RAPORT INTERMEDIAR

16 mai – 24 august 2012 

28 august 2012 

        I.            REZUMAT

·         Formarea Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei  (CEC din Găgăuzia) şi stabilirea datei alegerilor în Adunarea Populară din Găgăuzia (APG)  au avut loc cu încălcarea termenilor prevăzuţi de legislaţia electorală a Unităţii Administrativ Teritoriale Găgăuzia (Gagauz Yeri) (în continuare – UTA  Găgăuzia) provocând în autonomie o criză de scurtă durată.

·         În cadrul alegerilor pentru APG urmează a fi aleşi  35 de deputaţi în organul reprezentativ şi legislativ din UTA Găgăuzia. Alegerile vor avea loc în baza unui sistem majoritar în 35 de circumscripţii uninominale.

·         În pofida recomandărilor societăţii civile de a perfecţiona legislaţia electorală din UTA Găgăuzia, viitoarele alegeri pentru APG vor avea loc în baza legii locale a UTA Găgăuzia nr. 25 din 15 ianuarie 1998 „Cu privire la alegerile în APG” în care ultimele modificări au fost făcute la 11 decembrie 2007.

·         Alegerile în APG au loc în condiţiile  insuficienţei de mijloace  pentru organizarea şi desfăşurarea viitorului scrutin în bugetul UTA Găgăuzia ceea ce ar putea afecta calitatea procesului electoral. Bugetul  auster nu permite CEC din Găgăuzia să-şi realizeze în totalitate atribuţiile prevăzute de legislaţia în vigoare.

·         Alegerile în APG vor fi administrare de un sistem de organe electorale de trei nivele constând din CEC din Găgăuzia, 35 de consilii electorale ale circumscripţiilor electorale  (CECE) şi 62 de birouri electorale ale secţiilor de votare  (BESV). În unele circumscripţii electorale funcţiile CECE şi BESV vor fi cumulate. 

·         Listele electorale sunt întocmite de către primării şi BESV. Lipsa unui organ unic responsabil pentru întocmirea listelor electorale favorizează eventualele fraudări ale listelor electorale.

·         Conform rezultatelor procesului de înregistrare a candidaţilor CEC din Găgăuzia a înregistrat 165 de candidaţi,  dintre care 81  independenţi şi 84 din partea partidelor politice. În procesul de înregistrarea a candidaţilor n-au fost remarcate deficienţe grave.

·         Campania electorală a fost marcată de apatie ceea ce se explică prin perioada estivală şi de vacanţă cu care a coincis perioada electorală a  alegerilor în APG din 2012.

·         Dintre cei 165 de candidaţi înregistraţi pentru participarea la viitoarele alegeri în APG doar 40  prezintă cu regularitate raporturile financiare în organele electorale respective.

·         În timpul campaniei electorale, în perioada de monitorizare, mass-media din Găgăuzia a  respectat parţial prevederile Regulamentului de reflectare în mass-media a campaniei electorale pentru alegerea Adunării Populare (Halk Toplushu) a UTA Găgăuzia (Gagauz Yeri)  din 9 septembrie 2012, a legislaţiei RM şi a deontologiei jurnalistice.

·         Dintre cei 165 de candidaţi înregistraţi de CEC din Găgăuzia  pentru participarea în alegerile în APG  34 sunt femei.

 

      II.            INTRODUCERE

Pelerin-Demo  monitorizează alegerile în APG din 9 septembrie 2012. Monitorizarea este desfăşurată în cadrul proiectului „Eficientizarea procesului electoral prin monitorizare şi evaluare” implementat cu suportul financiar  al Ambasadei SUA din Chişinău.

Monitorizarea alegerilor a început din momentul formării CEC din Găgăuzia şi va dura până la validarea rezultatelor scrutinului de către Curtea de Apel din Comrat (CAC). Echipa de experţi va evalua conformitatea alegerilor cu legislaţia în vigoare din UTA Găgăuzia, din Republica Moldova,  dar şi cu standardele internaţionale a alegerilor libere şi corecte. Va fi analizată legislaţia electorală în vigoare şi practica aplicării acesteia la viitorul scrutin, vor fi  urmărite evenimentele electorale, activitatea organelor electorale, reflectarea alegerilor de către mass-media, precum şi   soluţionarea litigiilor electorale.

Ca parte integrantă a proiectului, experţii se întâlnesc cu autorităţile de profil, candidaţii, partidele politice, instanţele de judecată, reprezentanţii societăţii civile şi mass-media.

Pentru monitorizarea zilei scrutinului vor fi create 4 echipe mobile de observatori de scurtă durată (câte 2 o observatori în fiecare echipă)  care vor fi detaşaţi în regiune pentru a observa deschiderea secţiilor de votare, procesul de votare, închiderea secţiilor de votare, numărarea voturilor şi tabularea rezultatelor votării.

Rezultatele monitorizare şi evaluarea procesului electoral vor fi reflectate în raportul intermediar (prezentat atenţiei dvs.) şi cel final. Rezultatele evaluării procesului de votare vor fi reflectare în rapoartele întocmite  la încheierea primului tur şi, dacă va fi necesar, a turului doi.

La finele proiectului va fi organizată o conferinţă regională în cadrul căreia va fi prezentat raportul final şi vor fi făcute publice recomandările elaborate de experţi în baza monitorizării şi evaluării alegerilor în APG din 2012.

Informaţiile suplimentare pot fi solicitate de la coordonatorul proiectului Mihail Sirkeli la adresa de email mihail.sirkeli@piligrim-demo.org.md sau la numărul de telefon 0684 71711. www.piligrim-demo.org.md.

