Independența Republicii Moldova începe acum 26 de ani, pe 27 august 1991. Forţa motrice a schimbării radicale a statutului fostei RSSM a fost Mișcarea de Eliberare Națională din Moldova care obținuse până atunci mai multe victorii importante. Agenția IPN a realizat o selecție a principalelor evenimente și fenomene care au făcut soarta actualului stat Republica Moldova pe care le-a inclus într-o eventuală listă a Simbolurilor Independenței.
---

Marea Adunare Naţională din 27 august 1991 a fost punctul final al mişcării de rezistenţă împotriva Puciului de la Moscova, care a mobilizat marea majoritate a populaţiei în apărarea democraţiei şi valorilor naţionale. În Piaţa Marii Adunări Naţionale s-au adunat peste 700 de mii de oameni, din 4,5 mln de locuitori, care şi-au impus voinţa privind independenţa faţă de fosta metropolă sovietică, iar Parlamentul adunat în şedinţă, practic, a executat decizia Adunării.

Independența a fost proclamată printr-o Declarație semnată de 278 de deputați din 280 prezenţi în sală. Originalul actului a fost distrus în timpul manifestaţiilor de protest din 7 aprilie 2009, dar un document identic a fost restaurat în 2010. Tot la 27 august 1991, Parlamentul a decis ca imnul Moldovei sa fie „Deșteaptă-te, române!”, care a rămas în vigoare până în 1994, când a fost adoptat un nou imn, „Limba noastră”, și a fost introdusă în Constituție denumirea de „limba moldovenească”. Primul stat care a recunoscut independența Moldovei a fost România.

„Se proclamă, solemn, în virtutea dreptului popoarelor la autodeterminare, în numele întregii populații a Republicii Moldova și întregii lumi: Republica Moldova este un stat suveran, democratic, liber să-și hotărască prezentul și viitorul, fără nici un amestec dinafară, în conformitate cu idealurile și năzuirile sfinte ale poporului în spațiul istoric și etnic al devenirii sale naționale”, se arată în Declarația de Independență.

Primele alegeri prezidențiale au avut loc la 8 decembrie 1991.Mircea Snegur a fost singurul candidat propus pentru alegeri și a fost ales cu o majoritate largă. În anul 1997 este investit în funcția de președinte Petru Lucinschi, după ce a câștigat cu 54,02% din voturi în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 1 decembrie 1996, în fața lui Mircea Snegur. În perioada 1991–2000, şeful statului a fost ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, pentru un mandat de 4 ani. Începând cu anul 2000, Parlamentul a modificat procedura de alegere a preşedintelui Republicii Moldova care a stabilit ca şeful statului să fie ales de către Legislativ. Prin Decizia Curţii Constituţionale din 4 martie 2016, s-a revenit la alegerea preşedintelui prin vot direct de către cetăţeni. În 2001, Vladimir Voronin a fost ales de către Parlament, președinte al Republicii Moldova, care a deţinut două mandate, până în 2009.

După manifestațiile de protest din 7 aprilie 2009, Vladimir Voronin, dizolvă Parlamentul, iar Moldova rămâne fără președinte ales timp de doi ani, din cauza lipsei de voturi necesare în Legislativ. În acest timp, interimatul a fost asigurat de Mihai Ghimpu, președintele Partidului Liberal, Vlad Filat, pe atunci președintele Partidului Liberal Democrat din Moldova și Marian Lupu, pe atunci președinte al Partidului Democrat. În martie 2012, președinte este ales Nicolae Timofti, care la momentul alegerii era președinte al Consiliului Superior al Magistraturii. După ce s-a revenit la alegerea preşedintelui prin vot direct, pe 13 decembrie 2016, președinte este ales Igor Dodon, care s-a impus cu peste 52% în fața contracandidatei sale, Maia Sandu.

Adoptată de Parlament la 29 iulie 1994, Constituţia Republicii Moldova este principalul instrument politico-juridic care a consacrat despărţirea de regimul totalitar, oferind ţării o nouă ordine constituţională, care consfinţeşte racordarea ţării la valorile lumii civilizate întemeiate pe respectul şi pe promovarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, pe pluralismul politic şi economia de piaţă, pe domnia legii, pe justiţie şi pe solidaritate socială, pe egalitate şi dreptate socială. Aceasta a intrat în vigoare la data de 27 august 1994.

Constituția Republicii Moldova constă din șapte titluri, fiecare fiind împărțit în capitole și secțiuni. În preambulul Constituţiei se menţionează aspiraţiile seculare ale poporului de a trăi într-o ţară suverană, năzuinţele spre satisfacerea intereselor cetăţenilor, continuitatea statalităţii poporului moldovenesc în contextul istoric şi etnic al devenirii lui ca naţiune. Conform Constituției, Republica Moldova este un stat suveran şi independent, unitar şi indivizibil. Forma de guvernământ a statului este republica.

Imnul de Stat al Republicii Moldova este cântecul „Limba noastră", versuri de Alexei Mateevici, muzica de Alexandru Cristea, aranjament de Valentin Dînga.

Conform Constituției, limba de stat a Republicii Moldova este „limba moldovenească”. Legea din 1989 privind limba de stat a Moldovei sovietice prevedea că de numirea acesteia „moldovenească”, constatând și existența unui fond comun între limba română și cea moldovenească. Declarația de independență a Republicii Moldova, adoptată în 1991, a stabilit ca limbă oficială este „limba româna”. În 1994, Constituția țării a oficializat „limba moldovenească scrisă cu alfabetul latin”. În 2013, Curtea Constituțională a Republicii Moldova a stabilit că Declarația de independență prevalează față de Constituție, prin urmare denumirea limbii de stat este cea din Declarația de independență, adică „limba română”.

Denumirea limbii oficiale a ţării a stârnit şi continuă să stârnească dispute aprige între susţinătorii denumirii „limba moldovenească” şi „limba română”. La rândul lor, aceste dispute sunt o reflectare a divergenţelor adânci în societate privind identitatea naţională a locuitorilor băştinaşi, unii considerându-se „moldoveni”, iar alţii „români”. Aceste divergenţe sunt intens speculate în scopuri politice şi constituie una din multele criterii după care continuă să fie divizată societatea moldovenească.

Leul moldovenesc este moneda naţională a Republicii Moldova. A fost introdus în circulaţie începând cu 29 noiembrie 1993.