Mecanismul de condiționalitate al UE este un instrument util pentru a promova reforme dificile și nedorite de către guvernare. După eșecul condiționalității aplicate în cazul Moldovei, soldat cu votul mixt în 2017 și invalidarea alegerilor în 2018, Parlamentul European a sugerat necesitatea unei schimbări de tactică din partea UE, scrie politologul Dionis Cenușa într-un articol analitic pentru Agenția IPN.
În primul rând, constată politologul, atenția condiționalității UE a fost transferată pe conformitatea alegerilor din februarie 2019 cu principiile democratice. Acest lucru creează un cadru politic și temporal nou pentru ca UE să redeschidă subiectul asistenței financiare, în eventualitate, deși puțin probabil, cu o guvernare în întregime reînnoită.
Totodată, scrie Dionis Cenușa, partea europeană practic se angajează să restabilească dialogul cu orice guvernare ce va veni la putere, chiar dacă va fi compusă din PDM și aliații săi. Altfel spus, UE vrea să obțină condiții politice noi pentru a reintroduce condiționalitatea în joc. În paralel, PDM vrea ca prin alegeri să capete legitimitatea de care nu a dispus în 2016-2018, spre deosebire de regimurile oligarhice similare în Ucraina (Piotr Poroșenko și alții) sau Georgia (Bidzina Ivanișvili).
În al doilea rând, opinează politologul, există o tendință în retorica ce cere realocarea asistenței financiare europene către alte entități din Moldova decât autoritățile centrale. Europarlamentarii au indicat faptul că de banii europeni ar putea să beneficieze societatea civilă, mass-media, mediul privat și autoritățile publice locale.
Deci, Moldova are șansă să nu piardă accesul la sursele europene deficitare, care pot fi reorientate către alte țări și pentru alte probleme, cum ar fi gestionarea migrației în Nordul Africii sau în Turcia. Astfel, comentează Dionis Cenușa, asistența financiară - atât bugetară directă cât și macro-financiară - poate fi transformată în fonduri pentru dezvoltarea actorilor (non)guvernamentali, la nivel central și local, care vor și pot să se conformeze cu condițiile solicitate de UE.
Acest lucru implică sporirea capacităților Delegației UE de la Chișinău și o descentralizare și flexibilizare maximă a administrării banilor realocați. Un asemenea exercițiu depinde de Comisia Europeană și, la nivel operațional, de către Serviciul European pentru Acțiune Externă, accentuează politologul.
Nu în ultimul rând, punctează Dionis Cenușa, reforma justiției, lupta cu corupția înaltă (adică cea politică) și înviorarea guvernanței devin domenii cheie la care UE face referință, indiferent de faptul că asistența financiară este stopată. În fond, instituțiile europene au la dispoziție doar inversarea condiționalității, adică restabilirea asistenței macro-financiare și a celei bugetare directe în mod plenar, dacă guvernarea de la Chișinău îndeplinesc câteva precondiții – alegeri corecte, investigarea fraudei bancare, reforma justiției și contracarea corupției mari. Aceste așteptări pot fi transpuse în realitate doar după alegeri și în funcție de conjunctura viitoarelor alianțe de guvernare, în care forța Democraților este redusă substanțial, Socialiștii nu dețin pârghiile puterii, iar opoziția extra-parlamentară abundă legislativul, adaugă politologul.
Accentul major al unei noi viziuni asupra mecanismului de condiționalitate îmbunătățit trebuie să cuprindă consolidarea altor actori locali. Având autoritățile publice locale, societatea civilă sau mass-media mai robuste, orice guvernare va învăță să împartă puterea de a influența mecanismul de adoptare a deciziilor în stat, concluzionează Dionis Cenușa.