    III.            DATE ISTORICE ŞI SITUAŢIA POLITICĂ

Alegerile în APG din 9 septembrie 2012 reprezintă al cincilea scrutin în APG din momentul adoptării de către Parlamentul Republicii Moldova (RM) a Legii RM  privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri)  nr. 344 din 23 decembrie 1994. În cadrul legislaturii a  IV-ea,  în APG au fost reprezentate trei forţe politice: Partidul Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM), „Edinaia Găgăuzia” (EG) şi „Novaia Găgăuzia” (NG). EG şi NG sunt mişcări  obşteşti regionale care nu au fost înregistrate în calitate de partide politice ori alte organizaţii social-politice în conformitate cu Legea RM „Privind partidele politice” nr.294 din 21.12.2007. În pofida acestui fapt EG şi NG se implică plenar în viaţa politică a regiunii, membrii acestora participând activ în alegerile de toate  nivelele, preponderent în calitate de candidaţi independenţi.

Nici una dintre forţele politice reprezentate în APG de legislatura a  IV-ea nu a  obţinut o majoritate simplă astfel că deciziile erau luate cu o majoritate de coaliţie.  Totodată coaliţiile create în  APG din  legislatură ce se încheie nu erau permanente şi se modificau de la caz la caz, la fel ca şi  deputaţii care migrau dintr-o fracţiune în alta.  Vulnerabilitatea la crizele politice este una dintre trăsăturile specifice ale legislaturii curente a APG.  Crizele politice deseori de produceau în procesul de soluţionare a unor chestiuni vitale. Cea mai de durată şi acută a fost criza provocată de alegerea Preşedintelui APG. Aceasta a  durat mai bine de trei luni motiv  pentru care APG nu şi-a putut lansa activitatea mai mult timp.  Ultimul an de activitate al APG de legislatura a  IV-ea la fel a fost marcat de două crize   politice de scurtă durată. Una dintre acestea ţine de lipsa consensului vizavi de bugetul  UTA Găgăuzia pentru anul 2012 şi s-a soldat cu o confruntare politică între APG şi Comitetul Executiv din Găgăuzia (CEG). Ultima situaţie de criză  între APG şi CEG a fost generată de  formarea CEC din Găgăuzia, iar din acest motiv alegerile în  APG au fost desfăşurate cu 1,5 luni mai târziu decât termenul prevăzut de legislaţia electorală a UTA Găgăuzia.

Accederea la putere a Alianţei pentru Integrarea Europeană  (AIE) a modificat eşichierul politic din   UTA Găgăuzia reducând din dominaţia celor trei forţe politice de bază prezente în regiune. Deşi partidele din AIE n-au reuşit să obţină rezultate importante în cadrul  ultimelor alegeri locale din 2011[1][1][1]  prezenţa acestora în regiune devine tot mai vizibilă lucru demonstrat şi de participarea lor tot mai activă în cadrul alegerilor în APG din anul curent[2][2][2].

   IV.            FORMAREA  CEC DIN GĂGĂUZIA ŞI STABILIREA DATEI ALEGERILOR

Formarea CEC din Găgăuzia   

Componenţa Comisiei Electorale Centrale formate din 9 membri este aprobată prin hotărârea APG nu mai târziu decât cu 65 de zile înainte de ziua scrutinului. APG, CEG şi instanţele de judecată din Găgăuzia propun câte 3 membri ai comisiei[3][3][3]. Chestiunea privind aprobarea componenţei CEC din Găgăuzia a fost examinată în cadrul şedinţelor APG din 19 şi 24 aprilie 2012. În cadrul şedinţei din  24 aprilie 2012,  APG a aprobat componenţa  nominală a CEC din Găgăuzia în număr de 7 membri  respingând 2 candidaturi din lista propusă de CEG şi  o candidatură din lista CAC[4][4][4]. CEG a contestat hotărârea APG „Cu privire la aprobarea componenţei  nominale a CEC din Găgăuzia” la CAC invocând violarea principiului  de separare a puterilor care stă la baza mecanismului de formare a CEC din Găgăuzia. Criza politică generată de formarea CEC din Găgăuzia a fost depăşită la 21  iunie 2012  prin adoptarea altei  hotărâri a APG  despre aprobarea componenţei  nominale a CEC din Găgăuzia în care au fost incluse toate candidaturile propuse de CEG  şu Curtea de Apel din Comrat (candidaturile înaintate iniţial).

Stabilirea datei alegerilor în APG

Alegerile deputaţilor în APG se desfăşoară nu mai târziu decât peste 3 luni din data expirării mandatului componenţei anterioare a Adunării Populare[5][5][5]. Mandatul  APG de legislatura a  IV-ea a început la 23 aprilie  2008  din momentul validării de către CAC a rezultatelor turului doi al alegerilor în APG din 30  martie 2008.  Astfel, mandatul actualei APG a expirat la 23 aprilie 2012. Ţinând cont de acest fapt, alegerile ordinare în APG urmau să aibă loc până la  23 iulie 2012. Luând în consideraţie că alegerile în APG sunt desfăşurate în baza unui sistem majoritar în 35 de circumscripţii electorale uninominale ceea ce prevede posibilitatea desfăşurării  alegerilor  în APG în două tururi, atunci până la 23  iulie 2012  urma să fie desfăşurate primul tur de scrutin şi, eventual, în caz de necesitate, şi cel de al doilea. Din motive neclare, APG a   amânat chestiunea privind stabilirea datei alegerilor ordinare în Adunarea Populară până în ultimul moment şi a  purces la examinarea acesteia abia la 19 aprilie 2012.  În conformitate cu hotărârea APG  din 19 aprilie 2012,  alegerile  ordinare în APG  au fost stabilite pentru data de 29  iulie 2012 ceea ce nu permitea desfăşurarea alegerilor în termenii stabiliţi de legislaţia electorală din UTA Găgăuzia. Din cauza crizei generate de formarea CEC din Găgăuzia Hotărârea APG din 19 aprilie 2012 nu a putut fi executată[6][6][6]. Ulterior, după soluţionarea crizei generate de formarea  CEC din Găgăuzia, a fost stabilită o nouă dată a alegerilor – 9 septembrie 2012.

