Acordul de Comerţ Liber Aprofundat şi Comprehensiv cu Uniunea Europeană (DCFTA), semnat în această vară de Republica Moldova, nu este incompatibil cu alte acorduri de liber schimb. Procesul de adaptare Moldovei la acquis-ul comunitar va fi unul dificil, dar tranziţia poate fi facilitată prin monitorizare şi negociere continuă, dar şi prin asistenţă tehnică şi financiară din partea UE. Pentru început, liberalizarea pieţelor va fi asimetrică, pentru a proteja producătorii moldoveni. Declaraţii la această temă au fost făcute în cadrul dezbaterii: „Cum asiguram implementarea cu succes a DCFTA în Republica Moldova”, transmite IPN.
Wicher Slagter, şeful Secţiei politice şi economice din cadrul Delegaţiei UE în Republica Moldova, a subliniat că DCFTA oferă o bază pentru o relaţie legală care nu poate fi folosită în scopuri politice. El a menţionat că impactul prognozat al semnării acordului va fi o creştere de 8% a importurilor din UE, de 16% a exporturilor în UE şi de 5,4% a PIB-ului Republicii Moldova. Totodată, Wicher Slagter a reiterat necesitatea reformelor interne pentru a creşte competitivitatea economiei moldoveneşti. „Să fiu sincer, climatul de afaceri în Moldova este destul de prost pentru investitorii străini şi aceasta e evident şi în diferite ratinguri internaţionale”, a declarat Wicher Slagter, menţionând totuşi că anume DCFTA oferă Moldovei un ghid pentru îmbunătăţirea situaţiei la acest capitol.
Potrivit oficialului european, UE este conştientă de provocările şi riscurile liberalizării comerţului cu Moldova, astfel încât deschiderea pieţelor dintre UE şi Moldova se va produce asimetric: piaţa europeană va fi accesibilă produselor moldoveneşti aproape imediat, dar piaţa moldovenească se va deschide producătorilor din UE treptat, pentru a-i proteja pe cei autohtoni de o invazie a produselor europene şi a le oferi timp să se adapteze. Oficialul european a recunoscut că procesul de adaptare nu va fi uşor, din cauza standardelor înalte din UE, dar a amintit că Moldova va avea acces la asistenţă tehnică şi financiară considerabilă. De asemenea, Wicher Slagter a remarcat că standardele europene sunt acceptate aproape la nivel global, astfel încât dacă le va respecta, Moldova va putea să exporte nu doar în UE, ci aproape oriunde în lume.
Kataryna Wolczuk, cercetătoare de la Universitatea din Birmingham, a declarat că acordul creează o zonă de comerţ liber şi nu o uniune vamală, fiind astfel compatibil cu alte zone de comerţ liber, precum cele din CSI. Potrivit ei, obiecţiile Rusiei faţă semnarea DCFTA de către Ucraina, Georgia şi Moldova sunt geopolitice, şi nu juridice sau tehnice.
De asemenea, cercetătoarea a subliniat că acquis-ul comunitar, la care trebuie să se alinieze şi Republica Moldova, nu a fost gândit ca un model de dezvoltare pentru statele non-membre. Din acest motiv, este crucial procesul de negociere şi monitorizare a implementării DCFTA. „E un acord viu, în sensul că Moldova şi Uniunea Europeană pot negocia şi modifica anumite stipulări. Desigur, nu toate. E clar că regulile nu vor fi relaxate pentru Moldova doar fiindcă e Moldova, dar, în schimb, pot fi ajustate perioadele de tranziţie şi anumite cote”, a explicat Kataryna Wolczuk. Aceasta a menţionat că UE va avea misiuni de monitorizare continuă, inclusiv pe teren în Moldova.
Cercetătoarea a remarcat că pe parcursul ultimelor două călătorii spre Moldova s-a întâlnit în avion cu un businessman britanic şi unul olandez care veneau şi ei spre Chişinău. „Cred că e foarte relevant că am interacţionat şi cu oameni de afaceri deja, şi nu doar oficiali europene sau membri ai unor ONG-uri”, a declarat Kataryna Wolczuk.
Dezbaterea „Cum asigurăm implementarea cu succes a DCFTA în Republica Moldova” a fost organizată astăzi, 16 octombrie, la Chişinău, de către Centrul Român de Politici Europene.