Acum tei săptămâni, anumiți actori politici din Republica Moldova au anunțat că pentru ziua 17 aprilie, autoritățile țării ar fi pregătit un conflict militar sângeros la frontiera cu regiunea transnistreană. Printre detaliile care aveau menirea să impresioneze figurau 20 de mii de uniforme de militari și polițiști, un contingent militar străin, precum și trei mii de sicrie, se lăsa de înțeles, pentru viitoarele victime ale măcelului. Tragedia nu s-a întâmplat, chiar dacă anunțul a fost făcut de la o tribună de comunicare a Parlamentului Republicii Moldova. Mai mult, nu a existat și nici nu există vreun semn că așa ceva s-ar fi putut întâmpla. Subiectul a fost discutat în calitate de studiu de caz de invitații dezbaterii publice „Războiul hibrid: manifestări, pericole, soluții”, organizate de Agenția de presă IPN.
Igor Boţan, expertul permanent al proiectului a menționat că războiul hibrid este unul în care acțiunile ostile ale atacatorului sunt îndreptate spre distrugerea adversarului prin operațiuni ascunse, sabotaj, război cibernetic, dezinformare, sprijinirea insurgenților care acționează pe teritoriul inamic etc. Originile războiului hibrid sunt antice. Războiul poate fi nu doar unul convențional, în forma sa clasică, cu armele în mână, dar poate fi și un război rece, când țările se opun între ele la nivel ideologic sau economic. La fel, în cadrul unui război hibrid, nu este întotdeauna necesar să fie trimise tancuri pe teritoriul altei țări, pot fi declanșate operațiuni diversioniste de destabilizare a statelor, după care se anunță operațiuni militare speciale, chipurile, pentru a instaura pacea.
Unul dintre factorii cheie ai războiului hibrid este dezinformarea populației. Platformele moderne digitale și de socializare permit subiecților războiului hibrid să influențeze cu ușurință populația civilă în detrimentul statului inamic prin publicarea de știri false. În războiul hibrid inamicul pune mari speranțe în acțiunile grupurilor diversioniste, de sabotaj, care au sarcina să distrugă țara din interior, sau inamicul corupe cetățenii statului agresat hibrid, punându-i în slujba agresorului. Cadrul legal de luptă împotriva inamicului care desfășoară războaie hibride este cel referitor la securitatea statului, la serviciile sale speciale. În cazul Republicii Moldova este elocventă dezbaterea publică a legii privind împuternicirile SIS. Dacă inamicul nu reușește să conducă un război hibrid, el începe un conflict armat deschis. În acest caz, pentru a proteja populația civilă și militarii, au fost definite legile războiului. Ele au la bază dreptul internațional umanitar.
Natalia Spînu, directoare executivă a Institutului European de Studii Politice din Moldova, consideră că cetățenii trebuie să înțeleagă și să-și aducă contribuția în combaterea războiului hibrid prin informare corectă. Deoarece, dacă fiecare cetățean va face distincția dintre „ce înseamnă un mesaj fals care încearcă să ne inducă în eroare sau de a ne panica, atunci populația își va aduce contribuția împreună cu instituțiile statului la securitatea statului”. Ea susține că fiecare minister trebuie să urmărească și să comunice cazurile relevante de război hibrid instituțiilor de forță care sunt responsabile de securitatea statului pentru a fi întreprinse măsuri ulterioare. Dat fiind faptul că a activat și activează în domeniul cibernetic, Natalia Spînu a spus că este foarte greu de a vedea semnele unui atac hibrid în acest domeniu. Lucrurile sunt mai complicate în acest domeniu, deoarece spațiul cibernetic nu are hotare și atacatorul foarte ușor se poate infiltra într-o anumită țară să lanseze un atac. Ea crede că riscurile cele mai mari sunt pentru infrastructura critică, inclusiv energia, rețelele de apă, de gaze.
Natalia Spînu spune că pentru un atacator e nevoie de un calculator și conectare la internet. La fel e și în cazul unui stat. Întreaga informație sensibilă, informație clasificată, toată infrastructura critică este conectată la internet și dacă nu sunt urmărite vulnerabilitățile și nu se fac evaluări privind riscurile, nu se întreprind măsuri, cum ar fi evaluarea cadrului legal și educația populației, atunci consecințele pot fi grave. Ea crede că Republica Moldova nu ar trebui să piardă timpul și să învețe din lecțiile mai puțin plăcute ale colegilor din Ucraina, făcând referire la atacurile cibernetice din 2014, când au avut de suferit multe instituții de stat și private, dar și alte circa 90 de țări, dar și să învețe din bunele practici ale altor țări. Acestea urmează a fi implementate și să nu se aștepte criza, când populația va fi panicată și nu va fi posibilă comunicarea necesară.
Igor Klipii, secretar general al Coaliției pentru Unitate și Bunăstare, ex-ambasador al Republicii Moldova în Lituania, a adăugat că în unele interpretări, un război hibrid mai este și utilizarea resurselor interne ale unei societăți împotriva intereselor sale, fără ca ea să realizeze acest lucru. Inamicul, în cazul Republicii Moldova studiază foarte atent vunerabilitatea societății moldovenești și manipulează împotriva noastră. În opinia sa, problema cu războiul hibrid nu este atât de complicată ca teorie, ci complicată ca practică, deoarece presupune intervenții pe subiecte concrete și voința politică. Necesită reacții rapide și dificil de formulat.
El a adăugat că informațiile precum că autoritățile țării ar fi pregătit un conflict militar sângeros la frontiera cu regiunea transnistreană, printre detalii figurând „uniforme de militari și polițiști, un contingent militar străin, precum și trei mii de sicrie”, este vârful unui aisberg de propagandă anti-Republica Moldova care are scopul de a menține disensiunile, frica, de a crea teme de discuții false. Asta, deoarece Republica Moldova, după ce a pierdut războiul de pe Nistru acum 30 de ani, până în prezent nu a tras concluziile corecte, nu și-a întărit forțele armate. Potrivit lui, când spui că Republica Moldova vrea să atace Transnistria, cumva treci peste faptul că noi nu avem armată. Deci, Moldova nu are capacitatea reală de a face acest lucru. Dincolo de faptul că nu există nici moralul pregătit al societății pentru a face acest lucru. Igor Klipii este convins că ideea acelor declarații este ca să fie menținută frica în societate. Este o chestie de manipulare continuă care menține teme false de dezbatere.
Dezbaterea publică „Războiul hibrid: manifestări, pericole, soluții”, ediția a 280-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice” este desfășurată de către Agenția de presă IPN, în cadrul proiectului „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