     V.            SISTEMUL ELECTORAL

În cadrul alegerilor  în  APG pentru un mandat de 4 ani urmează a fi aleşi cei 35 de deputaţii pentru organul legislativ şi reprezentativ. Numărul de deputaţi ai Adunării Populare nu poate fi mai mare decât unul la fiecare 5000 de alegători, însă fiecare  localitate trebuie să aibă nu mai puţin de un deputat.

Alegerile se desfăşoară în două tururi, în baza sistemului majoritar, în 35 de secţii electorale  uninominale. Candidatul se consideră ales dacă acesta a întrunit mai mult de jumătate din voturile valabil exprimate ale alegătorilor care au participat la scrutin.  În cazul când niciunul dintre candidaţi n-a întrunit în primul tur mai mult de jumătate dintre voturile valabil exprimate, în turul doi participă primii doi candidaţi care au acumulat cel mai mare număr de voturi acesta fiind organizat la 2 săptămâni de la primul tur. Este considerat învingător candidatul care a întrunit un număr mai mare de voturi în turul doi. Alegerile sunt considerate valabile dacă la acestea au participat cel puţin o treime din alegătorii circumscripţiei incluşi în listele electorale.  Pentru turul doi nu există  o cotă de prezenţă la urne a alegătorilor.

Principiul de divizare a circumscripţiilor electorale aplicat la alegerile în APG nu garantează reprezentarea egală şi echitabilă a locuitorilor din  UTA Găgăuzia  în organul reprezentativ şi  legislativ din regiune. Garantând fiecărei localităţi reprezentarea în cadrul APG  prin cel puţin un deputat sistemul electoral aplicat în cadrul alegerilor în APG  impune condiţii  inegale pentru  populaţia localităţilor mari (mari pentru realităţile din UTA Găgăuzia)  în comparaţie cu populaţia celor mici. Bunăoară, s. Chirsovo unde locuiesc peste 6 mii de persoane este reprezentat  în  APG  printr-un deputat la fel ca şi s. Cotovscoie  unde locuiesc mai puţin de o mie de persoane.

   VI.            CADRUL JURIDIC

Constituţia RM, Legea RM privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri), Regulamentul Găgăuziei (Gagauz Yeri), Legea  UTA Găgăuzia  privind alegerile  în Adunarea Populară (Halk Toplushu) a UTA Gagauzia (Gagauz Yeri) formează cadrul legislativ care  reglementaează  organizarea şi desfăşurarea alegerilor în APG. Cadrul juridic este completată de o serie de alte legi[7][7][7],  dar şi de mai multe hotărâri şi regulamente emise de CEC din Găgăuzia.

Legea  UTA Găgăuzia  privind alegerile în Adunarea Populară care este  în vigoare din 1998   a suportat ultimele  modificări  în anul 2007. În pofida recomandărilor societăţii civile de a perfecţiona legislaţia electorală din UTA Găgăuzia şi de o armoniza cu standardele internaţionale modificările necesare nu  au fost făcute.

Legea privind alegerile   în Adunarea Populară conţine numeroase lacune şi contradicţii, o serie dintre prevederile acesteia contravin Regulamentului Găgăuziei (Gagauz Yeri) şi  Constituţiei RM  lezând drepturile electorale ale cetăţenilor.  În special, al. 2  al art. 46 din  Legea UTA Găgăuzia  privind alegerile în Adunarea Populară   stabileşte un cens de domiciliu pentru candidaţii la alegeri permiţând să se  baloteze doar cetăţenilor cu drept de vot care locuiesc cel  puţin 3 ani pe teritoriul circumscripţiei electorale pe care o reprezintă.  Censul de domiciliu cu durata de 3 ani n-a fost reflectat în Hotărârea CEC din Găgăuzia Nr.9/2  din 11   iulie 2011 „Cu privire la stabilirea censului de domiciliu pentru candidaţii la  postul de deputat” în conformitate cu care  în calitate de deputat al  APG  poate fi ales un cetăţean la RM care are  dreptul de vot şi care locuieşte la momentul alegerilor pe teritoriul circumscripţiei electorale teritoriale pe care o reprezintă. Respectiva  hotărâre a CEC din Găgăuzia a fost contestată de unul dintre concurenţi la CAC, însă instanţa nu i-a dat câştig de cauză.

 VII.            ASIGURAREA MATERIALĂ A ALEGERILOR

Cheltuielile ce ţin de organizarea şi desfăşurarea alegerilor sunt suportate de către bugetul regional al UTA Găgăuzia. Mărimea mijloacelor financiare este stabilită de către APG  în  limitele prevăzute de  legea UTA Găgăuzia  cu privire la  bugetul pentru anul în care este organizat scrutinul. CEC din Găgăuzia  prezintă   propunerile de rigoare CEG  care după examinare le remite APG  pentru aprobare.  Dacă cheltuielile nu sunt prevăzute în bugetul pentru anul curent mărimea acestora  este stabilită de  către APG la propunerea  CEC din Găgăuzia[8][8][8].

