Uniunea Sovietică nu poate fi restabilită, cel puțin nu pe aceeași cale, pentru că la baza acesteia au stat concepte psihologice care lipseau omul de individualitate și autonomie, crede psihologul Ștefan Popov, președintele Centrului de Cercetări Științifice în Psihologie.
„Consider că URSS-ul este consumat, ca idee, ca ideologie”, a declarat Ștefan Popov în cadrul unei dezbateri IPN dedicate aniversării a 30-a de la destrămarea „indestructibilei Uniuni”.
„Deși în cursul istoriei omul a visat dintotdeauna să creeze acest supraom, pe care l-au creat Marx sau Nietzsche în ideologiile lor, (...) experimentul pe nume URSS a arătat că acest lucru nu este posibil (...) Homo sovieticus, omul proletar superior celorlalți este în conflict cu natura umană. Cel puțin prin aceeași metodă, prin aceeași cale, nu cred că este posibil de restabilit URSS-ul”, a spus psihologul.
Potrivit lui Ștefan Popov, este foarte important să înțelegem felul în care era perceput omul în psihologia sovietică: „Omul era perceput ca o simplă unealtă care reflectă ca o oglindă societatea. El nu are personalitate, nu are o individualitate. Sentimentele, emoțiile, convingerile nu rezultă din interiorul său, dar din exterior. (...) Acest fapt creează un conflict interior imens.”
În același timp – continuă Ștefan Popov – psihologii sovietici considerau că suferința umană și toate conflictele interioare se trag din lupta de clasă, pe care dacă o elimini, scapi și de suferință. „Dar, de fapt, tot ce am avut a fost o reprimare foarte puternică a unor porniri interioare”.
În momentul în care Gorbaciov și-a inițiat reformele, în special Glasnosty, s-a creat o fisură care a permis conștiinței sociale și psihologice să se manifeste. „Or, aici a fost suficientă această mică fisură ca să explodeze ceea ce a fost reprimat”, spune Ștefan Popov.
Potrivit lui, factorii psihologici au influențat și economia sovietică. Ștefan Popov l-a citat pe politicianul și economistul marxist Nikolai Buharin, potrivită căruia intelectualii trebuiau standardizați. Astfel, a remarcat psihologul, lipsa spontaneității, creativității și inovației au frânat dezvoltarea economică.
Vorbind despre nostalgia pentru URSS, Ștefan Popov a făcut o comparație cu copilul care fuge de acasă și inițial se bucură de libertate, după care se întoarce la mama de dragul unui „minim de protecție socială”.
„Există o variabilă în psihologie numită locul controlului, care poate fi internă sau externă. Această variabilă măsoară gradul în care persoana este responsabilă de propria viață. Persoanele cu locul controlului intern au inițiativă, sunt ambițioși, sunt activi și se bucură pe deplin de propria libertate și ei sunt cei care caută această libertate. Pe de altă parte, sunt persoane cu un loc al controlului extern, ale căror viață e determinată în mare parte de circumstanțe externe și ei au mai puțină capacitate de a-și asuma viața și nivelul economic pe care îl au,” a explicat Ștefan Popov, adăugând:
„În societățile occidentale, oamenii au un control intern mai dezvoltat în comparație cu alte culturi. Iar cetățenii cu un loc al controlului extern sunt mai predispuși la această nostalgie, pentru că le e dificil să facă față într-o economie de piață, într-o cultură capitalistă, în care trebuie să fii responsabil de propria viață. Pentru că într-o cultură socialistă nu trebuie să-ți bați capul, deoarece totul este planificat de undeva de sus”, a conchis psihologul.
Dezbaterea intitulată „30 de ani fără URSS: de ce a dispărut, de ce mai «trăiește»?” este ediția a 216-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, proiect implementat de IPN și susținut de Fundația „Hanns Seidel”.
