În ultimele cel puţin şase luni, pe fundalul alegerilor parlamentare din 30 noiembrie şi al formării noului guvern, procesul de integrare europeană a devenit secundar, fiind mai degrabă un subiect de declaraţii decât un obiectiv de atins, se menţionează în noua ediţie a Buletinului de Politică Externă IDIS „Viitorul”, semnată de Leonid Litra, transmite IPN.
Afirmaţia preşedintelui Partidului Democrat, Marian Lupu, secondată şi de PLDM, prin Valeriu Streleţ, precum că Moldova nu trebuie să depună cererea de aderare pe motiv că va primi un răspuns negativ – este un semnal clar că Moldova nu doreşte o avansare a relaţiei cu UE, notează autorul. Anterior, ex-premierul Iurie Leancă şi vicepremierul Natalia Gherman, dar şi preşedintele Nicolae Timofti au declarat că Moldova va depune cererea de aderare la UE în a doua jumătate a anului 2015.
Potrivit lui Leonid Litra, renunţarea actualei guvernări la ideea depunerii cererii de aderare poate avea câteva explicaţii. Cooptarea Partidului Comuniştilor în alianţa de guvernare minoritară pe post de „membru al familiei fără acte” este una din cauzele temperării cooperării cu UE. Renunţarea la cererea de aderare a avut scopul de a acomoda PCRM în coaliţia creată pentru ca ultimul să-şi poată păstra electoratul şi să-şi apere poziţia expusă în electorală.
Odată depusă, cererea de aderare ar fi oferit UE un instrument puternic de a interveni în dosare importante în Moldova. Lipsa dorinţei PD, PLDM şi PCRM de a oferi Bruxelles-ului un instrument în plus în politica internă, mai ales în contextul scandalului legat de Banca de Economii, este un factor mai important decât prioritatea avansării spre UE, se mai spune în Buletinul de Politică Externă.
Leonid Litra constată că actuala guvernare a luat o pauză în relaţia cu UE şi am putea asista la o reechilibrare a relaţiilor cu Rusia sub acoperirea relansării relaţiei cu China, despre care se vorbeşte tot mai des. În acelaşi timp, birocraţia şi ministere, cum ar fi cel de externe, menţin, cel puţin la nivel declarativ, un demers favorabil aprofundării relaţiei cu UE.
În concluzie, se menţionează că există o decizie politică în Moldova de a tempera parcursul european al Chişinăului şi de a direcţiona relaţia cu Bruxelles-ul într-un format de pauză, care are scopul de a consolida coaliţia PD-PLDM-PCRM şi de a reduce influenţa UE, limitând-o doar la formatul Acordului de Asociere. În contrapartidă, depunerea unei cereri de aderare, indiferent de finalitate, va dinamiza procesul de dialog cu UE şi va oferi pârghii suplimentare pentru a interveni în procesele interne din Moldova.
