Procuratura Anticorupție a anunțat la 12 iunie că a trimis în judecată al unsprezecelea dosar de acuzare a cinci foști membri ai Comitetului de creditare ai BEM. Urmărirea penală a fost pornită pentru încălcarea regulilor de creditare rezultate cu daune în proporții deosebit de mari cauzate instituției financiare. Din materialele acumulate de procurori, în intervalul anilor 2010-2011, fostul președinte, în coparticipare cu alți patru membri ai Comitetului de creditare al BEM, au acordat credite neperformante pentru patru firme, în sumă de 197 de milioane de lei. Pentru comiterea infracțiunii respective, legislația prevede amendă sau închisoare de până la 7 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 5 ani.
Fostul procuror general Valeriu Balaban a fost reținut luni, 12 iunie, pentru depășirea atribuțiilor de serviciu. Ulterior acesta a fost plasat în arest în izolatorul Centrului Naţional Anticorupție, pe un termen de 30 de zile. Alături de Balaban, în arest a fost plasat și un avocat vizat în același dosar. Încă doi figuranți au primit câte 25 de zile de arest, iar alții doi – câte 15. Un agent economic a fost eliberat de procurori.
Ex-procurorul general ar fi dispus cumpărarea unei clădiri nefinisate, pentru sediul Procuraturii, la un preț de 9 milioane de lei, pe când prețul real constituia puțin peste 2,5 milioane lei. În pofida concluziilor experților, care au atestat neajunsuri ale construcției procurate, în lipsa unui proiect de reconstrucție autorizat și al actului de evaluare a lucrărilor necesare, membrii grupului ar fi desemnat un agent economic în calitate de antreprenor general pentru lucrările de reconstrucție. Din bugetul de stat ar fi fost achitate peste 18 milioane lei, blocul nefiind finalizat nici până astăzi.
Un proiect de lege înaintat de Partidul Democrat pentru modificarea și completarea Codului Audiovizualului a fost înregistrat marți, 13 iunie, în Parlament. Potrivit autorilor, proiectul vine să protejeze spațiul informațional și să asigure un standard european de prezentare a informației politice. Proiectul permite posturilor de televiziune să emită programe informațional-analitice, știri și emisiuni cu caracter militar doar cu referire la statele membre UE, SUA, Canada și statele membre ale Convenției europene privind televiziunea transfrontalieră. Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a declarat în aceeași zi că proiectul PDM restricționează știrile canalelor rusești și este un act de limitare gravă a libertății de exprimare, o răfuială geopolitică și o sfidare a propriilor cetățeni. Șeful statului a declarat că nu va promulga un asemenea proiect de lege. Și deputații fracțiunii PSRM în Parlament s-au declarat împotriva inițiativei legislative. Într-o declarație remisă presei socialiștii au menționat că inițiativa democraților este anti-populară, anti-constituțională și anti-democratică.
Pe lângă președintele Republicii Moldova a fost lansată marți, 13 iunie, Platforma Consiliului Societății Civile. Aceasta este constituită din 13 comisii specializate pe diferite ramuri, cum ar fi: reintegrare, drepturile omului, mass-media, diasporă etc. Cei peste 100 de membri îl vor consulta pe șeful statului vizavi de inițiativele legislative care sosesc la Președinție pentru promulgare.
Fracțiunea parlamentară a Partidului Socialiștilor a inițiat la 14 iunie o moțiune de cenzură. Documentul a fost semnat de 24 de deputați. Socialistul Vlad Batrâncea a făcut apel către fracțiunile parlamentare să semneze moțiunea, ca să fie dezbătută în Parlament într-un viitor apropiat. Vlad Batrâncea a spus că Guvernul condus de Pavel Filip, prin politicile promovate, a demonstrat că este antidemocratic, antisocial, corupt și iresponsabil.
Comercianții stradali din preajma Pieței Centrale au fost evacuați cu forța de către oamenii legii, în dimineața de 15 iunie. Vânzătorii au opus rezistență și au aruncat în polițiști și carabinieri cu tot ce le-a stat sub mână: lăzi, scaune, mese. În urma altercațiilor au avut nevoie de îngrijiri medicale un polițist al Inspectoratului Național de Patrulare și doi carabinieri. Mai târziu unul dintre atacatori a fost reținut.
Comisia de la Veneția, în cadrul ședinței plenare din 16 iunie, a adoptat „opinii critice” privind proiectul de modificare a sistemului electoral din Republica Moldova și proiectul de extindere a prerogativelor prezidențiale. Constatările experților se conțin într-un aviz comun adoptat împreună cu Oficiul pentru Instituții Democratice şi Drepturile Omului al OSCE (OSCE/ODIHR). Urmare a consultărilor cu toate părțile interesate, s-a constatat în special că reforma propusă nu poate fi considerată ca fiind rezultatul unui consens larg. Există „îngrijorări semnificative” în legătură cu reforma propusă, inclusiv riscul ca deputații aleși în circumscripții nominale să fie expuși intereselor de afaceri. În ceea ce privește proiectul de modificare a Art. 85 al Constituției, care i-ar oferi șefului statului mai multe împuterniciri în vederea dizolvării Parlamentului, Comisia de la Veneția a constatat că această modificare ar crea riscul unei „prerogative executive excesive”, în care președintele să utilizeze dizolvarea ca pe un instrument de „politică partizană”. La fel, proiectul creează riscul unor conflicte instituționale, potrivit experților.
Partidul Democrat din Moldova (PDM) va pleda pentru modificarea sistemului electoral moldovenesc în concordanță cu recomandările Comisiei de la Veneția. Declaraţia formaţiunii a fost remisă presei în seara zilei de vineri, 16 iunie, după şedinţa membrilor Comisiei din aceeaşi zi. PDM consideră că membrii Comisiei de la Veneţia au făcut o muncă importantă într-un termen scurt, care va ajuta formaţiunea să ajusteze inițiativa legislativă privind modificarea sistemului electoral în concordanță cu standardele internaționale în materie electorală.
Selecție realizată de Maria Procopciuc
