Op-Ed
	În cazul licitației la energie electrică, partenerii europeni au fost transformați în observatori pasivi ai unor manifestări repetate de netransparență din partea guvernării...
Dionis Cenuşa

Furnizările de energie electrică din regiunea controlată de regimul  separatist spre restul Moldovei au fost restabilite pe 5 iunie 2017, ca urmare a unei decizii adoptate de către compania de stat Energocom. Astfel, în afara oricărei licitații deschise, Energocom a negociat și semnat un contract cu Centrala de la Cuciurgan (Moldavskaya GRES). Contractul dat, care nu este public, prevede că, începând cu 7 iunie, Energocom va achiziționa 70% din electricitatea necesară din regiunea transnistreană. Celelalte 30% urmează să fie cumpărate în continuare de la compania ucraineană DTEK-Trading. Potrivit companiei de stat Energocom, producătorul din regiunea transnistreană, care aparține concernului rus RAO EES, a oferit un preț de 45 USD pentru 1MWh. Aceasta constituie cu 10% mai puțin decât prețul pentru electricitate negociat cu furnizorul din Ucraina (50.2 USD pentru 1MWh) în urma licitației deschise.

Mesajul Energocom a fost preluat de către Ministerul Economiei (MEC, iunie 2017), care a justificat necesitatea de a cumpăra electricitate din regiunea transnistreană. Argumentele Ministerului s-au referit la (1) situația energetică din regiune; (2) necesitatea de a diversifica sursele de livrare; (3) asigurarea unui preț mai convenabil; și (4) consolidarea securității energetice a țării.

Lipsa totală de transparență pe marginea semnării contractului cu Moldavskaya GRES a trezit nedumeriri în rândul partenerilor europeni. Aceștia au monitorizat prima licitație deschisă la achiziția de electricitate, organizată în perioada ianuarie-martie 2017, în baza recomandărilor formulate de către Secretariatului Comunității Energetice. Prin urmare, reprezentanții Comunității Energetice, Delegației UE și Înaltul Consilier al UE pe energetică au cerut clarificări pe marginea sistemului de furnizare a electricității din țară. Dar nicio explicație oficială nu a urmat. În schimb, autoritățile s-au concentrat pe respingerea acuzațiilor cu privire la faptul că livrările de la Moldavskaya GRES susțin financiar regimul separatist și contribuie la creșterea datoriei la gaze naturale față de Rusia, care atinge cifra de 7 miliarde USD.

Cronologia evenimentelor:

De ce livrarea de electricitate din regiunea transnistreană? - trei cauze

Evident, decizia autorităților de a iniția un contract cu Centrala de la Cuciurgan contravine principiilor de transparență în achizițiile de energie electrică, convenite cu partenerii europeni la finele lui 2016. Astfel, indiferent de angajamente, autoritățile au decis să păstreze livrările de la producătorul din regiunea transnistreană. Există cel puțin trei cauze obiective care pot explica o asemenea decizie.

Prima cauză – volatilitatea prognozelor de export în Ucraina

Prognozele părții ucrainene cu privire la exporturile de energie electrică sunt extrem de volatile. O demonstrație clară reprezintă reducerea subită a volumului de energie prognozat pentru Moldova, la scurt timp după altă decizie de a dubla exporturile de electricitate pentru consumatorii moldoveni (Vezi Tabelul de mai sus). Prognozele schimbătoare pot fi cauzate de deficiențele cu care se confruntă sistemul energetic ucrainean, după blocarea livrărilor de cărbune din regiunea Donbass. Ca urmare, din luna februarie este declarată situație de urgență în sectorul energetic ucrainean, prelungită în luna iunie (Unian, Iunie 2017) pentru încă o lună.

A doua cauză – volum insuficient de electricitate din Ucraina

În luna decembrie 2016, Ucraina s-a arătat dispusă să exporte în Moldova 810 mln kWh sau câte circa 90 mln kWh lunar, adică aproximativ 30% din volumul necesar pentru Moldova pe durata unui an (Expert-Grup, Martie 2017). Același volum de 810 mln kWh a fost confirmat în martie 2017. Prin urmare, cu mult timp înainte de blocada cărbunelui din Donbass, dar și după aceasta, exista o probabilitate mică că Ucraina va livra suficientă electricitate pentru a acoperi consumul de 3 miliarde de kWh din Moldova.

A treia cauză – riscurile legate de regimul din regiunea transnistreană

Autoritățile de la Chișinău sunt conștiente de faptul că administrația de la Tiraspol este imprevizibilă. Totodată, nefuncționalitatea Centralei de la Cuciurgan ar fi putut genera efecte negative asupra întregului potențial economic al regiunii separatiste. Prin urmare, pentru a evita administrarea unor crize mai mari legate de colapsul energetic și respectiv economic al regiunii, autoritățile de la Chișinău au preferat să readucă Moldavskaya GRES în schema livrărilor de electricitate. Problema datoriilor la gazele naturale a fost pusă pe plan secundar, chiar dacă aceasta va crește deoarece Centrala produce electricitate exclusiv din gazul natural pentru care nu plătește către Moldova Gaz, deci către GAZPROM. Mai mult decât atât, contractul cu Centrala de la Cuciurgan le-a permis autorităților de la Chișinău să tempereze agresivitatea administrației de la Tiraspol cu privire la controlul comun la frontiera moldo-ucraineană, la punctul de trecere Cuciurgan-Pervomaisk, începând cu 31 mai 2017.

