Partidul Social Liberal (PSL) se pronunţă pentru consolidarea centrului politic prin crearea unei alianţe a partidelor de orientare social-liberală şi social-democrată, care se plasează pe centru-dreapta şi, respectiv, centru-stânga eşichierului politic şi care să participe în comun la alegerile parlamentare din 2009.
Liderul PSL, Oleg Serebrian a declarat miercuri, 3 octombrie în cadrul unei conferinţe de presă la Info-Prim Neo că după alegerile parlamentare din 2005, segmentul de centru este într-o continuă fragmentare. Potrivit lui Serebrian aceasta nu se face şi fără unele iniţiative din partea partidului de guvernământ în acest sens. În opinia lui, divizarea centrului politic este o tendinţă periculoasă, pentru că se ştie foarte bine că în orice democraţie, forţele care consolidează societatea şi reuşesc să impună o politică constructivă la toate nivelele sunt cele de centru.
Liderul PSL a mai declarat că, la momentul de faţă, există suficiente pârghii, atât pe plan intern cât şi extern pentru a aduce aceste formaţiuni la masa tratativelor. El a mai spus că PSL a consultat liderii câtorva formaţiuni politice de pe segmentele respective, care, în principiu, salută şi susţin ideia. Serebrian a menţionat că nu toate formaţiunile vor accepta fuziunea şi în acest caz acest caz este posibilă o alianţă. Părerea PSL este că ar trebui lansată o masă rotundă permanentă a acestor formaţiuni, care să discute despre principiile programatice ale ceea ce se numeşte „calea a treia” - curent politic aflat la intersecţia dintre social-democraţie şi social-liberalism şi care ar putea servi drept bază pentru apropierea formaţiunilor, a declarat Serebrian.
Sursa citată a mai spus că, la ora actuală, opinia publică, practic, somează partidele politice să se unească. Pe agenda aşteptărilor este unirea forţelor politice şi crearea uneia capabile să reziste în faţa presiunii din nou crescânde a PCRM. Potrivit lui, o opoziţie fragmentată nu ar putea să reziste. Serebrian a mai declarat că a avut recent discuţii cu membrii delegaţiei Parlamentului European, care, de asemenea, s-au arătat sceptici la fragmentarea segmentului de centru şi au îndemnat să caute soluţii de compromis pentru a veni la aceste alegeri împreună.
În istoria politică a R. Moldova au existat mai multe intenţii de creare a unor alianţe sau blocuri politice largi. Cele mai mari structuri de acest gen au fost Alianţa pentru Democraţie şi Reforme (ADR) şi Blocul „Moldova Democrată” (BMD). ADR a fost creată după alegerile parlamentare din 1998, care a guvernat R. Moldova până în 2001, dar neînţelegerile interne au condus la anunţarea alegerilor anticipate în 2001, când PCRM a obţinut majoritatea parlamentară constituţională. În ajunul alegerilor din 2005, a fost creat BMD, care a unit câteva partide de opoziţie, dar acesta s-a destrămat imediat după alegeri. Recent, atru formaţiuni de opoziţie au semnat crearea unei alianţe majoritare şi în cadrul Consiliului municipal Chişinău după alegerile locale din 3 iunie. Până în prezent aceasta însă nu a reuşit să formeze administraţia capitalei, iar reprezentanţii formaţiunilor îşi aduc acuzaţii reciproce.
