Româna: bogată în forme sau limbă cu dificultăți?
Natalia
08:47, 22 octombrie 2014
Domnule Axan, vă mulţumesc mult pentru aceste articole de cultivare a limbii şi pentru lucrul pe care îl faceţi pentru dezvoltarea vorbirii frumoase! Să ştiţi că le-am citit cu mare interes pe toate, mai ales că în activitatea de zi cu zi avem adesea de a face cu unele asperităţi de genul celor menţionate de dvs. Apreciez enorm activitatea pe care o desfășurați! Şi dacă tot vorbeam de dificultăţi de exprimare ... Chiar săptămâna trecută am discutat cu colegii despre „posedarea şi utilizarea unei limbi străine". Moldovenii se obstinează să folosească aceste verbe în legătură cu „limba". Apăruse şi o întrebare referitoare la verbele „a folosi" şi „a utiliza" şi nuanţele pe care le implică acestea (cel puţin eu cred că ar exista unele şi nu putem recurge la aceste verbe în orice context). Şi mai e o mică întrebare, sper să nu vă supăraţi că vin cu atâtea, cea despre „vizavi" în contexte de genul: „întrebare vizavi de seriozitatea abordării", „un comentariu și vizavi de întrebarea dumnealui", „câteva comentarii vizavi de vizita ..." etc. După mine, cam zgârie urechea în română ... Aş vrea mult să aflu opinia dvs. Vă mulţumesc încă o dată şi vă urez o săptămână fructuoasă!
I. Referitor la „posedarea” limbilor
Natalia, suntem siguri că ați avut ocazia să discutați cu persoane care:
- vorbesc limba lui Eminescu;
- înțeleg limba lui Pușkin;
- cunosc limba lui Dante;
- știu limba lui Shakespeare;
- posedă limba lui Hugo.
În ceea ce privește ultimul verb, recunoaștem că, având și alte nuanțe de sens în diverse contexte, ne poate lăsa impresia că nu-l putem folosi când e vorba de limbă. Nu trebuie să vă contrarieze acest fapt. Dicționarele românești ne permit întrebuințarea lui și cu referire la limbă.
Cititorilor care stăpânesc diferite limbi le propunem să lectureze următoarele propoziții:
Multe limbi s-au împrietenit cu româna. Li-e bine împreună! Dar tu cum te simți?
Русский язык подружился с румынским. Им приятно вместе! А ты как себя чувствуешь?
Українська мова подружилася з румунським. Їм приємно разом! А ти як себе почуваєш?
Gagauz dili Romın dilinnen dost oldu. İkisi de kendini pek islāā duyer. Siz kendinizi nasıl duyersınız?
Български език станахме приятели с румънския език. Те се радват заедно. Чувствате ли се добре?
Polski i rumuński zaprzyjaźnili się ze sobą. Dobrze im razem. A ty jak się miewasz?
Suomen kieli tuli kaveriksi romaniaan. Heillä on hauskaa yhdessä. Entä miten sinä voit?
Deutsch und Rumänisch sind jetzt Freunde. Sie verbringen viel Zeit und sprechen miteinander. Und wie fühlen Sie sich damit?
L'italiano é stato molto amico del rumeno. Sono belli insieme. Ma tu come ti senti?
Le Français et le Roumain sont devenus des amis. Ils se sentent bien ensemble. Et toi, comment te sens-tu?
English and Romanian are friends now! And they like it! And what about you?
(Cunoașteți traducerea acestor propoziții și în alte limbi? Scrieți-ni-le, vă rugăm.)
Avem și o întrebare pentru dumneavoastră.
(RO) Doriți să cunoaşteți româna şi să comunicați fluent româneşte?
(RU) Хотите знать румынский и свободно общаться на нём?
(UA) Бажаєте знати румунську мову і вільно спілкуватися нею?
(PL) Czy chcesz się nauczyć języka rumuńskiego, by płynnie się w nim komunikować?
(SRB) Želite da znate rumunski jezik i slobodno komunicirate na rumunskom?
(GA) Romunca islaa bilmee isteersiniz mi?
(FI) Haluatteko osata romania ja keskustella romanian kielellä?
(HU) Szeretne románul tudni és folyékonyan beszélni?
(LT) Ar norite išmokti rumunų kalbą ir laisvai bendrauti rumuniškai?
(DE) Möchten Sie wissen, Rumänisch und Rumänisch, frei zu kommunizieren?
(IT) Volete conoscere il rumeno e comunicare fluentemente in rumeno?
(ES) ¿Quiere conocer el rumano y comunicarse con fluídez en rumano?
(FR) Voulez-vous connaître le roumain et le parler couramment?
(EN) Do you want to know Romanian and speak it fluently?
II. Despre „a folosi” și „a utiliza”
Natalia, consultând dicționarele românești, veți constata că aceste două verbe, „a folosi” și „a utiliza” , se află în raport de sinonimie. Că e o sinonimie totală sau parțială, e deja altă problemă. Vom reveni într-un viitor articol cu precizările referitoare la ceea ce folosim și ce utilizăm.
III. În legătură cu „vizavi”
Natalia, în textul pe care ni l-ați expediat ați folosit câteva neologisme care au pătruns în română din franceză. Acest fapt ne face să credem că sunteți specialistă în filologia franceză. Referitor la adverbul „vizavi” , aveți dreptate când ziceți că acesta nu trebuie să ia, nejustificat, locul prepozițiilor și locuțiunilor prepoziționale consacrate: „despre ... ”, „în legătură cu... ”, „ privitor la... ”, „referitor la... ”. (Natalia, întrebați persoana care stă acum vizavi de dumneavoastră ce opinie are referitor la problema în discuție.)
La sfârșit de articol vă propunem să vizionați și să audiați o capodoperă a folclorului românesc. Vă rugăm să acordați atenție faptului cât de reușit interacționează și se completează reciproc acești doi mari artiști: Tudor Gheorghe și Ioan Bocșa.(Accesați!)
Vom avea oare cândva o asfel de unitate în societatea noastră? De ce cetățenii noștri se lasă influențați de politicieni? Dar care e menirea politicienilor: să unească sau să dezbine?
Să auzim de bine!
Alexei Axan
