Poziția publică
 

Problema
 

Pe parcursul anului 2016 nivelul de încredere în organizațiile neguvernamentale a atins punctul minim de 15% (scăzut cu 10%).

Cota de încredere în sectorul neguvernamental este doar de 15% (media stabilă anterioara fiind 26-30%) cel mai jos nivel din toate perioadele de măsurare. În mass-media la 31% (scăzut cu 9%), punctul cel mai jos înregistrat din 2003[i], scăderea similară a avut loc doar în noiembrie 2014-martie 2015. Comparativ, În aceeași perioadă scăderea încrederii în instituțiile publice a fost doar de 2-4%[ii] (cu excepția primăriei).

Pe fundalul creșterii capacităților organizaționale[iii], cauzele scăderii percepției de încrederii(tendințe)[iv] în sectorul neguvernamental sunt:

1) comercializarea culturii organizaționale, 2) detașarea de cetățenii constituenți, 3) dependența financiară externă de granturi (90%) cu asimilarea priorităților respective, 4) susținerea directă a candidaților politici, 5) resursele limitate și subdezvoltarea organizațiilor locale care revigorează relația directă cu cetățenii[v], 6) integritatea contestată inclusiv prin lipsa standardelor de activitate.

În domeniul mass-media[vi] se afirmă o expunere comparabilă ”se atestă o situație generală gravă a mass-media, cele mai afectate zone fiind de contextul politic, urmat de mediul economic și de securitatea spațiului mediatic, ca parte a securității spațiului informațional național”.

Răsună propunerile din partea unora de înlaturare a restricțiilor de implicare politică a organizațiilor neguernamentale contrar standardelor internaționale consacrate, jurisprudenței constituționale din majoritatea jurisdicțiilor țărilor democratice, interdicțiilor de finanțare a activităților politice prin granturi.
 

Evoluții
 

(Auto)reglementări. Codul de etică al ONG-urilor a fost agreat de sute de organizații în anul 2008 de Forumul ONG-urilor[vii]. Acesta prevede celel mai importante cerințe de integritate în sectorul societății civile: transparența inclusiv financiară, evitarea conflictelor de interese, neîmplicarea politică, responsabilitate și onestitate în raport cu instituțiile publice, aportul voluntar, autoritatea afirmațiilor, responsabiltatea primară fața de cetățeni. Regretabil, însă nu a fost creat organul de autoreglementare în pofida investițiilor donatorilor externi. În mass-media, un nou Codul deontologic a fost promovat în 2009 care prevede: acuratețea faptelor, separarea faptelor de opinii, dreptul la replică, protecția surselor, denunțarea cenzurii, evitarea conflictului de interese, imparțialitatea și neapartenența politică. Organul de autoreglementare – Consiliul de Presă – examinează[viii] abaterile deontologice la sesizare adoptînd recomandări începînd cu anul 2009. Numărul sesizărilor rămîne mic, lipsesc sesizările privind conflicte de interese, apartenența politică.  Obiectivul 2.4 a prevăzut aplicarea Codului de etică a ONG (2012-15)[ix] – însă nerealizat.

Reglementări inadecvate. Neimplicarea în susținerea directă a candidaților politici[x], interdicția utilizării resurselor organizaționale și financiare în susținerea candidaților politici, disocierea promptă de membrii/angajații organizației care încalcă regimul de apartenență politică sunt declarative. Autoreglementarea inadecvată. În cazul mass-media reglementările date lipsesc.

Susținerea financiară. Sursele de finanțare domestice sunt inadecvate, la sfîrșitul anului 2016, a fost adoptat mecanismul de desemnare procentuală de 2%[xi] (compensează în mică măsură dependența de sursele externe), însă fără instrumentul eficient (Comisia de certificare formală) de verificare a corespunderii utilității publice, integrității, transparenței prealabile obținerii statutului beneficiar a desemnării procentuale. Contractarea socială din bugetul public pentru sectorul neguvernamental funcționează doar pentru unele servicii sociale și de sănătate.  

Susținerea culturii de voluntariat, de formare a deprinderilor și implicației comunitare. Adoptarea legii voluntariatului și implementarea acesteia prin facilitarea organizațiilor de găzduire a voluntariatului și formarea deprinderilor[xii].
 

Soluții

 

Standarde și mecanisme eficiente de integritate prin (auto)reglementări. În sectorul neguvernamental, instituirea standardelor și mecanismelor de integritate (aplicarea defectuoasă) în sectorul public (transparența activității și financiară, declararea averilor și intereselor, publicitatea achizițiilor, depolitizarea funcției publice, controlul circuitului ilicit al banilor[xiii], garanții contra influențelor necorespunzătoare), exercită presiune asupra instituțirii standardelor și mecanismelor relevante în sectorul neguvernamental și mass-media nu a înregistrat progrese relevante în ultimii 6-7 ani. Instituirea mecanismelor și standardelor prin reglementări, dar mai important prin autoreglementări după multiple exemple din țările UE și din SUA[xiv].  

Diversificarea surselor financiare interne, publicitatea finanțărilor externe. În sectorul neguvernamental, extinderea surselor de finanțare internă prin intermediul eficientizării și asigurării integrității mecanismului de direcționare a impozitului, contractării sociale, alocării resurselor pentru prestarea serviciilor și activităților publice de sectorul neguvernamental și media sunt necesare. Practicile europene prezumă publicitatea beneficiarilor granturilor inclusiv partea descriptivă și rapoartele[xv] - asigurarea realizării acestora. În mass-media asigurarea competiției autentice în piața publicității și reclamei, inclusiv prin diminuarea rolului intermediarilor.

Consiliul ONG și organizațiile neguvernamentale vor respinge ferm încercările de politizare a organizațiilor neguvernamentale și de atragere a acestora în activitatea politică. Ministerul Justiției, Ministerul Finanțelor, Parlamentul și partidele politice vor respinge ferm acest atentat asupra caracterului nepolitic al activității necomerciale.

Referințe și contacte: www.CReDO.md, ostaf@credo.md, Sergiu Ostaf, 78551055.