Puterea și opoziția... Op-Ed de Victor Pelin

Principala concluzie la care ajungem e că, pentru a avea o guvernare bună, e necesar să avem o opoziție foarte bună, dar nu e cazul, cel puțin, deocamdată. Totuși, nu trebuie să disperăm. Chiar PAS ne-a demonstrat cât de repede o opoziție extraparlamentară poate devine partid de guvernământ...”
---


Începând cu 6 august 2021, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) deține întreaga putere în Republica Moldova. Echipa PAS a perseverat timp de 5 ani până a ajuns la izbândă. Este adevărat că succesul PAS se datorează și unor circumstanțe incredibil de norocoase. Era imposibil de crezut că într-un moment critic coordonatorul executiv – Vlad Plahotniuc, va fugi din țară ca ultimul laș, lăsându-și colegii de partid cu ochii în soare. Mai mult, l-a luat cu el și pe principalul executor al furtului miliardului – Ilan Șor, pentru ca acesta să nu facă cumva depoziții în fața justiției.

Un alt noroc a pălit PAS-ul, când s-a dovedit că celălalt oponent al său – liderul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, Igor Dodon, este lipsit de orice capacități de lider politic independent. A ieșit la iveală că liderul PSRM a fost capabil să se promoveze, fie sub protecția lui Vladimir Voronin, când Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM) deținea întreaga putere în stat, fie sub protecția lui Vlad Plahotniuc, care reușise să devină coordonator executiv al puterii, după înlăturarea lui Voronin de la putere. Fără suportul unui protector sau coordonator, liderul PSRM și-a demonstrat incapacitatea de a-și realiza de unul singur proiectele politice. Într-adevăr, Vladimir Voronin l-a adus pe Dodon în politică și l-a lansat în topul piramidei puterii până în funcția de prim-viceprim ministru, iar Plahotniuc l-a înălțat și mai mult, instalându-l în funcția de șef al statului prin intermediul manipulărilor Curții Constituționale și al propagandei media-holdingului său.

Două trădări consecutive ale liderului PSRM – a lui Voronin în 2011 și a lui Plahotniuc în 2019, au scos în evidență că Igor Dodon nu se poate descurca fără protecția unor persoane care-l depășesc din punct de vedere al carismei și managementului. În lipsa suportului lui Plahotniuc, liderul PSRM a pierdut competiția în fața Maiei Sandu, atât pentru funcția de șef al statului, cât și pentru blocarea declanșării alegerilor parlamentare anticipate, pe care le-a provocat, atunci când l-a convins pe ex-premierul Ion Chicu să-și dea demisia pentru a elibera calea spre alegerile parlamentare anticipate. Cu un astfel de oponent politic ca Igor Dodon, PAS nici nu mai avea nevoie de aliați, refuzând să formează o alianță electorală cu alte formațiuni pro-europene. Ironia sorții e că de o alianță electorală la anticipatele parlamentare a avut nevoie Igor Dodon. Pentru a compensa lipsa suportului lui Plahotniuc, Igor Dodon  s-a pocăit în fața celuilalt binefăcător al său – Vladimir Voronin, pentru actul trădării comise în 2011.  Astfel, a fost înjghebat blocul electoral al PSRM cu PCRM, cel puțin pentru a neutraliza criticile acide ale lui Voronin la adresa lui Dodon. În plus, liderul PSRM a avut ocazia să se convingă o dată în plus că în aceeași apă nu poți intra de două ori – nu mai poți întoarce anii de glorie ai PCRM, când Dodon era un bun executor al comenzilor politice ale lui Voronin.

Așa PAS s-a pomenit cu întreaga putere în mâinile sale, controlând Președinția, Guvernul și o majoritate parlamentară confortabilă. Cu toate acestea, pericolele pentru guvernarea PAS, lipsită de experiență, sunt imense, chiar dacă se bucură de suportul majorității cetățenilor și al partenerilor de dezvoltare. Situația social-economică din țară este precară, există o lipsă acută de cadre calificate, în general, în țară lipsește forța de muncă necesară pentru implementarea proiectelor guvernări PAS, se relansează un nou val al infecției COVID-19 etc. Dar cel mai mare pericol pentru guvernarea PAS emană chiar din interiorul acestuia. Mai ales după ce PAS a anunțat că va demara marea curățenie în instituțiile de drept și de reglementare. Vorba e că bună intenție PAS ne amintește de maxima – puterea tinde să corupă, iar puterea absolută corupe absolut.

Experiența pe care am trăit-o în ultimii 30 de ani nu lasă loc de îndoieli privind adevărul enunțului de mai sus. Principala stavilă în calea coruperii puterii ar putea fi doar existența unei opoziții competente și combative. Din nefericire, actuala opoziție parlamentară este una debusolată, demoralizată și compromisă cvasi-total de comportamentul unuia dintre liderii acesteia și a propagandiștilor lipsiți de imaginație.

În contextul menționat, este dificil de crezut că opoziția constituită de Partidul Șor, PSRM și PCRM poate inspira încredere și speranțe de viitor. Partidul Șor va supraviețui atâta timp cât va supraviețui rețeaua de magazine sociale, care alimentează mitul despre hoții nobili, care fură pentru a se împarți cu cei mulți și necăjiți. În privința blocului PSRM-PCRM lucrurile sunt la fel de triste. Liderii acestui bloc au fost deja la guvernare și în acea perioadă  s-au privatizat ilegal hoteluri, s-au instaurat monopoluri la importul de pește și carne sub protecția curții domnești de pe lângă Președinție, etc. Efectul a fost că de la monopolul la pește și carne, lucrurile au degenerat în pescuitul cu năvodul și împușcarea animalelor cu arme cu lunetă, probabil, pentru producerea tușonkăi.

Principala concluzie la care ajungem e că, pentru a avea o guvernare bună, e necesar să avem o opoziție foarte bună, dar nu e cazul, cel puțin, deocamdată. Totuși, nu trebuie să disperăm. Chiar PAS ne-a demonstrat cât de repede o opoziție extraparlamentară poate devine partid de guvernământ.

Dvs. folosiți o componentă de ADS Blocker.
IPN e menținut din publicitate.
Susțineți presa liberă!
Unele funcționalități pot fi blocate, vă rugăm să dezactivați componenta de ADS Blocker.
Mulțumim pentru înțelegere!
Echipa IPN.