Ne-am deprins deja că în ajunul alegerilor politicienii se întrec în a face tot felul de promisiuni, unele mai deochiate decât altele. Mai puțin contează, dacă promisiunile sunt realizabile sau nu. Contează să fie lansate, iar ulterior vor fi găsite și explicațiile pentru nerealizarea lor. Unul dintre cei mai generoși ofertanți de promisiuni este secretarul executiv al Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), Vlad Batrîncea. În cadrul emisiunii „Glavnîi vopros”, din 28 noiembrie 2019, de la postul de televiziune NTV Moldova, secretarul executiv al PSRM a declarat că primul proiect al PSRM în noul legislativ se va referi la imposibilitatea de „cumpărare” a deputaților: „Pentru a pune capăt turismului politic și procesului de cumpărare-vânzare a deputaților, noi avem două proiecte sistemice. Primul – la încercarea de a părăsi fracțiunea deputatul pierde mandatul. Al doilea - modificarea Constituției astfel ca Republica Moldova să devină stat prezidențial”.
Primul lucru care sare în ochi este că ambele proiecte sistemice ale PSRM necesită modificarea Constituției. Iar modificarea legii supreme e un proces îndelungat, necesitând o pregătire minuțioasă. Altminteri, este de așteptat, și pe bună dreptate, că Curtea Constituțională va declara proiectele respective contrare spiritului legii supreme, aducând atingere integrității materiei constituționale. Secretarul executiv al PSRM cunoaște aceste lucruri, de aceea promisiunile domniei sale au o încărcătură exclusiv propagandistică. Pentru a developa acest lucru, ar fi suficient ca Vlad Batrîncea să răspundă la întrebarea – în serviciul cui se află deputații? În serviciul poporului, a partidului care i-a înaintat sau, poate, în serviciul circumscripției uninominale unde a fost ales?
Abia după ce ar răspunde la întrebarea enunțată, Vlad Batrîncea, împreună cu colegii săi din PSRM, ar putea fi rugați să scrie proiectul de modificare a Constituției privind interzicerea turismului politic și procesului de cumpărare-vânzare a deputaților. În plus, ar fi bine ca secretarul PSRM, împreună cu colegii, să decidă, dacă vrea să interzică turismul politic, atât pentru deputații aleși pe liste de partid, cât și pentru cei aleși în circumscripții electorale. Cine și cum va iniția procedura de retragere a mandatului de deputat? Trebuie să admitem că pentru deputații aleși în circumscripția națională procedura de retragere a mandatului este inițiată de partidul pe listele căruia a fost ales? Sau poate de fracțiunea parlamentară a partidului respectiv? Dar ce facem în cazul deputaților aleși în circumscripțiile uninominale? Doar cetățenii aleg în circumscripțiile uninominale persoane concrete – nu partidul, chiar dacă candidează din partea acestuia. Anume pentru asta a pledat PSRM și liderul informal al acestui, Igor Dodon, atunci când a propus, la 19 aprilie 2017, trecerea de la sistemul electoral proporțional la cel mixt. Ori interzicem turismul politic diferențiat: pentru cei aleși în circumscripția națională – da, iar pentru cei aleși în circumscripțiile uninominale – ba!
Așadar, din cele propuse de deputatul PSRM Vlad Batrîncea, trebuie să înțelegem că vom avea două feluri de deputați: cei aleși pe circumscripția națională, aflați în serviciul partidului; și cei aleși în circumscripțiile uninominale, aflați în serviciul circumscripției. În acest caz, nu e clar cine se va afla în serviciul poporului? Nu cumva partidul? Altminteri, nu este posibilă fundamentarea dreptului de retragere a mandatelor deputaților. Sau poate secretarul general al PSRM își dorește schimbarea sistemului electoral și ezită să declare franc că pledează în favoarea trecerii la sistemul electoral majoritar și introducerea mandatului imperativ? Dar acest lucru a fost deja introdus pe agenda electorală de către liderul Partidului Democrat din Moldova (PDM). Dacă-i așa, atunci se ivește întrebarea – de ce se sfiește secretarul executiv al PSRM să recunoască că formațiunea sa susține inițiativa PDM? Mai mult, PDM a propus deja primii pași concreți în direcția respectivă – organizarea unui referendum consultativ pe data de 24 februarie 2018, odată cu alegerile parlamentare. În această situație cea mai bună soluție ar fi ca PSRM să declare deschis că susține inițiativa PDM.
Totuși, înainte de adopta decizia menționată, ar fi bine ca secretarul executiv al PSRM, împreună cu colegii, să consulte Opinia Comisiei de la Veneția, emisă la 14 martie 2009, privind mandatul imperativ și practicile similare. Acolo va descoperi experiența Ucrainei de acum 15 ani, cu consecințe până în prezent, referitoare la introducerea mandatului imperativ din partea partidelor și multe alte lucruri interesante. Cu certitudine, atât politicienii din PSRM, cât și cei din PDM, cunosc foarte bine aceste practici și dificultățile reproducerii lor. Totuși, în ajun de alegeri insistă pe ele, evident din considerente de ordin propagandistic.
Experții IPN
