Guvernul a aprobat, după mai multe dezbateri cu experţi în domeniu şi reprezentanţi ai societăţii civile, proiectul Strategiei Securităţii Naţionale. Ansamblul de acţiuni orientate spre asigurarea securităţii naţionale are la bază statutul de neutralitate a R. Moldova, a declarat vicepremierul Andrei Stratan, ministru al afacerilor externe şi integrării europene, transmite Info-Prim Neo. „Aceste acţiuni se referă la asigurarea independenţei, suveranităţii şi integrităţii teritoriale a R. Moldova, ordinii constituţionale, dezvoltării democratice, securităţii societăţii şi a cetăţenilor ei, atât pe teritoriul R. Moldova, cât şi peste hotare, consolidarea statalităţii R. Moldova, apărarea şi promovarea valorilor naţionale”, a menţionat Andrei Stratan. Prevederile documentului permit Guvernului să se ia în considerare evoluţiile pe plan intern şi extern şi să adapteze politicile în domeniul securităţii naţionale. În baza proiectului strategiei vor fi identificate segmentele specifice ale sistemului de securitate naţională, vor fi elaborate strategii de reformare şi modernizare a acestora, a mai spus vicepremierul. E vorba de Stategia militară naţională şi de alte strategii sectoriale de securitate. Proiectul Strategiei securităţii naţionale urmează să fie adoptat de Parlamentului RM. Odată cu strategia, legislativul ar trebui să ratifice şi Statutul de la Roma,susţine Asociaţia nonguvernamentală „Promo-Lex”. Un alt aspect care nu trebuie ignorat, potrivit ONG-ului, este necesitatea aplicării legislaţiei naţionale în vederea apărării drepturilor constituţionale ale locuitorilor şi cetăţenilor din acest teritoriu. De asemenea, membrii asociaţiei susţin că trebuie examinată eficienţa atribuţiilor şi activităţilor Comisiei Unificate de Control (CUC) şi trebuie întreprinse acţiuni menite să sporească eficienţa acestui organ pentru a apăra şi respecta drepturile omului în Zona de securitate şi întreaga regiune transnistreană. Experţi din domeniu atenţionează că proiectul strategiei nu oferă răspuns la un eventual conflict militar în zona transnistreană. “În cazul unei agresiuni militare care ar urmări ocuparea localităţilor din regiunea transnistreană, controlate de Chişinău, autorităţile Republicii Moldova ar fi luate prin surprindere, deoarece varianta actuală a proiectului nu oferă soluţii pentru asemenea tipuri de risc. Strategia nu reuşeşte să ofere statului instrumentele de a reacţiona, dacă ar începe un război în Transnistria”, a spus la o dezbatere asupra proiectului, Dumitru Mânzărari, cercetător asociat al IDIS Viitorul. Strategia ar trebui să conţină la punctul „Combaterea corupţiei”, pe lângă constatarea nivelului sporit al fenomenului, şi măsurile prioritare de prevenire şi combatere a acestuia. De această părere este expertul asociaţiei obşteşti „Transparency International – Moldova”, Efim Obreja. Expertul consideră că punctul respectiv ar trebui să conţină măsuri precum: sporirea nivelului culturii juridice şi educaţiei anticorupţie; ajustarea legislaţiei naţionale la cerinţele documentelor şi experienţei internaţionale; implementarea adecvată a sistemului de recrutare, angajare, promovare a funcţionarilor etc. De asemenea, Efim Obreja relevă lipsa în proiect a normelor privind „Buna guvernare”. „R. Moldova se confruntă cu mai multe probleme ce ţin de „Buna guvernare”, în special, de asigurarea independenţei, imparţialităţii şi eficienţei justiţiei. În legătură cu aceasta, se impune ca proiectul de strategie să fie completat cu compartimentul „Buna guvernare”, care ar prevedea analiza situaţiei actuale, problemele existente şi măsurile care necesită a fi implementate în domeniu”, a menţionat expertul la o dezbatere asupra proiectului. Experţi ai Asociaţiei de Politică Externă constată că proiectul strategiei nu prevede măsuri de contracarare a ameninţărilor energetice, ci doar definiţii de ordin general. “Prevederile privind securitatea energetică a României şi SUA au doar câte un paragraf, dar conţin soluţii concrete pentru managementul riscurilor energetice. La fel ar trebui să fie şi în cazul Moldovei. Măsurile care ar trebui să se regăsescă în strategie ar putea fi racordarea la sistemul energetic românesc, acumularea de rezerve, asigurarea convertibilităţii la păcură etc.”, a menţionat în cadrul unei dezbateri Andrei Popov, director executiv al APE. Proiectul Strategiei Securităţii Naţionale a fost propusă pentru discuţii publice la 31 decembrie 2008. Guvernul a publicat proiectul pe site-ul său pe Internet (www.gov.md). Propunerile au putut fi expediate până la data de 19 ianuarie.