Iniţial, în bugetul  UTA Găgăuzia  pentru 2012  pentru organizarea  şi desfăşurarea alegerilor în APG din 2012  a fost inclusă o sumă de  1,2 milioane de lei care ulterior a fost redusă până la 1,024  milioane de lei.  Vom nota că  deoarece CEC din Găgăuzia nu funcţionează permanent suma necesară pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor este calculată şi inclusă în bugetul UTA de către CEG.  Astfel, CEC din Găgăuzia formată pentru  organizarea şi desfăşurarea alegerilor  în  APG din 2012, după constituirea şi validarea sa, a aprobat un deviz în valoare de 1,66  milioane de lei, sumă care acoperă doar cheltuielile necesare pentru primul tur de scrutin  şi care este cu 636 mii lei mai mare decât cea  inclusă în bugetul UTA Găgăuzia  pentru anul 2012. Suma necesară  pentru organizarea şi desfăşurarea turului doi de alegeri va fi calculată şi aprobată de către CEC din Găgăuzia după  primul tur când va fi  cunoscut numărul de  circumscripţii electorale în care va fi necesar de desfăşurat cel de al doilea tur de scrutin.  În cadrul şedinţei  plenare din 10  august 2012, prin hotărârea sa,  APG a aprobat devizul propus de  CEC din Găgăuzia şi a obligat CEG să aloce suma necesară  pentru organizarea şi desfăşurarea primului tur al alegerilor fără a face însă modificările de rigoare în bugetul UTA Găgăuzia pentru  anul 2012. De menţionat că  APG  nu putea opera modificările la Legea  UTA Găgăuzia  „Cu  privire la bugetul pentru anul 2012”, or din momentul  expirării mandatului său în data de 23  aprilie 2012, APG de legislatura a  IV-ea nu mai poate adopta, modifica sau recunoaşte nule legile local[9][9][9].

Penuria de mijloace financiare  reprezintă o provocare nu doar pentru   alegerile curente în APG, dar şi pentru cele precedente.  De obicei,  pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor sunt prevăzute mijloace care  permit doar acoperirea celor mai  stricte cheltuieli:  remunerarea personalului,  servicii de comunicare,  cheltuieli de transport,  servicii de imprimare a buletinelor de vot şi altor acte electorale.  Pentru restul atribuţiilor importante pe care urmează să le execute CEC din Găgăuzia şi alte organe electorale bani nu sunt bugetaţi. Bunăoară,  rămân fără o acoperire  financiare o serie de aspecte semnificative ale alegerilor:   sensibilizarea şi informarea electorilor, oferirea de consultaţii pentru candidaţii şi persoanele de încredere ale acestora,  asigurarea transparenţei activităţii CEC din Găgăuzia, instruirea membrilor BESV şi CECE etc.  Finanţarea austeră a alegerilor nu permite  să fie asigurată  la nivelul  necesar dotarea tehnică a organelor electorale,  să fie implicaţi specialiştii necesari şi să fie format un aparat integru şi funcţional.  Din această  cauză  organele electorale nu au capacitatea necesară de a-şi exercita funcţiile de bază stipulate  în Legea despre alegerile   în APG,  în special:  controlul asupra respectării legislaţiei electorale,  reacţiile la contestaţiile  concurenţilor electorali, verificarea detaliată a listelor de subscripţie  etc.

VIII.            ADMINISTRAREA ALEGERILOR

Desfăşurarea alegerilor în APG  ţine de responsabilitatea şi competenţa unui sistem de organe electorale din 3 nivele care include CEC din Găgăuzia, 35 de CECE  şi 62 de  BESV.  Astfel, CEC din Găgăuzia include în  componenţa sa din 9 membri fiind formată în baza principiului reprezentării celor trei ramuri ale puterii: câte 3 membri din  partea APG, CEG şi CAC. La rândul lor, CECE  sunt create în baza propunerilor organelor puterii locale sau,  dacă astfel de propuneri nu sunt înaintate,  la iniţiativa  CEC din Găgăuzia.  BESV sunt formate de către CECE la propunerea consiliilor locale.  Dacă astfel de  propuneri nu sunt prezentate atunci  membrii BESV sunt desemnaţi la iniţiativa CEC din Găgăuzia.

CEC din Găgăuzia desfăşoară şedinţe regulate de 2 ori pe săptămână şi, la necesitate, se întruneşte în şedinţe speciale suplimentare. Şedinţele CEC din Găgăuzia sunt deschise pentru reprezentanţii publicului  şi  pentru mass-media.  Hotărârile CEC din Găgăuzia şi alte acte ce  ţin de alegeri sunt  făcute publice pe  site-ul CEC din Găgăuzia www.cec-gagauzia.ucoz.org.

CECE şi BESV au fost create în termenii stabiliţi de lege.  Componenţa unora dintre acestea au suferit modificări  în urma refuzului  unor membri de a activa în cadrul organelor  electorale ori în rezultatul revocării membrilor aflaţi în relaţii de rudenie cu candidaţii. Potrivit afirmaţiilor  reprezentanţilor CEC din Găgăuzia,  pentru a economisi  mijloacele băneşti , în cadrul viitoarelor alegeri, 15 CECE din 35  vor cumula funcţiile  lor cu cele ale BESV.

CEC din Găgăuzia  a  planificat desfăşurarea pentru membrii CECE şi BESV a trei seminare care urmează să aibă loc  până la 29  august la Comrat, Ceadâr-Lunga şi Vulcăneşti.

