare Adunare Naţională, ei îi vor urma apelul şi vor veni în centrul Chişinăului „pentru salvarea definitivă a ţării de un regim antipopular şi antistatal”.
Selecție realizată de Sabina Rebeja
