Deputatul Partidului Democrat din Moldova (PDM), Eugeniu Nichiforciuc, este încrezător că reforma fiscală prin care s-a instituit cotă unică de 12% la impozitul pe venit pentru persoanele fizice va avea impact pozitiv. În cadrul emisiunii „Tema zilei” de la postul de televiziune Canal2, Nichiforciuc a declarat că: „Pentru prima dată în Republica Moldova nu va fi impozitat minimumul de existență, pentru că scutirile personale se ridică de la 11 mii de lei la 24 de mii de lei pe an. Este foarte important pentru că cei care plătesc aceste impozite pe venit mai mari, vor resimți acești bani care vor rămâne în buzunarul lor”. Potrivit lui, aceasta ar putea să-i motiveze pe unii cetățeni să revină în țară: „Aceste acumulări se vor resimți imediat, ceea ce este foarte important pentru a crea noi locuri de muncă, pentru a majora salariile pentru că în multe domenii avem insuficiență de forță de muncă și vom stimula cetățenii să rămână să muncească în țară”.
Frumoasă perspectivă, cum se zice, să dea Domnul să fie așa! Dacă așteptările guvernanților PDM sunt atât de încurajatoare și pozitive, atunci de ce reacțiile opoziției parlamentare și extraparlamentare, a mediului de experți sunt atât de negative? Chiar numai din invidie față de realizările PDM? Atunci de ce sunt negative și reacțiile partenerilor de dezvoltare? Răspunsurile la aceste întrebări diferă în funcție de cine le oferă. Prima reacție a venit din partea a patru fracțiuni parlamentare, deopotrivă, de dreapta și de stânga, care pe 26 iulie a.c. au părăsit sala de ședințe a Parlamentului. Potrivit acestora, a fost încălcată procedura de examinare a proiectelor introduse pe agenda forului legislativ, în mod special a legii privind transparența decizională. În particular, Fracțiunea Partidului Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM), a declarat că pachetul de legi reformiste, pre-electorale, populiste, nu era publicat și nu era cunoscut de deputați, nici măcar cu câteva ore înainte de ședința Parlamentului care trebuie să-l voteze. Totuși, cele patru fracțiuni au pus accentele foarte nuanțat. Spre exemplu, fracțiunea PSRM s-a revoltat pentru că majoritatea PDM le-ar fi plagiat o parte din ideile și proiectele pe care le-ar fi promovat încă din 2009. Indignarea PSRM este provocată de caracterul populist al proiectului guvernanților, care, dacă ar fi avut scopul stimulării business-ului, ar fi introdus cota zero pentru profitul reinvestit și nu ar fi recurs la introducerea cotei unice a impozitului pe venitul persoanelor fizice. Partidul Liberal (PL) a atras atenția că așa-zisa reforma fiscală doar camuflează și sustrage atenția de la promovarea legii privind declararea voluntară și stimularea fiscală, adică revenirea la vechea idee a amnistiei capitalului, care ar permite legalizarea readucerii în țară a miliradului furat.
Acestea sunt circumstanțele în care s-a realizat reforma fiscală promovată de deputatul PDM, Eugeniu Nichiforciuc. O reformă ad hoc, în ajun de alegeri, neanunțată, neconsultată cu nimeni, nici cu sindicatele și patronatele, nici cu partenerii de dezvoltare, care, prin intermediul programelor ce le desfășoară, mențin Republica Moldova pe linia de plutire. Anume în acest context, trebuie percepute reacțiile negative la reformele ad hoc din partea reprezentanților Uniunii Europene, SUA, FMI, BM și instituția specializată în combaterea spălării banilor a Consiliului Europei.
De fapt, cea mai bună explicație a reformei ad hoc în ajunul alegerilor a fost oferită de către vicepreședintele PDM, președintele Parlamentului, Andrian Candu: este cazul ca guvernarea, așa cum a făcut astăzi, să vină cu unele măsuri clare și concrete pentru cetățeni, fiindcă și cetățenii, populația țării deja a obosit să audă doar despre reforme, reforme și reforme și să ducă povara acestor reforme, fără să vadă un beneficiu imediat și direct. Astăzi noi am votat câteva proiecte, care cu siguranță vor aduce un beneficiu direct și imediat, mai ales începând de la 1 octombrie, dacă vorbim despre reforma fiscală (minutul 7.16 -7.48). O zi mai târziu, pe 28 iulie 2108, a fost anunțată data desfășurării alegerilor parlamentare pentru ziua de 24 februarie 2019. Astfel, toate lucruri se așază într-o albie a intereselor declarate.
Este aceasta o mostră de populism electoral? Cu răspunsul la această întrebarea ne-ar putea ajută chiar un exponent al PDM, președinta organizației de femei, vicepreședinta formațiunii, doamna Valentina Buliga. Iată cum taxa domnia sa populismul electoral al PCRM din perioada 2001-2009: Vreau să menționez și metodele populiste (ale PCRM), dar nelegitime, aplicate la indexarea pensiilor, în special în perioada preelectorală. Această situație a fost creată și în domeniul asistenței sociale. E de ajuns să ne amintim de programele de proporții, cum au fost SCERS și „Satul Moldovenesc”, care și-au propus lichidarea sărăciei și orientarea asistenței către cei mai vulnerabili. ... Și aș vrea să invoc un argument, care nu e mai puțin important. Politica promovată de către guvernarea precedentă (PCRM) a afectat grav mentalitatea societății, menținând flacăra speranței revenirii la regimul sovietic, a susținut pe orice căi nostalgia pentru perioada când prețurile erau de copeici ... Aceste idei infiltrate în mințile oamenilor a creat o societate dependentă, care nu se poate descurca în realitățile economice... (din discursul Valentinei Buliga din ședința plenară a Parlamentului din 11 februarie 2011, urmat de aplauze). Cât entuziasm demascator!
Cele menționate mai sus pot servi fiecărui pentru a compara care acțiuni poartă caracter pre-electoral populist și prin ce populismele PDM-iștilor sunt mai bune decât cele pe care le condamnau ale PCRM-iștilor. Acum e cert că, pentru PDM, contează un scor electoral cât mai bun. Ce va urma apoi, se va vedea. În privința atitudinilor partenerilor de dezvoltare, de bună seamă, ce vor avea ei de făcut după alegeri, altceva decât să pună umărul la repararea eventualelor probleme, provocate de reformele ad hoc ale PDM?
Experții IPN