În pofida Legii UTA Găgăuzia privind alegerile în APG,  CEC din Găgăuzia este un organ temporar fiind creat doar pentru perioada ce ţine de  organizarea şi desfăşurarea alegerilor.   În acest interval de timp, CEC din Găgăuzia urmează să reuşească să elaboreze şi să aprobe  mai multe acte ce reglementează diferite aspecte ale alegerilor.   Potrivit afirmaţiilor reprezentanţilor  CEC din Găgăuzia,  din  cauza perioadei limitate de timp,  CEC din Găgăuzia nu este capabilă să cuprindă toate aspectele sau să acorde fiecăruia dintre acestea atenţia necesară în hotărârile sale. În special,  din acest motiv  lipseşte Instrucţiunea privind întocmirea listelor de subscripţie pentru  înaintarea candidaţilor independenţi, dar şi Metodologia de verificare a acestor liste.

Vom menţiona că  Regulamentul de reflectare în mass-media a campaniei electorale pentru alegerile   în Adunarea Populară (Halk Toplushu) a UTA Găgăuzia (Gagauz Yeri) din 9 septembrie 2012 a fost elaborat de către experţii Consiliului Europei la solicitarea CEC din Găgăuzia.

   IX.            ÎNREGISTRAREA ALEGĂTORILOR

Listele electorale sunt întocmite de primării şi BESV  separat pentru fiecare secţie  electorală după care sunt verificate la  locul de domiciliu al alegătorilor incluşi în liste.  Lipsa unui organ unic responsabil de întocmirea listelor electorale în cadrul alegerilor în APG  prezintă anumite motive de îngrijorare,  or acest fapt  favorizează eventualele   fraudări ale listelor electorale.

În baza art. 44 a Legii cu privire la alegerile  în APG,  CEC din Găgăuzia a aprobat modelul pe care primăriile  urmează să-l aplice la întocmirea listelor electorale    în cadrul alegerilor  în APG  din anul 2012.  Potrivit afirmaţiilor reprezentanţilor  CEC din Găgăuzia,  la întocmirea listelor electorale    vor fi luate în calcul inclusiv datele din Registrul de Stat al Cetăţenilor pus la dispoziţie de către  CEC a RM.

Cooperarea dintre CEC a RM  şi CEC din Găgăuzia în  ceea ce ţin de  întocmirea listelor electorale    ar putea spori esenţial calitatea  listelor electorale    şi preveni eventualele fraudări ale acestora, or, în conformitate cu ar. 39 al Codului Electoral al RM, CEC din RM recepţionează anual de la toate primăriile până cel târziu 1 martie  listele electorale precizate.

Suscită  îngrijorare apelul Başcanului din  Găgăuzia Mihail Formuzal către  primarii localităţilor din UTA Găgăuzia lansat în cadrul întrunirii din 10 august 2012 în care   le cerea să nu includă în listele electorale cetăţenii care  nu locuiesc o perioadă îndelungată pe teritoriul UTA Găgăuzia  pentru a evita sporirea  artificială a numărului de alegători  în listele electorale. De menţionat că o mare parte dintre locuitorii din  UTA Găgăuzia se află o perioadă îndelungată la muncă peste hotare totodată  menţinându-şi   reşedinţă în   localităţile lor din  UTA Găgăuzia având şi menţiunea respectivă în buletinul de identitate. Astfel, această  categorie de locuitori ai autonomiei şi-au păstrat dreptul de a vota  în cadrul alegerilor în APG şi, respectiv, urmează a fi incluşi  în listele electorale.

     X.            ÎNREGISTRAREA CANDIDAŢILOR

De dreptul de a înainta candidaţi  la alegerile în APG beneficiază partidele politice/organizaţiile social-politice şi blocurile electorale; cetăţenilor, la fel, le-a fost oferit dreptul de a-şi înainta candidaturile în calitate de candidaţi independenţi cu condiţia prezentării  listelor de subscripţie.  Candidaţii independenţi care-şi înaintează candidaturile urmează să prezinte la CEC din Găgăuzia  lista cu semnăturile a cel puţin 300 de alegători care-i susţin candidatura din  partea acelei  circumscripţii electorale teritoriale din partea căreia intenţionează să se baloteze. Dacă în circumscripţia electorală din partea căreia îşi înaintează candidatura  locuiesc mai  puţin de 500 de alegători acesta urmează să prezinte la  CEC din Găgăuzia lista cu semnăturile a nu mai puţin de jumătate dintre alegătorii respectivei circumscripţii electorale.

CEC din Găgăuzia a desfăşurat înregistrarea candidaţilor în perioada 9  iulie – 9 august 2012.  În rezultatul acestui proces, pentru scrutin au fost înregistraţi 165 de candidaţi dintre care: 81 independent şi 84 reprezentând 8 partide politice. La capitolul număr de candidaţi lider este  PCRM care  şi-a înaintat reprezentanţii în 26 de circumscripţii electorale urmată de Partidul Liberal-Democrat din Moldova (PLDM)  cu  22 de candidaţi.  Pe locul trei la acelaşi capitol se situează Partidul Socialiştilor din Republica  Moldova (PSRM) cu 12  candidaţi[10][10][10]. Concurenţii electorali n-au avut obiecţii vizavi de procesul de înregistrare. În conformitate cu Legea  UTA Găgăuzia privind alegerile în APG,  concurenţii electorali îşi pot retrage candidaturile nu mai târziu decât cu 5 zile înainte de ziua scrutinului.

Concurenţii electorali sunt incluşi în buletinele de vot în ordinea înregistrării[11][11][11]. Deşi  Legea   privind alegerile în APG  stipulează clar ordinea de includere a concurenţilor în buletinul de vot, CEC din Găgăuzia a adoptat o hotărâre prin care stabileşte că ordinea de includere a concurenţilor în buletinul  va fi determinată prin tragere la sorţi după finalizarea procesului de înregistrare a candidaţilor.  Decizia în cauză a CEC din Găgăuzia a provocat nemulţumirea mai multor candidaţi fiind contestată la  CAC,  instanţă care a declarat-o ilegală[12][12][12]. CEC din Găgăuzia a contestat hotărârea CAC la Curtea Supremă de Justiţie  (CSJ) a RM,  iar litigiul încă n-a fost soluţionat definitiv.