Ignorarea procedurilor de transparență

La începutul lui 2017, Moldova s-a angajat să implementeze un mecanism transparent pentru achiziția de energie electrică, inspirat din recomandările Comunității Energetice. În realitate, autoritățile continuă să prefere practicile vechi, conform cărora contractele pentru achiziția de electricitate erau negociate în mod obscur. Gestul autorităților de a semna contractul cu Moldavskaya GRES a fost calificat drept aducere “la absurditate” a procedurilor de achiziție transparente (EuropaLiberă, Iunie 2017).

Acest tip de comportament îngrijorează partenerii europeni care depun eforturi pentru a sprijini reformele din sectorul energetic, precum reformarea Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), îmbunătățirea cadrului legal sau promovarea interconexiunilor cu România.

Contractul cu Centrala de la Cuciurgan este însă o consecință logică a faptului că partenerii europeni nu s-au împotrivit cu diferite ocazii tentativelor reușite ale autorităților de a mutila procedura de licitație.

În primul rând, autoritățile nu au transpus în totalitate recomandările propuse de Comunitatea Energetică la finele lui 2016. Astfel, instrucțiunile privind achiziția de energie electrică a Ministerului Economiei a exclus obligativitatea furnizorului de a dovedi că achită pentru materia primă folosită la producția de electricitate. Această abatere i-a permis Centralei de la Cuciurgan să rămână eligibilă, chiar dacă nu achită la Moldova Gaz pentru gazul natural folosit la producerea electricității, ulterior comercializată malului drept al Nistrului.

A doua abatere lăsată fără reacția cuvenită a partenerilor europeni a fost momentul când Energocom a fost inclus în lista potențialilor furnizori, deși nu a corespuns mai multor criterii tehnice. Mai exact, nefiind producător, ci doar intermediar, Energocom nu a putut demonstra că dispune de volumul suficient de energie electrică. Cu toate acestea, compania de stat a fost admisă la licitație de către operatorii de pe piață (precum Gas Union Fenosa, Red NORD, etc.).

Potrivit raportului de monitorizare a Grupului de Observatori, Ministerul Economiei care este fondator al Energocom a amânat procedurile licitației de mai multe ori (Comunitatea Energetică, Mai 2017). Ultima amânare a fost pentru 31 martie, când expira contractul vechi cu Energokapital. Motivul invocat de Minister a fost lipsa de certitudine a sursei de unde Energocom va livra energie electrică. În alte cuvinte, chiar dacă Energocom nu știa de unde va cumpăra energie, acesta a fost lăsat să participe la licitație. Acest lucru a fost semnalat de către Grupul de Observatori de abia în luna mai, în cadrul Raportului de monitorizare prezentat după o lună și jumate de la sfârșitul  licitației.

În fine, partenerii europeni au acceptat un rol redus de la bun început. Or, aceștia au agreat să participe în Grupul de Observatori fără să se asigure că dispun de pârghii eficiente pentru a condiționa respectarea întocmai a procedurilor în timpul derulării licitației. Același tip de impotență se observă și la etapa post-licitație, când Ministerul Economiei a ignorat în totalitate Raportul de monitorizare a achiziției și recomandările Grupului de Observatori. În consecință, Grupul de Observatori a avut un rol mai degrabă ceremonial, fiind folosit de către autorități pentru a imita deschidere față partenerii europeni și transparență în raport cu opinia publică din țară.

În loc de concluzie…

Incoerența autorităților în raport cu regulile de joc este mai degrabă o problemă generală decât una accidentală. Partenerii europeni încearcă, dar reușesc foarte rar să schimbe status-quo-ul. Această situație nu este caracteristică doar pentru sectorul energetic, ci poate fi întâlnită în practic orice domeniu.

În cazul licitației la energie electrică, partenerii europeni au fost transformați în observatori pasivi ai unor manifestări repetate de netransparență din partea guvernării. Pe lângă faptul că autoritățile au promovat compania de stat Energocom, acestea prin acțiunile lor au descurajat competiția și au intimidat potențialii participanți la licitație din Ucraina și operatorii de pe piața energetică locală.

Instrucțiunile privind achizițiile de energie electrică trebuie revizuite în mod punctual, pentru a exclude lacunele care permit abuzuri din partea Ministerului Economiei. Ulterior, regulile pentru achizițiile de energie electrică trebuie reflectate în legislația primară, ceea ce le va conferi un caracter obligatoriu. Rolul Grupului de Observatori trebuie fortificat în mod obligatoriu, iar componența lui completată cu reprezentanți ai societății civile.

Regulile de joc trebuie să fie comune pentru toți, inclusiv pentru companiile de stat, precum Energocom. Indiferent de orice, livrările de energie electrică trebuie să țină cont de principiile licitației transparente și competitive, diversificarea surselor de furnizare și integritatea financiară a furnizorilor, care sunt obligați să plătească datoriile pentru hidrocarburile folosite la producția de electricitate.

În fine, achizițiile transparente de energie din Ucraina, achitarea datoriilor pentru gazul natural consumat de către MoldGRES și integrarea acesteia și mai mult în spațiul legal moldovenesc, dar și avansarea interconectărilor cu România, rămân priorități majore pentru sectorul energiei electrice.

IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacţiei. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacţiei.