 |
|
| Dionis Cenuşa | |
Astăzi se împlinește o lună de la protestele permanente inițiate de Platforma „Demnitate și Adevăr”, și o săptămână de la protestele lansate de tandemul pro-rus Renato Usatîi și Igor Dodon. Revendicările celor două tabere de protestatari au multe asemănări. Însă scopurile urmărite de cele două tabere diferă esențial. Pentru Platforma „DA”, debarcarea actualei guvernări semnifică purificarea procesului de integrare europeană. Tandemul Usatîi și Dodon vede în eliminarea pretinsei coaliții pro-europene o modalitate de a suspenda, fie abandona agenda europeană.
Două tabere, două culori geopolitice
Obiectivul comun ce unește, doar parțial, cele două tabere reprezintă îndepărtarea guvernării și preluarea ulterioară a puterii politice. Totodată, taberele sunt certate din cauza „drapelelor geopolitice” pe care acestea le flutură. Astfel, Platforma „DA” consideră avansarea integrării europene drept unica soluție existentă pentru dezvoltarea țării. De cealaltă parte, renunțarea la agenda europeană și constituie scopul final al tandemului pro-rus Usatîi și Dodon, pentru care problemele Moldovei sunt cauzate atât de guvernarea pretins pro-europeană, dar și de integrarea europeană. De asemenea, tandemul se pronunță pentru restabilirea relațiilor cu Rusia, dar mai puțin în favoarea Uniunii Economice Euroasiatice. Această precauție explică interesul acestora de a atrage un număr cât mai mare de protestatari, fără a se limita doar la cei cu viziuni eurosceptice sau anti-europene. Această discrepanță de viziune dintre cele două tabere protestatare explică profunda dualitate care persistă în societate în legătură cu vectorul extern pe care țara ar trebui să-l urmeze.
„Polițistul bun” versus „polițistul rău”
Cele două tabere de protestatari, deși au obiective comune – înlăturarea guvernării, reînnoirea instituțiilor, alegerea directă a președintelui țării sau alegerile parlamentare anticipate, aplică metode diferite pentru atingerea lor. Tabăra condusă de Platforma „DA” optează pentru rolul „polițistului bun”, fiind determinată să facă presiuni asupra coaliției de guvernare până la capăt, inclusiv prin organizarea unei greve generale, dar și a altor acțiuni de nesupunere civică. Oricare din acțiunile planificate se încadrează în limitele unor acțiuni pașnice. Este limpede că pentru Platforma „DA” contează felul cum ei sunt văzuți de către partenerii europeni. Or, pentru ei contează asigurarea unui dialog strâns cu UE în vederea propulsării reformelor după eliminarea guvernării considerate fals pro-europeană. Contrar protestatarilor pro-europeni, tandemul anti-european Dodon și Usatîi este dispus să recurgă la cele mai eficiente măsuri, chiar dacă acestea prevăd aplicarea unor măsuri coercitive. Aceștia înclină spre comportamentul caracteristic „polițistului rău”. Or, pentru ei nu contează cum acțiunile lor vor fi interpretate de către UE, SUA și alte puteri occidentale. În viziunea lor, radicalizarea protestelor – scenariu pe care aceștia nu îl exclud, poate fi oricând justificată, în fața opiniei publice, drept consecință a unei guvernări proaste, soldată cu capturarea instituțiilor în stat și „furtul miliardului”.
Ce urmează după
Este evident că cele două tabere văd diferit derularea evenimentelor în cazul înlăturării guvernării. Tabăra proeuropeană anticipează că alegerile anticipate vor crea condiții propice pentru lansarea unei alternative politice pro-europene, capabile să avanseze agenda europeană. Acest lucru nu este nicidecum împărtășit de tandemul Usatîii și Dodon, care vor să valorifice spiritul protestatar existent în societate pentru a obține majoritatea în parlament și a întrerupe integrarea europeană. Aceștia sunt avantajați de faptul că reprezintă principala forță din opoziția parlamentară (Dodon), totodată, fiind în fruntea opoziției extraparlamentare (Usatîi). Situația Platformei „DA” este complicată de faptul că nu reușit să genereze, până acum, o forță politică care să fie asociată de către susținătorii săi ca și alternativă politică proeuropeană competitivă și credibilă.
În loc de concluzie
Protestele anti-guvernamentale de la Chișinău ilustrează întocmai clivajele existente astăzi în societate legate de orientarea geopolitică a țării. Astfel, Platforma „DA” tinde să articuleze vocea protestatarilor proeuropeni. De cealaltă parte, tandemul Usatîii-Dodon protestează concomitent contra guvernării și a parcursului european al țării. Le unește dorința de a înlătura guvernanții acuzați de „capturarea statului” și facilitarea „furtului miliardului”, dar nu și metodele pe care fiecare dintre cele două tabere este dispusă să le aplice. Platforma „DA” vrea să fie credibilă în ochii opiniei publice pro-europene, dar și a partenerilor europeni, de aceea, înclină balanța spre metodele non-violente. Tandemul anti-european are o abordare machiavelistă, potrivit căreia scopul scuză mijloacele. Evident, radicalizarea protestelor de către o tabără poate influența spectrul general al spiritului protestatar. Depășirea „liniei roșii” probabil în cazul tandemului anti-european se poate răsfrânge asupra celeilalte tabere. Or, radicalizarea protestelor de către o tabără poate determina un val de solidaritate între protestatari și ulterioara contopire a taberelor, indiferent de opțiunile geopolitice ale protestatarilor. Rămâne însă de văzut dacă guvernarea este capabilă să anticipeze încingerea protestelor, acceptând rând pe rând revendicările realizabile ale protestatarilor.
IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacţiei. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacţiei.