   XI.            CAMPANIA ELECTORALĂ

Modalităţile principale de comunicare a candidaţilor cu electorii sunt campaniile „de la  uşă la uşă”.  Spre sfârşitul celei de-a treia săptămâni din august,  în mass-media a început să apară mai multă publicitate electorală, dar şi mai multe materiale electorale cu caracter promoţional. Cea mai mare parte a campaniei electorale a fost apatică, lipsită de acţiuni intense ale candidaţilor. Acest fenomen ar putea fi explicat  prin faptul că perioada campaniei electorale a coincis în timp cu cea estivală şi cu vacanţele.

Platformele electorale ale majorităţii candidaţilor sunt axate pe consolidarea statutului UTA Găgăuzia, încetarea confruntărilor dintre puterea legislativă şi cea executivă din autonomie,  dar şi pe soluţionare dificultăţilor cu care se confruntă păturile socialmente vulnerabile ale populaţiei. Soluţionarea problemelor de ordin local care afectează localităţile din  partea cărora se balotează  candidaţii cel puţin ocupă un loc important în programele lor electorale dacă nu sunt neapărat punctul cel mai important.  Deseori în programe electorale ale candidaţilor  sunt incluse prevederi despre soluţionarea problemelor legate de amenajarea localităţilor, aspecte ce ţin mai mult de competenţa primarilor şi ale consiliilor locale,  decât a unui deputat al APG.  Dezvoltarea limbii şi culturii găgăuze este trecută cu vederea în programele  electorale ale candidaţilor sau această chestiune este lipsită de atenţia cuvenită.

Concurenţii politici au declarat despre unele cazuri singulare de presiuni şi ameninţări făcute la adresa lor.

 XII.            FINANŢAREA CAMPANIEI

Legea  UTA Găgăuzia privind alegerile în APG  obligă concurenţii electorali să-şi deschidă conturi bancare speciale cu menţiunea „Fond electoral” pe care sunt transferate mijloacele financiare proprii şi cele pe care le obţin de la persoanele fizice şi juridice din ţară. CEC din Găgăuzia  a aprobat suma maximă a mijloacelor financiare utilizate de concurenţii electorali în baza următoarei proporţii: 30 de lei pentru un alegător din circumscripţie. Totodată, CEC din Găgăuzia n-a determinat mărimea mijloacelor băneşti care pot fi transferate de către persoanele fizice şi juridice în  fondul electoral al concurenţilor electorali.

Concurenţii electorali urmează să declare în presă, în timp de o lună de la lansarea campaniei electorale, suportul financiar şi material ce le-a fost oferit într-o altă formă.  Înainte de a utiliza mijloacele financiare şi suportul material oferit într-o altă formă concurenţii electorali  sunt obligaţi să le declare respectivului consiliu electoral  al circumscripţiei electorale ce ţine un registru în care este trecută informaţia privind mijloacele băneşti  utilizate de concurenţii electorali şi îl pune la dispoziţia publicului.

La 22  august 2012,   CEC din Găgăuzia a aprobat  hotărârea  nr.18/7 „Cu privire la respectarea de către concurenţii electorali  a prevederilor  art. 43 din legea locală privind alegerile  în Adunarea Populară (Halk Toplushu)  din Găgăuzia (Gagauz Yeri). În această hotărâre  CEC din Găgăuzia îşi exprimă îngrijorarea în legătură cu faptul că doar 40 de concurenţi  electorali dintre cei 165  îşi prezintă la timp rapoartele financiare. Prin aceeaşi hotărâre, în baza art. 43 a Legii UTA Găgăuzia  privind alegerile  în APG,  CEC din Găgăuzia stabileşte ordinea şi termenul de prezentare a rapoartelor financiare de către concurenţii electorali.

XIII.            MASS-MEDIA

Perioada de raportare: 31 iulie 2012 – 18 august 2012

În perioada de raportare, instituţiile mass-media monitorizate au respectat doar parţial prevederile Regulamentului de reflectare în mass-media a campaniei electorale pentru alegerea Adunării Populare (Halk Toplushu) a UTA Gagauzia (Gagauz Yeri) din 9 septembrie 2012, aprobat prin Decizia nr. 8/4 a Comisiei Electorale Centrale (CEC) a UTA Gagauzia, legislaţia electorală în vigoare a Republicii Moldova şi normele deontologice jurnalistice. Instituţiile mass-media finanţate din bugetul public al autonomiei şi mass-media privată au reflectat constant activitatea CEC, informând publicul, preponderent în ştiri şi interviuri, despre modalitatea de înregistrare a candidaţilor, crearea circumscripţiilor electorale, numărul şi apartenenţa politică a candidaţilor înregistraţi, alte evenimente care ţin de organizarea procesului electoral.

În acelaşi timp, nu toate materialele jurnalistice care au vizat, direct sau indirect, alegerile în Adunarea Populară, au fost marcate conform Regulamentului de reflectare a campaniei electorale, la rubrica „Alegeri-2012”. instituţiile mass-media monitorizate au publicat materiale care contravin principiului reflectării obiective şi echidistante a alegerilor, iar unele reportaje au avut un caracter pronunţat de agitaţie electorală în favoarea unor candidaţi sau grupuri politice. De asemenea, mass-media nu s-a ocupat suficient de educaţia electorală a locuitorilor cu drept de vot din regiune (nu au fost publicate materiale despre rolul şi competenţele Adunării Populare, importanţa participării la vot, date statistice privind banii publici care se cheltuie pentru întreţinerea Adunării Populare, alte materiale care i-ar determina pe cetăţeni să participe la alegeri şi să facă o alegere conştientă).

În buletinele de ştiri, Televiziunea publică din cadrul Companiei publice „Teleradio Gagauzia” a avut un comportament editorial relativ echilibrat, iar majoritatea informaţiilor despre alegerile în Adunarea Populară au vizat activitatea CEC, bazate pe surse oficiale sau interviuri cu doamna Svetlana Mironova, preşedinta CEC.

Totuşi, în perioada de raport, televiziunea publică a difuzat mai multe ştiri care favorizează unii candidaţi şi formaţiuni politice, ceea ce reprezintă agitaţie electorală mascată. Astfel, în buletinul de ştiri „Haberlar” din 6 august a fost difuzată o ştire despre renovarea sălii de sport a şcolii din localitatea Dezghinja. Una din persoanele intervievate a fost deputatul în Parlament Piotr Vlah care reprezintă Partidul Liberal-Democrat din Moldova (PLDM). Deputatul declară că pentru renovarea sălii de sport „au fost alocaţi 50 mii lei. Dacă nu vor ajunge, vom aloca mijloace suplimentare”. În condiţiile în care PLDM este o formaţiune politică care participă activ în alegerile Adunării Populare, acest material favorizează PLDM, chiar dacă în reportaj nu a fost indicată formaţiunea politică pe care o reprezintă Piotr Vlah. În acelaşi buletin de ştiri, la rubrica sportivă, a fost difuzat un reportaj despre turneul la fotbal în memoria veteranilor. În acest material a fost promovat vicepreşedintele Adunării Populare domnul Demian Caraseni care deja era înregistrat în calitate de candidat independent în circumscripţia electorală nr. 28 Congaz.

Emisiunile din ciclul „Cu faţa la regiune”, difuzate în această perioadă de Televiziunea publică din cadrul Companiei publice „Teleradio Gagauzia”, de asemenea au avut o conotaţie electorală directă. Astfel, în emisiunea pusă pe post la 11 august 2012 a fost invitat başcanul autonomiei domnul Mihail Formuzal. O bună parte din emisiune a fost dedicată temei alegerilor, iar la finele emisiunii, răspunzând la o întrebare parvenită din localitatea Dezghinja, dacă un candidat care de 10 ani locuieşte în Chişinău are dreptul să participe la alegeri, başcanul a răspuns: „Îmi este greu să mă exprim. Dar cunosc un candidat din partea regiunii Djoltai - Natalia Şoşeva – ea în fiecare zi este în sat şi oamenii care vin la ea – îi ajută pe toţi”. Moderatorul emisiunii nu a întreprins nimic pentru a-l împiedica pe invitat să facă agitaţie pentru doamna Natalia Şoşeva, care la acel moment deja era înregistrată în calitate de candidat independent în circumscripţia electorală nr. 19 Djoltai. Emisiunea a fost reluată de televiziunea publică şi pe 12 august 2012. În emisiunea din acelaşi ciclu „Cu faţa la regiune”, pusă pe post la 18 august 2012, a fost invitată doamna Irina Vlah, deputat în Parlament din partea Partidului Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM) care a relatat despre activitatea PCRM la nivel local cu accent pe contextul electoral curent. Întreaga emisiune poate fi considerată de promovare a PCRM, în condiţiile în care acest partid a înregistrat 26 de candidaţi în Adunarea Populară.

La 11 august 2012 Televiziunea publică a pus pe post emisiunea „Interviul săptămânii” cu participarea lui Igor Dodon, preşedintele Partidului Socialiştilor din Republica Moldova (PSRM), formaţiune care a înregistrat 12 candidaţi în Adunarea Populară. La întrebarea jurnalistului cum a selectat oamenii înaintaţi în Adunarea Populară, liderul PSRM răspunde: „Sunt oameni cumsecade, care nu neapărat vor îndeplini ordinul partidului, dar cel al cetăţenilor”. Emisiunea are un caracter de promovare a PSRM în alegeri.

Ziarul public regional „Vesti Gagauzii” a publicat deciziile CEC privind organizarea procesului electoral, inclusiv listele candidaţilor înregistraţi şi circumscripţiile electorale etc. În numărul de la 17 august 2012, „Vesti Gagauzii” (nr. 62-63/7934-7935, pagina 1, „Проблема финансирования выборов снята. Заметки с 50-й сессии APG”) a preluat un comunicat al Serviciului de Presă despre şedinţa Adunării Populare din 10 august 2012. Au fost republicate inclusiv informaţii care îi pun într-o lumină pozitivă pe unii actuali deputaţi ai Adunării Populare candidaţi pentru un nou mandat, astfel aceştia fiind promovaţi indirect. Este vorba de: Grigore Morari (candidat independent, circumscripţia electorală nr. 4 Comrat), Ilia Ciolac (candidat PCRM, circumscripţia electorală nr. 26 Chirsovo), Demian Caraseni (candidat independent, circumscripţia electorală nr. 28 Congaz), Nicolai Dragan (candidat independent, circumscripţia electorală nr. 30 Copceak).

În buletinele de ştiri difuzate în perioada de raport de Postul de televiziune privat Eni Ay TV (Comrat) s-a remarcat favorizarea evidentă a candidatului independent în Adunarea Populară Alexandr Tarnavski, înregistrat în circumscripţia electorală nr. 3 Comrat. Domnul A. Tarnavski deţine funcţia de viceprimar al mun. Comrat, iar Eni Ay TV a pus pe post numeroase reportaje de promovare a acestui candidat, unele din ele fiind redifuzate în zilele următoare. Astfel, în buletinul de ştiri de la 31 iulie 2012, a fost difuzat un reportaj cu o durată de peste 5 minute despre întâlnirea oficialilor primăriei Comrat cu reprezentanţii proiectului de susţinere a descentralizării autorităţilor publice locale, finanţat de USAID. Viceprimarul A. Tarnavski, care la acea dată deja era înregistrat drept candidat în Adunarea Populară, apare în reportaj cu o declaraţie de 45 secunde, povestind despre munca care urmează să fie înfăptuită pentru bunăstarea cetăţenilor. Declaraţii similare a făcut în reportaj şi primarul de Comrat Nicolai Dudoglo care transmite un mesaj de mulţumire şi susţinere pentru cei care implementează astfel de proiecte.

La 6 august 2012, în reportajul de la şedinţa Consiliului municipal Comrat, difuzat în buletinul de ştiri al Eni Ay TV, viceprimarul Alexandr Tarnavski a vorbit timp de 36 secunde despre îndeplinirea bugetului oraşului pentru anul 2012. Reportajul a fost reluat în buletinele de ştiri difuzate la 7 şi 8 august 2012.

Viceprimarul Alexandr Tarnavski apare şi în reportajul despre construcţia şi reconstrucţia terenurilor de joacă din Comrat, difuzat de Eni Ay TV la 8 august 2012 şi reluat a doua zi. În reportaj, primarul Nicolai Dudoglo laudă lucrările de construcţie a unui teren de joacă pentru copii pe str. Fediko, menţionând că acesta este „un proiect de suflet al viceprimarului Alexandr Tarnavski” şi că se preconizează de a dota toate şcolile şi grădiniţele cu echipament sportiv. Însuşi A. Tarnavski spune că locuitorii s-au adresat la primărie pentru ajutor şi iată că a fost construit acest teren de joacă pentru copii. Muncitorii declară şi ei că este bine că sunt efectuate astfel de lucrări. Chiar dacă nu se menţionează calitatea viceprimarului de candidat la alegerile în Adunarea Populară, reportajul îl favorizează direct pe acest candidat.

Un reportaj similar a fost difuzat de Eni Ay TV la 9 august 2012. În materialul de peste 4 minute se relatează despre construirea unui gard la o grădiniţă din Comrat. Primarul oraşului Nicolai Dudoglo declară că un merit deosebit la construirea acestui gard l-a avut viceprimarul Alexandr Tarnavski, iar viceprimarul vorbeşte despre problemele cu care se confruntă grădiniţele şi că „în acest tempou, an de an, vor fi rezolvate problemele comunităţii, care din resursele primăriei, care cu ajutorul sponsorilor”. Acest reportaj de asemenea îl promovează pe Alexandr Tarnavski, chiar dacă nu se menţionează calitatea lui de candidat la alegerile în Adunarea Populară.  

Pagina web oficială a Adunării Populare a UTA Gagauzia www.halktoplushu.com este utilizată în scopuri electorale de actuala conducere a Adunării Populare. Astfel, pe acest site a fost republicat interviul doamnei Anna Harlamenko, preşedinta Adunării Populare, oferit ziarului „Argumentî i Faktî v Moldove” (15 august 2012). Răspunzând la întrebarea cine, în opinia ei, va fi ales în noua componenţă a legislativului regional, A. Harlamenko a declarat: „Acum toţi fac prognoze şi fiecare-şi prezice victoria. Eu ştiu sigur că  majoritatea mandatelor alegătorul o va încredinţa reprezentanţilor mişcării obşteşti „Novaia Găgăuzia”. Această formaţiune politică deja al treilea an se menţine în topul ratingurilor din autonomie, iar preşedintele acesteia Nicolai Dudoglo demult a devenit un lider   popular recunoscut. Găgăuzia este mică. Noi ne cunoaştem  unii pe ceilalţi. În lista electorală cei mai remarcabili sunt reprezentaţii din „Novaia Găgăuzia”. Ei sunt nişte profesionişti. Ei ştiu că  problemele trebuie soluţionate sistemic şi în comun. Soluţia pentru probleme  ţine de  dimensiunea  economică, de dezvoltarea afacerilor şi a modelelor de producţie. Candidaţii noştri sunt capabili să schimbe viaţa din  Găgăuzia”[13][13][13].

XIV.            PARATICIPAREA FEMEILOR

Aspectele ce ţin de  implicarea femeilor în activitatea politică practic  nu sunt abordate de către concurenţi în cadrul alegerilor pentru APG  din 2012.  În campania electorală  de alegeri pentru  APG  din 2008  au candidat 28 de femei 6 dintre care au acces în APG de legislatura a  IV-ea. Două dintre cele 6 femei care au acces în APG de legislatura a  IV-ea a fost incluse în componenţa Prezidiului APG ocupând funcţiile de Preşedinte şi, respectiv, vice-preşedinte a APG. La alegerile viitoare în lupta pentru  un mandat de deputat a APG s-au inclus 34 de femei[14][14][14].

Femeile au o reprezentare bună în organele electorale create pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru APG  din 2012. Dintre  cei 9  membri ai CEC din Găgăuzia 5 sunt femei şi respectiv 3 ocupă posturile de preşedinte, vice-preşedinte şi secretar al  CEC din Găgăuzia.  La fel femeile se bucură de o reprezentare bună şi în comisiile electorale de circumscripţie şi BESV,  însă acest fapt se datorează mai mult   unei tradiţii şi în  virtutea specificului activităţii  membrilor organelor electorale fără a avea vreo legătură  cu ideea de promovare a participării  femeilor.